BusinessMagazin

Tag: inflatie

  • Deşi cumpărăturile online câştigă tot mai multă putere, mallul este tot la mare căutare şi numărul vizitatorilor creşte tot mai mult

    Preţurile în creştere generate de inflaţie nu i-au speriat pe clienţii centrelor comerciale, care petrec din ce în ce mai mult timp în spaţiile acestora şi nu reduc nici din valoarea coşului de cumpărături. Ce îi aduce pe aceştia la mall, dincolo de shopping?

    Ne bucurăm foarte mult ca după perioada de pandemie să observăm o revenire destul de puternică a oamenilor înapoi în spaţiile comerciale, iar timpul pe care ei îl petrec în malluri este din ce în ce mai mare, de aproape două ore în medie, în creştere semnificativă”, a spus Roxana Baias, group head of marketing la NEPI Rockcastle, în cadrul unei ediţii recente a emisiunii ZF Real Estate by Storia.ro.

    NEPI Rockcastle este operatorul principal de malluri din Europa Centrală şi de Est – au centre comerciale în nouă ţări, iar în România sunt cel mai mare operator de astfel de unităţi, cu peste 20 de centre comerciale diferite ca suprafeţe, adaptate comunităţilor unde se află. Pe 5 octombrie, compania va deschide un nou centru comercial la Craiova, care se va întinde pe o suprafaţă de 70.000 de metri pătraţi. Roxana Baias observă cum inflaţia nu a influenţat deocamdată comportamentul clienţilor, traficul în unităţile NEPI Rockcastle fiind în continuare pe un trend de revenire postpandemică.

    „Avem încă o surpriză destul de mare să vedem cifrele de după pandemie – şi anul acesta, bineînţeles, în contextul destul de dificil cu un război la graniţă, cu inflaţie – ce observăm noi este nu doar că traficul şi ritmul în care clienţii au revenit la mall este în continuă creştere, dar nu vedem reduse nici coşurile de cumpărături – bineînţeles acest lucru probabil se întâmplă datorită acestui val de revenire. Aş putea spune că deocamdată inflaţia nu se reflectă în tendinţele  vânzărilor noastre. Din punctul de vedere al businessului absolut, încă de anul trecut noi am  văzut cifre pozitive faţă de pandemie. Şi anul acesta rezultatele sunt foarte bune, creşterea este peste nivelul inflaţiei.”

    Baias mai explică şi cum nu doar shoppingul este esenţial când vine vorba de funcţionare unui centru comercial, ci construirea unui mix de activităţi potrivit cu profilul clienţilor din comunitatea unde se află acestea. „Există centre comerciale unde entertainmentul şi experienţa generaţiilor tinere sunt în prim-plan, precum şi altele în mijlocul cartierelor sau la marginea oraşelor, destinate în principal cumpărăturile lor, în care ne concentrăm mai mult pe familii, care vor să vină la mall mai frecvent pentru cumpărăturile săptămânale. Ne uităm la consumatori, ne uităm la comunitatea pe care o deservim şi încercăm să să ne apropiem cât mai mult de dorinţele lor”, a detaliat Roxana Baias, referindu-se la diferitele funcţiuni ale centrelor comerciale.

    Care sunt pilonii după care NEPI Rockcastle se ghidează atunci când vine vorba de activităţile de dincolo de shopping? „Spaţiile comerciale pe care le administrăm nu sunt doar destinate cumpărăturilor, alături de acestea vin şi entertainmentul, şi serviciile, sunt un hub social. Astfel, pe lângă calendarul clasic de shopping care dictează comportamentul consumatorilor, ne axăm pe alte patru direcţii: evenimente/entertainment (concerte de muzică, pentru diferite profiluri), sport (găzduiesc evenimente sportive de diferite feluri, cum ar fi ciclismul), tehnologia (evenimente de e-sports – au organizat prima ediţie a unui astfel de competiţii în şapte dintre centrele lor comerciale), CSR (proiecte educaţionale pe diferite teme).   

     

    Carte de vizită:

    1. Roxana Baias a acumulat experienţă în marketing strategic, branding şi inovaţie;

    2. A avut diferite poziţii de conducere şi a fost responsabilă de construirea şi gestionarea mai multor protofolii de branduri în retail, FMCG, Telecom;

    3. Deţine rolul actual din septembrie 2022.

  • Un semnal prost pentru Europa: Inflaţia s-a oprit din scădere, ceea ce face probabil ca Banca Centrală Europeană să majoreze dobânzile

    Inflaţia din zona euro a încetat să mai încetinească în luna august. În urma ultimelor date, oficialii Băncii Centrale Europene sunt puşi în faţa unei dileme, fiind nevoiţi să evalueaze presiunile inflaţioniste în raport cu decizia de a pune pauză creşterii ratei dobânzii, raportează Bloomberg.

    Preţurile de consum au crescut cu 5,3% faţă de anul precedent, fiind de peste 2,5 ori mai mari decât obiectivul urmărit de factorii de decizie. O măsură subiacentă care elimină elementele volatile a încetinit, aşa cum era de aşteptat, pentru a ajunge exact la acelaşi nivel cu indicatorul principal.

    Aşa-numita cifră de bază este cea mai importantă pentru oficialii BCE care se pregătesc să judece peste două săptămâni dacă ritmul de creştere din ce în ce mai slab în blocul de 20 de ţări va răci suficient de mult presiunile asupra preţurilor şi, în cele din urmă, va asigura o inflaţie de 2%. În caz contrar, aceştia ar putea majora pentru a zecea oară consecutiv rata de depozit la un nivel record de 4%.

    După publicarea datelor, traderii au continuat să reducă pariurile privind noile creşteri ale costurilor de împrumut ale BCE, estimând la 30% şansele ca o astfel de măsură să aibă loc luna viitoare. Euro şi-a extins pierderile, iar obligaţiunile au câştigat, pe măsură ce se apropie finalul ciclului de înăsprire a politicii monetare a băncii centrale.

    Dilema în care se află oficialii a fost articulată la începutul zilei de joi de Isabel Schnabel, membru al Comitetului executiv al BCE, în remarci care au părut să coincidă cu comentariile colegului său finlandez, Tuomas Valimaki, care a declarat la începutul săptămânii că rezultatul este „total deschis”.

    „În cazul în care vom considera că măsurile actuale nu sunt compatibile cu o revenire în timp util a inflaţiei la ţinta noastră de 2%, ar fi justificată o nouă majorare a ratelor dobânzilor”, a spus Schnabel. „În cazul în care evaluarea noastră a transmiterii politicii monetare sugerează că ritmul inflaţiei decurge aşa cum se doreşte, ne-am putea permite să aşteptăm până la următoarea noastră şedinţă pentru a aduna mai multe dovezi”.

    Preşedinta Christine Lagarde a evitat o declaraţie clară referitoare la viitoarele acţiuni ale băncii centarle, în timp ce unii dintre colegii săi au semnalat deja o preferinţă pentru o nouă creştere de un sfert de punct.

    O uşoară încurajare pentru factorii de decizie politică a fost reprezentată de dovezile de încetinire a inflaţiei serviciilor în cifrele regionale generale. Aceasta se situează acum la 5,5%, în scădere de la 5,6% în iulie. Creşterea preţurilor de consum din Italia a încetinit, de asemenea, mai mult decât se anticipa, ajungând la 5,5%.

  • Bucureştiul conduce în clasamentul celor mai mari creşteri înregistrate la chiriile de birouri în Europa Centrală şi de Est

    Chiriile birourilor din Bucureşti au crescut în iunie 2023 cu până la 15,8% faţă de perioada similară a anului trecut, atingând nivelul de referinţă de 22 de euro/mp/lună în zona CBD (Piaţa Victoriei – Aviatorilor), avans care s-a translatat şi în celelalte subpieţe din Capitală, conform datelor companiei de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield Echinox.

    Capitala a înregistrat astfel una dintre cele mai semnificative majorări ale chiriilor aferente spaţiilor de birouri din Europa, creşterea medie a costurilor de închiriere la nivel continental fiind de doar 5,6% în perioada analizată, evoluţie alimentată de inflaţie şi de costurile de construcţie.

    Bucureştiul a fost depăşit doar de Dusseldorf (Germania) şi Rotterdam (Ţările de Jos), unde rata de majorare a chiriilor pentru spaţiile de birouri a fost superioară celei din capitala României, respectiv 26,8% şi 22,4%.

    ”Chiriile din Bucureşti au continuat să crească şi în al doilea trimestru din 2023, o traiectorie începută încă din prima parte a anului trecut, ajungând astfel la un nivel maxim al ultimilor 7 ani. Creşterea inflaţiei, a costurilor de construcţie, dar şi incertitudinile legate de autorizarea unor proiecte noi în Bucureşti, au determinat această evoluţie, într-o piaţă în care chiriile de referinţă s-au menţinut constant în intervalul 18,50-19,00 euro/mp/lună între 2015 şi 2022”, spune Mădălina Cojocaru, Partner Office Agency Cushman & Wakefield Echinox.

    Restrângând analiza doar la Europa Centrală şi de Est – Praga, Sofia, Budapesta, Varşovia, Bratislava, Bucureşti, chiriile celui din urmă au crescut cel mai mult, în condiţiile în care în capitala Cehiei s-a înregistrat un plus de 5,6%, în Sofia de 6,7%, în Budapesta şi Varşovia de 2%, iar în Bratislava de 2,9%.

    ”Presiunea inflaţionistă va continua să se simtă în piaţă, chiar dacă în acest an preţurile şi-au mai domolit creşterea, iar pe fondul unei cereri susţinute şi a unei oferte limitate mai ales începând cu 2024, ne putem aştepta la o continuare a trendului ascendent al chiriilor”, adaugă Mădălina Cojocaru.

    Proiectele aflate în construcţie în Bucureşti cumulează doar 112.000 metri pătraţi închiriabili, în condiţiile în care încă aproximativ 300.000 de metri pătraţi sunt în diferite faze de planificare şi autorizare, dezvoltarea acestora depinzând însă de soluţionarea problemelor urbanistice la nivelul municipalităţii.

    U-Center II, ARC Project, Promenada Offices sau AFI Loft sunt printre proiectele ce ar urma să fie finalizate în perioada până în 2025.

    În prima jumătate a anului oferta de spaţii de birouri a crescut cu 70.000 de metri pătraţi, prin livrarea celei de-a doua clădiri din proiectul @EXPO (28.000 metri pătraţi) în zona Expoziţiei, One Cotroceni Park II (34.500 metri pătraţi) în zona Centru – Vest şi Muse (7.500 metri pătraţi) în Expoziţiei. Stocul de birouri din Bucureşti a ajuns astfel la 3,38 milioane de metri pătraţi, suprafaţă care plasează Capitala pe poziţia a patra în Europa Centrală şi de Est după Varşovia (6,25 milioane metri pătraţi), Budapesta (4,33 milioane metri pătraţi) şi Praga (3,85 milioane metri pătraţi).

    În ceea ce priveşte activitatea de tranzacţionare, în primul semestru din 2023, companiile au contractat în total peste 190.000 metri pătraţi, cu 21% mai mult faţă de perioada similară a anului trecut, din care 50% reprezintă cerere nouă, excluzând contractele de renegociere şi de reînnoire.

    De asemenea, dacă acest nivel se va menţine si in S2, există posibilitatea ca 2023 să fie un an record în ceea ce priveşte cererea de spaţii de birouri din Bucureşti, putând fi astfel depăşit pragul de 390.000 metri pătraţi atins în 2019, concluzionează analiza Cushman & Wakefield Echinox.

     


     

     

  • Inflaţia din Spania rămâne o problemă: Aceasta a atins 2,4% în august, un nou maxim al ultimelor trei luni. Investitorii sunt îngrijoraţi de o nouă creştere a dobânzilor din partea BCE

    Inflaţia din Spania a atins maximul ultimelor trei luni, întărind temerile investitorilor că preţurile mari vor determina BCE să continue majoarea dobânzilor, scrie Financial Times.

    Biroul spaniol de statistică a declarat că preţurile de consum au crescut cu o rată anuală de 2,4% în august, faţă de 2,1% în iunie, datele fiind uşor mai bune decât prognozaseră analiştii.

    Inflaţia în Spania a încetinit mai repede decât în cea mai mare parte a Europei, consumatorii beneficiind de preţuri mai mici la energie decât în alte ţări.

    Inflaţia în întreaga zonă euro este de aşteptat să scadă de la 5,3% în iulie la 5,1%, datele din luna august urmând a fi publicate joi.

  • Lego suferă cea mai abruptă scădere a profiturilor din ultimele două decenii: Vânzările grupului danez de jucării stagnează după un avânt fulminant înregistrat în timpul pandemiei

    Lego a suferit cea mai gravă scădere a profiturilor din ultimele aproape două decenii, în condiţiile în care veniturile au stagnat, după ce un impuls extraordinar de creştere datorat pandemiei Covid-19 s-a încheiat brusc, raportează Financial Times.

    Producătorul danez de jucării cu capital privat a declarat miercuri că vânzările din prima parte a anului au crescut cu 1%, ajungând la 27,4 miliarde de coroane daneze (4 miliarde de dolari), dar că profitul operaţional a scăzut cu 19%, ajungând la 6,4 miliarde de coroane daneze, cea mai mare scădere înregistrată din 2004.

    Directorul general Niels Christiansen a declarat pentru Financial Times că este „foarte mulţumit” de situaţie, deoarece grupul a reuşit să domine o industrie a jucăriilor „foarte dificilă”, consolidându-şi poziţia de cel mai mare producător de jucării din lume în funcţie de vânzări şi profituri.

    Deoarece compania este deţinută de familie şi se află într-o poziţie financiară solidă, Christiansen a adăugat: „nu începem sau oprim investiţiile în funcţie de creşterea sau scăderea pieţei. Am continuat să depăşim performanţa pieţei în acelaşi ritm ca în ultimii patru sau cinci ani. Anul acesta, piaţa a fost în scădere”.

    Lego a depăşit industria jucăriilor cu o medie de 12% pe an în ultimii cinci ani, a adăugat el, în timp ce profitul său operaţional din prima jumătate a acestui an a fost aproape dublu faţă de nivelul din aceeaşi perioadă din 2019.

    Lego pregăteşte construirea a două noi fabrici în Vietnam şi SUA, care vor fi deschise în 2024 şi, respectiv, 2025, precum şi extinderea a patru dintre cele cinci fabrici existente. De asemenea, intenţionează să îşi tripleze cheltuielile pentru sustenabilitate, ajungând la 3 miliarde de dolari pe an până în 2025, în timp ce încearcă să elimine materialele plastice derivate din combustibili fosili.

    Cifrele companiei rămân cu mult înaintea rivalilor Mattel, listat la bursă în SUA, care s-a bucurat recent de un succes enorm cu filmul Barbie, şi Hasbro. Fiecare dintre aceste companii a înregistrat pierderi operaţionale şi nete în primul trimestru, pe fondul scăderii vânzărilor cu două cifre procentuale, veniturile Mattel scăzând la 1,9 miliarde de dolari, iar cele ale Hasbro la 2,2 miliarde de dolari.

     

  • Sunt noi majorări de dobânzi necesare? După un an, strategii de la BCE şi Fed încă orbecăie în întuneric şi se contrazic reciproc în continuare

    Joachim Nagel, membru al consiliului guvernator al Băncii Centrale Europene, a declarat recent că nu este convins că inflaţia este suficient sub control pentru ca banca să pună pe pauză majorările de dobânzi, decizia sa depinzând de datele suplimentare ce vor fi pu­blicate în săptămânile următoare, scrie Bloomberg.

    „Pentru mine este prea devreme pentru a mă gândi la o pauză“, a declarat şeful Bundesbank. „Nu ar trebui să uităm că inflaţia se situează încă la aproximativ 5%. Deci este prea mare“.

    Deşi activitatea economică înce­tineşte, inflaţia de bază se menţine ridicată, iar piaţa muncii este „destul de solidă“, a declarat Nagel.

    Boris Vujcic, un alt membru al consiliului guvernator al băncii, a declarat la rândul său că oficialii au nevoie de mai multe date privitoare la traiectoria inflaţiei pentru a determina dacă dobânzile au crescut suficient.

    Deşi datele sugerează că activita­tea economică încetineşte, acest lu­cru nu se reflectă prea mult în ratele inflaţiei, a adăugat Vujcic. Întrebarea pentru lunile următoare va fi dacă inflaţia serviciilor se va tempera su­ficient şi dacă „vom simţi consecin­ţele încetinirii pe piaţa muncii“.

    Comentariile celor doi vin înain­tea reuniunii BCE de la mijlocul lunii septembrie când oficialii vor trebui să decidă dacă să pună majorările de dobânzi pe pauză sau să ducă mai departe campania istorică de scum­pi­re a creditului. BCE a majorat do­bân­zile pentru a noua oară luna tre­cută în decurs de aproximativ un an.

    Perspectivele economice ale zonei euro s-au deteriorat în ultimele luni, cu majorările de 425 de puncte bază operate de BCE din iulie 2022, apăsând asupra creşterii.

    J P Morgan a anunţat că se aş­teap­tă ca BCE să-şi pună pe pauză ciclul de înăsprire a politicii mone­ta­re în septembrie, potrivit Reuters. Banca americană anticipează o majorare finală de 25 de puncte bază în octombrie în loc de septembrie.

    Traderii iau în calcul şanse de 40% privind o majorare de 25 de puncte în septembrie, în scădere faţă de şansele de 50% văzute cu doar puţin timp în urmă.

    Aceştia şi-au redus de asemenea pariurile pe noi majorări de dobânzi pentru restul anului, dar încă văd şanse de puţin sub 60% pentru o majorare de 25 de puncte în decembrie.

    În ceea ce-i priveşte pe oficialii băncii centrale americane (Fed), aceştia văd dobânzile apropiindu-se de vârf, dar au poziţii divergente cu privire la cât de aproape sunt acestea de vârful respectiv, notează Bloomberg.

    „Am putea fi aproape, dar am putea avea nevoie să mai creştem dobânzile puţin“, a declarat Susan Collins, şefa Boston Fed.

    Separat, Patrick Harker, preşedinte Philadelphia Fed, şi-a reiterat poziţia potrivit căreia Fed-ul ar trebui să menţină dobânzile la nivelul actual în timp ce evaluează impactul asupra economiei.

     

  • Citatul săptămânii. Mugur Isărescu, guvernatorul BNR: Ce observ eu, inclusiv în zona euro, este că trebuie să păstrăm ratele de dobândă la un nivel relativ mai înalt până când avem confirmarea că inflaţia vine sub rata dobânzii

    Ce observ eu, inclusiv în zona euro, este că trebuie să păstrăm ratele de dobândă la un nivel relativ mai înalt până când avem confirmarea că inflaţia vine
    sub rata dobânzii. Vom începe să coborâm dobânzile în măsura în care vedem că inflaţia vine în mod clar în jos, sub dobânda de politică monetară. Anul acesta este exclus.

     


     

     

  • Piaţa a depăşit şocul creşterii ucigătoare a dobânzilor lei, şi odată ce dobânzile s-au stabilizat şi nu mai cresc, românii au revenit în bănci să ia credite ipotecare/imobiliare chiar cu dobânzile aşa mari, mai ales că salariile au redevenit pozitive. Dacă credeţi că dobânzile sunt mari la noi, uitaţi-vă la cât a crescut mortgage-ul din SUA

    1. După creşterea ucigătoare şi total neaşteptată a dobânzilor la lei – în octombrie 2022 ROBOR a ajuns chiar la 8,2%, de trei ori mai mult faţă de începutul anului – din cauza exploziei inflaţiei (16,4% în 2022), ceea ce a dus la apariţia unei crize şi scăderea dintr-o dată a puterii de cumpărare, românii au dat doi paşi înapoi în privinţa achiziţiei unui credit ipotecar/imobiliar. Aşa se face că, începând din toamna anului trecut, piaţa s-a blocat, iar tranzacţiile au scăzut. Cele care s-au realizat au fost făcute mai mult cu cash decât prin finanţare bancară.

    Pentru că piaţa are o anumită întârziere din cauza modului cum se anunţă IRCC-ul – dobânda de referinţă pentru creditele ipotecare/imobiliare viitoare -, creşterea dobânzilor şi implicit a ratelor la bancă, care s-au majorat cu 60% într-un an, s-a văzut spre finalul anului trecut şi începutul acestui an.

    În T1, cu un IRCC de aproape 6%, creditele ipotecare/imobiliare acordate de bănci au scăzut cu 3% faţă de T1 2022.

    După anii foarte buni anteriori, când creditele ipotecare au atins maxim istoric datorită dobânzilor foarte mici (cine îşi mai aminteşte că la un moment dat IRCC-ul a fost de 1,08%?), băncile s-au trezit că cererea de credite ipotecare/imobiliare a scăzut dintr-odată chiar şi cu 50%, dacă nu chiar mai mult, cel puţin la nivel de intenţie de achiziţie.

    Dar, odată ce dobânzile s-au stabilizat iar ROBOR-ul a scăzut de la 8,2% la 6,4%, începând cu T2, băncile au început să iasă cu oferte promoţionale de credite ipotecare/imobiliare pentru a readuce cererea.

    Aşa se face că băncile au venit cu oferte, cu rate fixe de dobândă pe o perioadă de 3-5 ani, cu o dobândă de 5,7-5,9%, sub IRCC, care s-a instalat la 5,9%. După această perioadă de dobândă fixă, dobânda variabilă este IRCC plus o marjă cuprinsă între 2-3%, peste IRCC, în funcţie de bancă, ceea ce înseamnă o dobândă de 8-9%. Cu totul, DAE ajunge în jur de 9% sau puţin peste 9%.

    Aşa se face că în T2 soldul de credite ipotecare/imobiliare noi a crescut cu 18% faţă de T2/2022. Deci, de la un minus de 3% în T1, în T2 s-a ajuns la o creştere de 18%.

    Creditele noi includ atât refinanţările, cât şi împrumuturile noi efective.

    Dobânda la creditele ipotecare/imobiliare cu rate fixe în primii ani a ajuns chiar sub dobânda de referinţă a BNR, care este de 7%. Dobânda este chiar sub dobânda oferită de BNR băncilor la depozite, care este de 6%.

    Deci băncile au o dobândă fixă la creditele ipotecare/imobiliare sub 6%, adică sub cât le oferă BNR ca să le ţină banii. Mai mult decât atât, sunt bănci care oferă la depozite 7% şi peste 7%, iar la creditele ipotecare/imobiliare oferă o dobândă fixă în jur de 6%.

    Datele statistice din T2 privind creditarea ipotecară/imobiliară arată că piaţa de creditare a început să-şi revină, iar românii au depăşit şocul creşterii dobânzilor la lei şi încep să se obişnuiască cu noile niveluri de dobândă.

    Trimestrul al treilea şi trimestrul al patrulea vor confirma acest lucru. Chiar dacă dobânzile nu vor scădea, aşa cum se aşteaptă piaţa, ele s-au stabilizat şi nu mai cresc,  ceea ce aduce un oarecare confort celor care vor să ia un credit ipotecar/imobiliar.

     

    2. La revenirea creditării imobiliare, pe lângă stabilizarea dobânzilor şi ofertele băncilor cu dobânzi mai mici, a contribuit şi revenirea salariilor/veniturilor românilor în teritoriu pozitiv. Adică sunt real pozitive.

    După scăderea puterii de cumpărare de anul trecut, când inflaţia a depăşit cu mult creşterea salariilor, rezultând o scădere în termeni reali a veniturilor, în iunie 2023 am ajuns deja în a treia lună în care salariile au intrat într-un teritoriu pozitiv. În aprilie, mai şi iunie creşterea anuală a salariilor a depăşit creşterea anuală a inflaţiei.

    Spre exemplu, în iunie creşterea anuală a salariului mediu, care a ajuns la 4.600 de lei, a fost de 15,7% faţă de o inflaţie de 10,4% (iunie 2023/iunie 2022), ceea ce înseamnă o creştere reală anuală a salariului mediu de 5%, ceea ce nu este puţin în condiţiile date.

    Bineînţeles că aici este vorba de o medie a salariilor, care include şi salariile mari, şi salariile mici. Creşterea salarială nu este uniformă, existând sectoare cu majorări salariale cu peste 20%, iar la polul opus sunt sectoare cu creşteri salariale de 5%, dacă nu chiar mai puţin.

    Oricum, revenirea salariilor într-un teritoriu real pozitiv, trend care va continua pe măsura scăderii inflaţiei, va contribui la revenirea creditării şi a consumului.

    În ultima minută a Consiliului de Administraţie al BNR, Banca Naţională spune că creşterea salarială va continua, susţinută de lipsa ofertei de forţă de muncă, iar companiile vor acoperi aceste creşteri din marja de profit.

     

    3. Menţinerea stabilităţii cursului valutar leu/euro contribuie enorm de mult la revenirea încrederii, chiar dacă inflaţia a făcut ceva ravagii.

    Cu o creştere salarială de 15% în termeni nominali şi cu stabilitatea cursului valutar leu/euro, rezultă o creştere anuală a salariilor în euro cu 15%, ceea ce nu este puţin.

    Dacă BNR va reuşi să menţină stabilitatea cursului valutar, în euro salariile din România vor înregistra o creştere spectaculoasă, ceea ce va mai reduce din decalajul faţă de piaţa vestică.

     

    4. Nu ştiu dacă aţi citit, dar rata la mortgage în Statele Unite a depăşit 7%, cel mai ridicat nivel din ultimii 20 de ani.

    Conform site-urilor americane, un mortgage pe 20 de ani cu o dobândă fixă a ajuns la 7,6%, un nivel aproape dublu faţă de acum un an. În SUA dobânda de referinţă a băncii centrale este de 5,25%. Iar dobânzile la dolar s-ar putea să mai crească, după ultimele date.

     

    Dacă am face nişte comparaţii de dobândă, piaţa de dobânzi pe credite ipotecare/imobiliare din România nu arată chiar aşa rău.

  • Încep problemlele pentru Vladimir Putin: Creşterea bruscă a inflaţiei în Rusia aduce la cuţite Kremlinul şi banca centrală

    Inflaţia în creştere şi prăbuşirea monedei ruseşti au scos în evidenţă un dezacord puternic între Kremlin şi banca centrală a ţării, scrie CNBC.

    Banca Centrală a Rusiei (CBR) a majorat marţi, în cadrul unei şedinţe de urgenţă, ratele dobânzii cu 350 de puncte de bază, până la 12%, în încercarea de a opri deprecierea rapidă a rublei, care a scăzut luni la un minim al ultimelor 17 luni, la aproape 102 pentru un dolar.

    Mişcarea bruscă a avut loc după ce consilierul economic al preşedintelui Vladimir Putin, Maxim Oreshkin, a scris un articol de opinie în care susţinea că recenta accelerare a inflaţiei şi scufundarea monedei sunt rezultatul unei „politici monetare relaxate” şi că banca centrală „are toate instrumentele necesare pentru a normaliza situaţia”.

    Banca a declarat că majorarea de urgenţă a ratei de marţi a avut ca scop „limitarea riscurilor pentru stabilitatea preţurilor”, deoarece „presiunea inflaţionistă se intensifică”, creşterea preţurilor curente din ultimele trei luni fiind în medie de 7,6% pe an, în termeni ajustaţi sezonier, iar inflaţia de bază din aceeaşi perioadă a crescut la 7,1%.

    „Creşterea constantă a cererii interne care depăşeşte capacitatea de extindere a producţiei amplifică presiunea inflaţionistă subiacentă şi are impact asupra dinamicii cursului de schimb al rublei prin cererea ridicată de importuri”, a precizat consiliul băncii centrale.

    Săptămâna trecută, banca centrală a oprit achiziţiile de valută pe piaţa internă până în 2024 pentru a reduce volatilitatea, dar acest lucru nu a reuşit să oprească declinul rublei. Rusia vinde deseori valută pentru a compensa scăderile veniturilor din exporturile de petrol şi gaze şi cumpără dacă înregistrează un excedent.

    Înainte de intervenţia Kremlinului, Banca Rusiei a dat vina pe balanţa comercială în scădere a ţării pentru inflaţie şi fragilitatea monedei, în condiţiile în care excedentul de cont curent al Rusiei a scăzut cu peste 85% pe an din ianuarie până în iulie.

    Anatoli Aksakov, preşedintele Comisiei pentru pieţe financiare din Duma, a declarat luni pe Telegram că „cursul de schimb al rublei se află sub controlul statului”, potrivit unei traduceri Google.

    După ce au coordonat măsurile de reconfigurare a economiei ruseşti şi de minimizare a impactului izolării economice tot mai mari a Moscovei şi a sancţiunilor punitive din partea puterilor occidentale, Kremlinul şi Banca Rusiei par să se afle acum în dezacord cu privire la cauzele problemelor valutare.

    Analiştii au sugerat că presiunea directă a guvernului asupra băncii centrale pentru a lua măsuri de politică monetară a fost un semn al problemelor cu care se confruntă economia ţării.

    Agathe Demarais, director de previziuni globale la Economist Intelligence Unit, a declarat pentru CNBC că banca centrală a avut dreptate în evaluarea sa anterioară, potrivit căreia prăbuşirea excedentului de cont curent al Rusiei a fost factorul cheie care a determinat inflaţia ridicată.

     

    „Acest lucru se datorează sancţiunilor occidentale, care reduc atât veniturile din exportul de hidrocarburi ale Rusiei, cât şi alimentează costurile de import”, a declarat ea.

    „O rublă mai slabă va consolida această tendinţă prin umflarea în continuare a costurilor de import. Cu alte cuvinte, moneda rusă a intrat într-un cerc vicios din care se va lupta să iasă”.

    Rubla s-a scufundat iniţial până la 130 pentru un dolar în februarie 2022, în urma invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina şi a impunerii ulterioare a unor sancţiuni occidentale de amploare. Ca răspuns, banca centrală a pus în aplicare controale de capital pentru a stabiliza moneda, revenind în cele din urmă la un interval cuprins între 50 şi 60 pentru un dolar până în vara anului 2022.

  • Europa continuă lupta împotriva inflaţiei: Analiştii susţin că BCE va efectua o ultimă majorare a ratelor dobânzilor în luna septembrie

    Nemişcaţi de semnele recente care indică o presiune a inflaţiei în scădere, economiştii continuă să prezică faptul că Banca Centrală Europeană va efectua o ultimă majorare a ratelor dobânzilor luna viitoare, raportează Bloomberg.

    Rata depozitelor va fi ridicată la 4% în septembrie, de la 3,75% în prezent, potrivit unui sondaj Bloomberg. În acelaşi timp, respondenţii estimează că oficialii vor începe să reducă costurile de împrumut în martie, cu o lună mai devreme decât credeau anterior.

    Rezultatele vin în contextul în care marile bănci centrale se gândesc la finalul campaniilor de creştere a ratelor, care durează deja de mai bine de un an. Preşedintele Christine Lagarde a declarat că la reuniunea BCE din 13-14 septembrie se va opta între a zecea creştere consecutivă şi o pauză.

    De la ultima reuniune a oficialilor, cercetările BCE au sugerat că inflaţia subiacentă – un indicator pe care economiştii îl urmăresc cu atenţie – a atins probabil nivelul maxim. Mai mult, un sondaj separat realizat în rândul consumatorilor a arătat că aşteptările privind creşterea preţurilor în zona euro, formată din 20 de ţări, au continuat să scadă, deşi inflaţia a rămas peste obiectivul de 2%.

    Cu toate acestea, analiştii care au participat la sondajul Bloomberg şi-au majorat proiecţiile privind inflaţia din 2023 şi 2024. 

    Pieţele monetare cotează în prezent o şansă de 70% pentru o majorare de 25 de puncte de bază a BCE luna viitoare.

    În afară de inflaţie, avertismentele privind slăbiciunea economică sunt din ce în ce mai puternice. Fabio Panetta, membru al Comitetului executiv, a îndemnat luna aceasta la prudenţă „în ceea ce priveşte calibrarea politicii monetare a BCE, dacă aceasta doreşte să atingă ţinta de inflaţie fără a afecta activitatea economică”.

    În timp ce zona euro a evitat până acum o recesiune, cel mai mare membru al acesteia – Germania – a suferit o recesiune în timpul iernii şi a stagnat în al doilea trimestru. Economiştii se aşteaptă la un alt trimestru de creştere zero şi văd în continuare o scădere a producţiei germane cu 0,3% în acest an, perspectivele pentru 2024 schimbându-se, de asemenea, de la 1% la 0,8%.