BusinessMagazin

Tag: industrie

  • Ce mai finanţează băncile. Creditele pentru agricultură, industrie, construcţii şi administraţia publică rămân cu creşteri de două cifre

    Agricultura, construcţiile, industria şi administraţia publică sunt sectoarele care şi-au păstrat elanul în ceea ce priveşte soldul finanţărilor acordate de băncile locale, ajungând la finalul lunii iulie 2023 la ritmuri de creştere anuale de peste 10%, iar în cazul construcţiilor de peste 15%, faţă de iulie 2022, potrivit datelor BNR.

    Însă, există o diminuare a ritmului de creştere faţă de iunie 2023, când creşterile anuale ajungeau şi aproape de 20% în unele cazuri.

    Sectorul agriculturii, o zonă care a fost urmărită de băncile comerciale, dar şi de Uniunea Europeană prin intensificarea programelor de creditare sectorială, a depăşit pragul de 30 mld. lei şi a ajuns la un sold al finanţărilor bancare de 30,7 mld. lei la finalul lunii iulie 2023, după un avans de 11,6% faţă de iulie 2022. Dar, ponderea soldului finanţărilor acordate de bănci agriculturii este tot sub 5% din creditele totale.

    Finanţările pen­tru sectorul con­struc­ţii­lor au rămas în iulie la cel mai mare avans al soldului, respectiv 15,7% faţă de iulie 2022, până la 47,8 mld. lei.

    În cazul industriei, soldul creditelor bancare a crescut cu 12,4% faţă de iulie 2022, la peste 112 mld. lei.

    Finanţările pentru zona de servicii, care au o pondere mare faţă de alte sectoare credi­tate de bănci, de 25,6% din soldul total al creditelor a­cordate, au avut un avans  anual de circa 9%.

  • Lumea luxului a îngheţat: Cel mai important jucător din industria pietrelor preţioase nu se mai dă în spate de la nimic pentru a opri declinul preţurilor şi lansează o ofertă care i-a şocat pe marii cumpărători

    Când cei mai importanţi cumpărători de diamante din lume au sosit la birourile De Beers din Botswana la sfârşitul lunii trecute, gazda lor le-a făcut o ofertă rară: opţiunea de a nu cumpăra nimic, scrie Bloomberg.

    De Beers îşi comercializează diamantele brute printr-o serie de vânzări strict programate, în care cumpărătorii selectaţi cu grijă trebuie, în mod normal, să ia toate accepte contractate la un preţ stabilit de De Beers, în caz contrar urmând să se confrunte cu potenţiale penalizări în viitor. Dar, în condiţiile în care preţurile sunt în cădere liberă în întreaga lume, principalul actor din lumea diamantelor a fost forţat să permită din ce în ce mai multă flexibilitate, eliminând în cele din urmă restricţiile cu totul.

    Aceste concesii sunt cele mai recente dintr-o serie de măsuri tot mai disperate luate în întreaga industrie pentru a stopa prăbuşirea din acest an a preţurilor diamantelor, după ce încetinirea cererii consumatorilor a făcut ca cumpărătorii să rămână blocaţi în faţa unor stocuri tot mai mari.

     Marele rival al De Beers, compania minieră rusă Alrosa PJSC, şi-a anulat deja toate vânzările timp de două luni, în timp ce piaţa din India – centrul dominant de tăiere şi comercializare – şi-a autoimpus o oprire a importurilor.

    La recenta vânzare a De Beers, cumpărătorii, majoritatea din India şi Anvers, au profitat de flexibilitatea neobişnuită şi au cumpărat pietre preţioase brute în valoare de doar 80 de milioane de dolari. În mod normal, De Beers s-ar fi aşteptat să obţină între 400 şi 500 de milioane de dolari la o astfel de vânzare. În afara primelor zile ale pandemiei – când vânzările au fost oprite cu totul – compania nu a vândut atât de puţine pietre preţioase de când a început să facă publice rezultatele în 2016.

    Viteza şi gravitatea prăbuşirii preţurilor diamantelor i-a surprins pe mulţi.

    Industria fusese unul dintre marii câştigători ai pandemiei, deoarece cumpărătorii blocaţi acasă s-au orientat către bijuterii cu diamante şi alte achiziţii de lux. Dar, pe măsură ce economiile s-au deschis, cererea s-a răcit rapid, lăsându-i pe mulţi dintre comercianţi cu prea multe stocuri pe care le-au cumpărat cu prea mulţi bani.

    Ceea ce părea a fi o răcire s-a transformat rapid într-o prăbuşire. Economia americană, de departe cea mai importantă piaţă a industriei, s-a clătinat sub presiunea inflaţionistă în creştere, în timp ce China, principala piaţă de creştere, a fost afectată de o criză imobiliară care a afectat încrederea consumatorilor. Situaţia s-a înrăutăţit şi mai mult când industria a diamantelor cultivate în laborator a început să înregistreze câştiguri majore în câteva segmente cheie.


    Deşi există multe categorii diferite de diamante, în general, preţurile pentru diamantele prelucrate au scăzut cu aproximativ 20% în acest an, înregistrând o scădere mai dramatică.  În cazul pietrelor brute – sau netăiate – care au scăzut cu până la 35%, cele mai mari scăderi au avut loc la sfârşitul verii şi începutul toamnei.

    Răspunsul industriei la această criză a fost de a bloca aprovizionarea într-un mod aproape fără precedent, ceea ce pare să funcţioneze în cele din urmă.

    Preţurile la unele au crescut între 5% şi 10% în ultima săptămână, deoarece o penurie în cazul anumitor pietre preţioase a început să-şi facă simţită prezenţa. Având în vedere că fabricile indiene urmează să se redeschidă luna viitoare, după închiderile prelungite de la Diwali, există acum o încredere reînnoită că ce a fost mai rău a trecut.

    „Industria diamantelor a acţionat cu succes pentru a stabiliza lucrurile. Acest lucru creează acum o fereastră pentru a reconstrui încrederea” declarat Anish Aggarwal, partener la firma de consultanţă specializată în diamante Gemdax.

  • De la un concept în urmă cu numai câţiva ani, la o industrie de 5.600 mld. dolari anul trecut, ”wellness-ul” devine unul dintre cele mai profitabile domenii. Analiştii se aşteaptă ca industria globală de wellness să crească până la 8.500 mld. dolari până în 2027, de două ori cât PIB-ul Germaniei

    Wellnessul a devenit o afacere mare, globală, cu venituri de 5,6 trilioane de dolari în 2022, potrivit unui nou raport al Global Wellness Institute, un grup de top din industrie. Cercetările organizaţiei non-profit au declarat că industria a crescut de la 3.400 de miliarde de dolari în 2013; până în 2027, se aşteaptă ca aceasta să crească cu încă 57%, până la 8.500 de miliarde de dolari, aproximativ de două ori mai mare decât produsul intern brut al Germaniei, potrivit CNBC.

    “Suntem surprinşi de rezilienţa economiei globale a bunăstării şi de cât de repede şi-a revenit după pandemie”, a declarat Katherine Johnston, cercetător senior la GWI, într-un comunicat de presă.

    Există diverse estimări cu privire la ceea ce constituie cu adevărat dimensiunea industriei de wellness. De exemplu, o cifră frecvent citată este de 1,5 trilioane de dolari, publicată de compania de consultanţă McKinsey & Co. în 2021.

    Bunăstarea poate fi o etichetă neclară pentru o mare varietate de afaceri. Pentru raportul său, GWI a definit această industrie ca fiind “urmărirea activă a activităţilor, alegerilor şi stilurilor de viaţă care conduc la o stare de sănătate holistică”. În cercetarea sa, GWI împarte wellness-ul în mai multe categorii largi, dintre care cea mai mare – îngrijire personală şi frumuseţe – este evaluată la 1.080 de miliarde de dolari. Acest subsector include lucruri precum îngrijirea pielii şi saloanele pentru păr sau unghii.

    Imediat după această categorie se află alimentaţia sănătoasă, nutriţia şi pierderea în greutate, la 1,07 trilioane de dolari; aceasta nu include piaţa în creştere rapidă a medicamentelor de slăbit pe bază de reţetă, cum ar fi Ozempic. Alte categorii GWI includ turismul de wellness, o industrie de 651 de miliarde de dolari; activităţi fizice precum mersul la sală; şi sănătatea publică, împreună cu medicina tradiţională şi complementară.

    Într-una dintre cele mai mari schimbări de dinainte de pandemie, cheltuielile pentru sănătate publică, prevenţie şi medicină personalizată, au crescut cel mai mult, ajungând la 611 miliarde de dolari în 2022, de la 358 miliarde de dolari în 2019. Raportul include în această măsurătoare screening-ul de sănătate pentru Covid-19 şi cancere.

    Unul dintre cele mai mici sectoare este “wellness la locul de muncă”. Acesta constă în programe desemnate de angajator menite să stimuleze sănătatea şi bunăstarea angajaţilor, cum ar fi cursuri de fitness şi educaţionale. Spre deosebire de multe dintre celelalte sectoare, această piaţă s-a redus din 2019, de la 52,2 miliarde de dolari la 50,6 miliarde de dolari în 2022, deoarece mai mulţi angajaţi lucrează acum de acasă şi corporaţiile au redus costurile.

  • Noile modificări fiscale vin cu o majorare cu până la 18% a cheltuielilor de personal pentru angajatorii din construcţii, industria agro-alimentară şi IT. Aceste industrii au peste 800.000 de salariaţi, adică 16% din totalul salariaţilor din România

    Angajatorii din trei industrii – construcţii, industria agro-alimentară şi IT – trebuie să îşi majoreze cheltuielile de personal cu până la 18% ca urmare a noilor modificări fiscale intrate în vigoare la 1 noiembrie 2023, arată o analiză a companiei de consultanţă fiscală, contabilitate şi audit Crowe România. Noile măsuri au aplicabilitate imediată în aceste sectoare care au împreună peste 800.000 de salariaţi, adică 16% din totalul salariaţilor din România. 
     
    Ponderea creşterii de 18% rezultă aplicând cumulat măsurile de creşteri ale taxărilor fie prin creşterea salariului minim, fie prin impozitarea veniturilor de peste 10.000 de lei din aceste industrii.
     
    „Legea nr. 296/2023 schimbă fundamental modul în care sunt impozitate veniturile în mai multe industrii-cheie, iar angajatorii au de făcut alegeri dificile în următoarele zile, care le vor afecta fie bugetele şi profitabilitatea, fie motivaţia angajaţilor. Dacă în construcţii şi industria agro-alimentară angajatorii trebuie să îşi asume integral creşterea de costuri, în IT angajatorii pot opta spre transferul noului impozit în buzunarul angajaţilor”, scrie analiza citată.
     
    Cine este afectat? Reforma fiscală aduce schimbări semnificative pe piaţa muncii din trei sectoare de activitate:
     
    • Construcţii: În sectorul construcţii, unde lucrează aproximativ 450.000 de angajaţi, se restrânge gradul de aplicare al unor facilităţi fiscale introduse în 2019 printr-un regim special menit să crească atractivitatea candidaţilor într-un domeniu puternic afectat de migraţia externă. Astfel, de la 1 noiembrie 2023, angajatorii din acest sector vor plăti contribuţiile la sănătate (CASS) şi la pensie (CAS) pentru condiţii deosebite sau speciale de muncă, contribuţii de la care au fost exceptaţi de la începutul anului 2019. 
     
    Angajaţii din construcţii rămân cu facilitatea de a nu plăti impozit pe venit, dar fac excepţie cei cu salarii mai mari de 10.000 de lei brut pe lună, întrucât partea din venitul brut lunar ce depăşeşte 10.000 lei nu beneficiază de facilităţi fiscale. Pe lângă aceste măsuri, încă o modificare urmează să adauge presiune pe bugetele de salarii ale companiilor din construcţii: creşterea salariului minim brut din noiembrie 2023 de la 4.000 la 4.582 lei lunar, pentru ca angajaţii încadraţi pe acest salariu să primească aceleaşi salariu net după reducerea facilitaţilor fiscale.
     
    • Industria agro-alimentară: Facilităţile pentru salariaţii din industria agro-alimentară, introduse în mai 2022, au suferit reduceri progresive, începând cu acelaşi an, similare cu cele din industria construcţiilor. În aceste sectoare activează peste 250.000 de salariaţi, potrivit Institutului Naţional de Statistică. De la 1 noiembrie, angajatorii din acest sector vor plăti CASS şi CAS pentru activitatea desfăşurată în condiţii deosebite, speciale. Şi angajaţii din acest sector rămân cu facilitatea de a nu plăti impozit pe venit dacă au venituri de până în 10.000 de lei brut pe lună, iar cei care depăşesc această valoare vor plăti impozit pe venit pentru partea din venitul brut lunar ce depăşeşte 10.000 lei. De asemenea, salariul minim din acest sector va creşte de la 3.000 lei la 3.436 lei brut începând cu veniturile aferente lunii noiembrie 2023, pentru ca angajaţii încadraţi pe acest salariu să primească în continuare acelaşi salariu net după reducerea facilitaţilor fiscale.
    • Sectorul IT: Programatorii, scutiţi de plata impozitului pe venit încă din 2004, vor fi nevoiţi să plătească, de la 1 noiembrie 2023, 10% impozit pe venit pentru partea din venitul brut ce depăşeşte valoarea de 10.000 de lei brut pe lună. De scutirea impozitului pe venit în sectorul IT au beneficiat circa 100.000 de salariaţi din acest sector, iar salariul mediu brut în sectorul IT&C a fost de circa 14.500 de lei brut pe lună în august 2023, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică. Noua limitare este compensată parţial prin scutirea de la contribuţia la Pilonul II de pensii, cu posibilitatea ca angajaţii să opteze în scris pentru a contribui în continuare la acest Pilon. Vor fi afectaţi, în special, angajaţii cu experienţă în acest domeniu, care câştigă peste salariul mediu brut din industrie şi cei care vor dori să contribuie în continuare la acest Pilon. 
     
    „Angajaţii din toate sectoarele de activitate vor simţi impactul aplicării contribuţiei de sănătate pentru tichetele de masă şi voucherele de vacanţă, precum şi ale altor ajustări fiscale, care vor influenţa puterea de cumpărare şi bunăstarea generală. Nici freelancerii nu au scăpat de noile modificări: sarcina fiscală a persoanelor fizice autorizate se apropie de sarcina fiscală a salariaţilor prin noul plafon introdus pentru contribuţia de asigurări sociale de sănătate”, mai spune analiza Crowe. 

  • Industria mare din România solicită compensarea costurilor mari cu energia şi sprijin pentru decarbonizarea sectorului: Guvernul român nu a ajutat industria mare din România, spre deosebire de majoritatea guvernelor din Europa

    Industria mare din România solicită compensarea costurilor mari cu energia şi sprijin pentru decarbonizarea sectorului, conform unui comunicat al Asociaţiei Marilor Consumatori de Energie din România (ABIEC)

    „Asociaţia Marilor Consumatori de Energie din România (ABIEC) susţine aplicarea unor mecanisme de suport a industriei, în conformitate cu Cadrul Temporar de Criză şi de Tranziţie adoptat de Comisia Europeană, pentru a ne asigura că România nu suferă de o dezindustrializare masivă cu impact devastator asupra sutelor de mii de locuri de muncă, a veniturilor din impozite şi a locului strategic în Europa”, transmit reprezentanţii ABIEC.

    România are un risc crescut de dezindustrializare, mai susţine sursa citată: „Deficitul comercial pentru produsele minerale, materiale de construcţii, produse chimice şi metalurgice a atins 9,4 miliarde de euro, în 2023.

    Membri ABIEC generează afaceri de peste 4,5 miliarde de euro şi plătesc peste 336 de milioane de euro anual către stat, conform cifrelor  furnizate de asociaţie: „Companiile mari consumatoare de energie plătesc cu 75% mai mult decât competitorii din ţările care au luat măsuri de compensare”

    ABIEC solicită compensarea costurilor excesive cu energia pentru anii 2022 şi 2023, pe baza consumului actual sau anterior (dinaintea crizei energetice), sprijin pentru decarbonizarea proceselor de producţie industrială şi pentru investiţii în eficienţă energetică din fondurile disponibile (Fondul de Modernizare, realocarea Fondurilor Europene neutilizate în anii precedenţi etc).

    „Astfel, industria României, mult diminuată în ultimii ani, va putea concura, în condiţii similare, cu cea a Europei şi cea de la nivel internaţional. Potrivit studiului „Riscul de dezindustrializare a României şi soluţii pentru o industrie mai puternică”, realizat de VALOREM, până în prezent, sprijinul acordat de România prin aplicarea Cadrului temporar de criză şi tranziţie nu a fost aplicat marilor companii industriale spre deosebire de majoritatea guvernelor din Europa care au alocat fonduri substanţiale pentru a proteja industria.”

    Printre acestea se numără Italia care a înfiinţat un fond de 23 de miliarde de euro sub formă de garanţii şi împrumuturi cu dobândă subvenţionată, Germania care a alocat cinci miliarde de euro pentru intervenţii standard, în primă fază, iar apoi a suplimentat succesiv fondurile, Franţa, care a alocat cinci miliarde de euro, completate ulterior; iar Spania a înfiinţat un fond de 6,3 miliarde de euro pentru a limita preţul gazelor naturale pentru producătorii de energie, au mai transmis asociaţia producătorilor.

    „Aceste măsuri au vizat sprijinirea producţiei industriale, cu rezultate directe in Produsul Intern Brut al fiecărei ţări, dar şi cu impact pozitiv asupra bugetelor de stat, prin colectarea taxelor şi impozitelor şi prin menţinerea locurilor de muncă.”

    Potrivit studiului VALOREM, în România, companiile mari consumatoare de energie plătesc cu aproximativ 75% mai mult pentru energie decât cele din ţările care au luat măsuri proactive de compensare.

     

     

  • Opinie Dragoş Damian, Terapia Cluj: Revoluţie în recrutarea resursei umane din industria de prelucrare! Dacă reuşeşte, proiectul lui Marcel Ciolacu de “Patriotism Economic” devine realitate

    De vreo cateva zile stalpii de electricitate din zona industriala a orasului s-au umplut de afise A4 colorate, lipite cu banda adeziva, care anunta oferte de serviciu pentru operator depozit si operator asamblare.  

    Sigur ca la criza de resursa umana industriala (si nu numai) astfel de afise sunt pe toti stalpii de electricitate din toate orasele. Diferenta in acest caz consta in faptul ca agentul industrial care recruteaza printr-o astfel de metoda este o mare si cunoscuta companie multinationala care ar fi putut lejer sa inchirieze toate panourile publicitare din oras ca sa posteze ofertele de angajare – nicidecum sa lipeasca cu scotch pe stalpii de electricitate afise A4 colorate.

    Astfel incat urmarim cu toata atentia aceasta campanie de recrutare de forta de munca industriala, probabil un pilot care, daca reuseste, va marca o revolutie in procesele de recrutare.

    Adica de ce sa investesti 25 mii de lei ca sa tii la scoala un tanar de 16 ani in invatamant profesional sau dual ca sa-i pui in mana o meserie?

    De ce sa dai 100 mii de lei pe cursuri si seminarii pentru  instruirea unui inginer de sisteme si echipamente industriale, unui controlor de calitate sau unei persoane calificate?

    De ce sa mai contractezi platforme specializate, vanatori de capete sau firme de plasare de forta de munca?

    De ce sa cheltui bani cand poti sa furi angajati de la fraierii care investesc milioane de lei in pregatirea profesionala pentru industria de prelucrare – si asta doar lipind cu scotch oferte de munca pe stalpii de electricitate?

    O estimare pe care o am de la autoritati arata ca in oras sunt circa 18.000 de stalpi pe care putem lipi oferte de munca – suntem pregatiti sa semnam un contract cu proprietarii stalpilor pentru a fi in legalitate daca decidem sa pornim o campanie similara.

    Marcel Ciolacu, sustin cu tarie proiectul “Patriotismul Economic”, dar incep sa am rezerve ca va reusi daca mediul de afaceri, sistemul de educatie si autoritatile guvernamentale continua sa fie neseriosi.

    Directorii din industria de prelucrare sunt(em) prea narcistiti ca sa adere la un proiect national menit sa apropie sistemul de invatamant de piata muncii si prea zgarciti ca sa investeasca in NEET. Prefera sa-si sara la gat si sa-si fure angajatii recurgand la cele mai primitive mijloace.

    Sistemul de invatamant continua zborul sau academic spre astre, rupt complet de realitatea pietei muncii, indiferent la conceptul de angajabilitate. De altfel, facultatile s-au adaptat la lipsa de candidati si-i atrag altfel, pentru brain-drain, pregatind in limbi straine absolventi pentru joburi in fabricile din Uniunea Europeana. Si asta pe banii nostri.

    Si nu mai putin important, Ministerul Salariului Minim si Pensiilor Speciale nu face nici un efort sa devina cu adevarat Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale, servind menirii de a genera politici publice pentru dezvoltarea de resursa umana industriala.

    Marcel Ciolacu, investitorii industriali incep sa ocoleasca Romania pentru ca stiu ca lipseste resursa umana calificata si cresc costurile de productie. Ca sa reuseasca “Patriotismul Economic” sunt obligatorii schimbari reale in legislatia din domeniul muncii si educatiei, verificari atente si conditionalitati pentru companiile care primesc ajutor pentru fabrici noi si crearea de stimulente pentru angajatorii care investesc in invatamantul tehnic pentru dezvoltarea resursei umane din prelucrare.

    Altfel, se vor incovoia degeaba stalpii de electricitate de multimea de anunturi de angajare lipite cu scotch, nu va veni nimeni la interviu.

     

     


     

     

  • A doua cea mai mare economie a lumii este distrusă de tot mai multe probleme. Bogaţii din această ţară îşi încredinţează averile unor străini de pe WhatsApp pentru a fi mutate departe de ochii guvernului

    Din ce în ce mai mulţi chinezi cu bani au început să-şi încredinţeze economiile de o viaţă unor străini cu care au schimbat doar câteva cuvinte pe WhatsApp. Scopul acestui pariu este simplu: mutarea averilor şi economiilor departe din China şi de ochii vigilenţi ai Beijingului, scrie Bloomberg.

    Phoebe, în vârstă de 32 de ani, a mutat recent aproape un milion de yuani (137.000 de dolari). Pentru a face acest lucru, ea a trebuit mai întâi să îşi transfere banii în contul unui facilitator local. Apoi, Phoebe, care a cerut să fie identificată doar cu prenumele, din motive de confidenţialitate şi juridice, a trebuit să aştepte.

    Câteva ore tensionate mai târziu, tranzacţiile au început să apară pe rând într-un cont separat pe care îl deţine în Hong Kong. În timp ce oraşul a fost lipsit de multe dintre libertăţile politice de care se bucura înainte, el ocupă încă un loc unic în ecosistemul financiar al Chinei, fiind singura zonă cu acces neîngrădit la pieţele de capital globale. Odată ce banii sunt acolo, pot ajunge oriunde.

    Fondurile care au apărut în contul lui Phoebe au provenit de la 10 persoane în total – una dintre ele a depus echivalentul a 1.300 de dolari în bancnote prin intermediul unui bancomat. Tranzacţia a fost efectuată printr-un sistem informal, nereglementat, cunoscut în întreaga lume sub numele de hawala.

    Întreaga operaţiune depindea de încrederea oarbă în străini. Dar aşteptarea lui Phoebe nu a fost atât de tensionat pe cât ar fi de aşteptat: Ea a fost recomandată agenţiei de transfer de bani – care este ilegală în China – de către managerul ei de avere, bine cotat şi bine cunoscut, prezentat prin intermediul unor relaţii comune.

    De la redeschiderea graniţelor internaţionale după pandemie, consilierii celor bogaţi raportează o creştere a cererii mutare a averii în străinătate. Măsurile de reprimare a industriilor care nu sunt favorabile din punct de vedere ideologic, incertitudinea legată de tensiunile geopolitice şi impulsul lui Xi Jinping pentru „prosperitate comună” au speriat bogaţii şi chiar clasa de mijloc.

    În plus, economia internă pare că se prăbuşeşte. Exporturile se zbat, preţurile locuinţelor sunt în scădere, iar mai mult de 1 din 5 tineri nu are loc de muncă. Multe familii înstărite consideră că este esenţial să aibă bani în afara ţării, fie pentru a-şi diversifica activele, fie pentru a deschide calea unei potenţiale imigraţii viitoare.

    Paradisurile tradiţionale sunt încă atractive – gândiţi-vă la un apartament în Vancouver sau la investiţiile în acţiuni din SUA – dar în ultimii doi ani, Singapore a devenit din ce în ce mai mult o destinaţie preferată. În acest oraş-stat stabil, cu un nivel scăzut de impozitare, unde mandarina este una dintre limbile oficiale, semnele afluxului de numerar chinezesc sunt peste tot. Mesele din cluburile de noapte ajung la 70.000 de dolari pe seară în timpul Marelui Premiu de Formula 1 din Singapore, barurile abundă de vinuri la modă pentru miliardarii chinezi, iar numărul firmelor de familiei care gestionează activele celor bogaţi a explodat.

    Cu toate acestea, oportunităţile de a transfera bani în mod legitim din China sunt extrem de limitate, persoanele fizice având în mod normal dreptul de a transfera în străinătate doar 50.000 de dolari pe an. Aceştia au, de asemenea, o singură ocazie de a-şi muta banii atunci când emigrează. Reţelele subterane intră în joc pentru a acoperi această lipsă.

    Nu există o estimare clară cu privire la cât de mare este această industrie, dar anchetele dezvăluite de autorităţi sugerează o scară enormă. O investigaţie din provincia vestică chineză Gansu a descoperit o operaţiune cu active în valoare de 356 milioane de dolari, a relatat presa de stat în 2021, citând Administraţia de Stat pentru Schimburi Externe din China. Banii au fost distribuiţi prin intermediul unei reţele de cinci oameni.

    Pe lângă faptul că sunt profitabile, reţelele subterane sunt sofisticate şi permit efectuarea de tranzacţii într-un mod familiar pentru oricine ştie să lucreze cu conceptul de schimb valutar.

    Potrivit persoanelor care au interacţionat cu aceste reţele subterane, una dintre modalităţile prin care fac bani este să ceară un curs de schimb mai scump. De exemplu, dacă, de obicei, o persoană are nevoie de 716 yuani pentru 100 de dolari la o bancă, ei cer în schimb 733 de yuani. Ratele se schimbă zilnic.

    Pentru oamenii obişnuiţi, amintirea restricţiilor extreme din perioada pandemiei au rămas foarte puternic ancorate în memorie. Din acest motiv tot mai mulţi dintre aceştia caută să scape din China sau măcar să-şi creeze premisele necesare unei potenţiale imigrări departe de situaţia economică tot mai şubredă a naţiunii chineze şi de pumnul de fier al Partidului.

    „Pandemia a accelerat lucrurile. Tot mai multe persoane înstărite din China caută un plan B”, a declarat Dominic Volek, şef de grup pentru clienţi privaţi la consultantului în migraţia investiţiilor Henley & Partners.

     

     

  • Disperarea atinge cote maxime în China: Tot mai mulţi bogaţi îşi încredinţează averile unor străini de pe WhatsApp pentru a fi mutate departe de ochii Beijingului. Dimensiunea reală a industriei subterane este necunoscută, dar se crede că este vorba de sute de milioane de dolari

    Din ce în ce mai mulţi chinezi cu bani au început să-şi încredinţeze economiile de o viaţă unor străini cu care au schimbat doar câteva cuvinte pe WhatsApp. Scopul acestui pariu este simplu: mutarea averilor şi economiilor departe din China şi de ochii vigilenţi ai Beijingului, scrie Bloomberg.

    Phoebe, în vârstă de 32 de ani, a mutat recent aproape un milion de yuani (137.000 de dolari). Pentru a face acest lucru, ea a trebuit mai întâi să îşi transfere banii în contul unui facilitator local. Apoi, Phoebe, care a cerut să fie identificată doar cu prenumele, din motive de confidenţialitate şi juridice, a trebuit să aştepte.

    Câteva ore tensionate mai târziu, tranzacţiile au început să apară pe rând într-un cont separat pe care îl deţine în Hong Kong. În timp ce oraşul a fost lipsit de multe dintre libertăţile politice de care se bucura înainte, el ocupă încă un loc unic în ecosistemul financiar al Chinei, fiind singura zonă cu acces neîngrădit la pieţele de capital globale. Odată ce banii sunt acolo, pot ajunge oriunde.

    Fondurile care au apărut în contul lui Phoebe au provenit de la 10 persoane în total – una dintre ele a depus echivalentul a 1.300 de dolari în bancnote prin intermediul unui bancomat. Tranzacţia a fost efectuată printr-un sistem informal, nereglementat, cunoscut în întreaga lume sub numele de hawala.

    Întreaga operaţiune depindea de încrederea oarbă în străini. Dar aşteptarea lui Phoebe nu a fost atât de tensionat pe cât ar fi de aşteptat: Ea a fost recomandată agenţiei de transfer de bani – care este ilegală în China – de către managerul ei de avere, bine cotat şi bine cunoscut, prezentat prin intermediul unor relaţii comune.

    De la redeschiderea graniţelor internaţionale după pandemie, consilierii celor bogaţi raportează o creştere a cererii mutare a averii în străinătate. Măsurile de reprimare a industriilor care nu sunt favorabile din punct de vedere ideologic, incertitudinea legată de tensiunile geopolitice şi impulsul lui Xi Jinping pentru „prosperitate comună” au speriat bogaţii şi chiar clasa de mijloc.

    În plus, economia internă pare că se prăbuşeşte. Exporturile se zbat, preţurile locuinţelor sunt în scădere, iar mai mult de 1 din 5 tineri nu are loc de muncă. Multe familii înstărite consideră că este esenţial să aibă bani în afara ţării, fie pentru a-şi diversifica activele, fie pentru a deschide calea unei potenţiale imigraţii viitoare.

    Paradisurile tradiţionale sunt încă atractive – gândiţi-vă la un apartament în Vancouver sau la investiţiile în acţiuni din SUA – dar în ultimii doi ani, Singapore a devenit din ce în ce mai mult o destinaţie preferată. În acest oraş-stat stabil, cu un nivel scăzut de impozitare, unde mandarina este una dintre limbile oficiale, semnele afluxului de numerar chinezesc sunt peste tot. Mesele din cluburile de noapte ajung la 70.000 de dolari pe seară în timpul Marelui Premiu de Formula 1 din Singapore, barurile abundă de vinuri la modă pentru miliardarii chinezi, iar numărul firmelor de familiei care gestionează activele celor bogaţi a explodat.

    Cu toate acestea, oportunităţile de a transfera bani în mod legitim din China sunt extrem de limitate, persoanele fizice având în mod normal dreptul de a transfera în străinătate doar 50.000 de dolari pe an. Aceştia au, de asemenea, o singură ocazie de a-şi muta banii atunci când emigrează. Reţelele subterane intră în joc pentru a acoperi această lipsă.

    Nu există o estimare clară cu privire la cât de mare este această industrie, dar anchetele dezvăluite de autorităţi sugerează o scară enormă. O investigaţie din provincia vestică chineză Gansu a descoperit o operaţiune cu active în valoare de 356 milioane de dolari, a relatat presa de stat în 2021, citând Administraţia de Stat pentru Schimburi Externe din China. Banii au fost distribuiţi prin intermediul unei reţele de cinci oameni.

    Pe lângă faptul că sunt profitabile, reţelele subterane sunt sofisticate şi permit efectuarea de tranzacţii într-un mod familiar pentru oricine ştie să lucreze cu conceptul de schimb valutar.

    Potrivit persoanelor care au interacţionat cu aceste reţele subterane, una dintre modalităţile prin care fac bani este să ceară un curs de schimb mai scump. De exemplu, dacă, de obicei, o persoană are nevoie de 716 yuani pentru 100 de dolari la o bancă, ei cer în schimb 733 de yuani. Ratele se schimbă zilnic.

    Pentru oamenii obişnuiţi, amintirea restricţiilor extreme din perioada pandemiei au rămas foarte puternic ancorate în memorie. Din acest motiv tot mai mulţi dintre aceştia caută să scape din China sau măcar să-şi creeze premisele necesare unei potenţiale imigrări departe de situaţia economică tot mai şubredă a naţiunii chineze şi de pumnul de fier al Partidului.

    „Pandemia a accelerat lucrurile. Tot mai multe persoane înstărite din China caută un plan B”, a declarat Dominic Volek, şef de grup pentru clienţi privaţi la consultantului în migraţia investiţiilor Henley & Partners.

     

     

  • Ciolacu: Adoptăm OUG care vizează industria pariurilor şi a păcănelelor

    Premierul Marcel Ciolacu a confirmat faptul că în şedinţa de joi a Guvernului va fi adoptată ordonanţa de urgenţă care reglementează industria pariurilor şi a păcănelelor „în interesul cetăţenilor”.

    Premierul Ciolacu a prezentat înainte de şedinţa de guvern principalele obiective ale actului normativ.

    „Adoptăm azi şi ordonanţa de urgenţă care reglementează industria pariurilor şi a păcănelelor în interesul cetăţenilor. În primul rând, jocurile de noroc nu vor mai putea funcţiona dacă firma nu este înregistrată în România. Vreau să terminăm odată cu situaţia în care companiile de pariuri fac miliarde în România, dar trimit tot profitul în afara ţării şi chiar a Uniunii Europene. Apoi, creştem semnificativ taxele pentru TOATE licenţele de jocuri de noroc şi limităm drastic spaţiul de publicitate pe care îl pot cumpăra firmele din această industrie”, a declarat, joi, Marcel Ciolacu.

    În şedinţa de Guvern de joi se mai discută despre noile amenzi pentru nerespectarea prevederilor legale în ceea ce priveşte depunerea declaraţiilor fiscale, funcţionarea caselor de marcat şi emiterea bonurilor fiscale.

  • Pentru cine contează economic Slovacia. În ţara unde Robert Fico, pro-Putin, a câştigat alegerile iscând alarmă în Europa, companiile germane aduc banii şi locurile de muncă. Ungaria are şi ea interese mari

    Cu ajutorul giganţilor auto germani, Slovacia a devenit un hub pentru producţia auto, fabricând mai multe autovehicule pe cap de locui­tor decât orice altă ţară din lume.

    Industria auto este cea mai mare industrie din Slovacia, reprezentând 13% din PIB-ul total al ţării, compa­rativ cu faimoasa industrie auto a Germaniei, care reprezintă doar 5% din PIB-ul acesteia.

    Anul trecut, ţara şi-a păstrat statutul de cel mai mare producător mondial de automobile pe cap de locuitori cu aproximativ un milion de unităţi fabricate, potrivit Slovak Spectator.

    În 2022, producţia auto a repre­zentat 50,3% din producţia industria­lă totală a ţării, industria auto cân­tărind peste 42% din exporturile tota­le ale acesteia. Numărul de an­gajaţi din industrie a crecut cu peste 10.000, în timp ce rata agregată a ocupării forţei de muncă din sector a atins 261.000. Cei mai mari patru constructori auto ai ţării sunt VW, Kia, Stellantis şi Jaguar Land Rover.

    Însă prezenţa nemţilor în indus­tria şi sectorul de business al Slova­ciei trece cu mult de sectorul auto. Peste 600 de companii din Slovacia au acţionari germani, cu nume nota­bile în sectoarele producţiei de ali­mente, ICT, transport de mărfuri sau sectorul energetic. Volkswagen Slo­vacia se remarcă prin mărimea sa, fiind cel mai mare angajator din a­ceastă ţară. Sosind în capitala slovacă la începutul anilor ’90, constructorul auto german reprezintă una dintre cele mai vechi investiţii germane din Slovacia.

    Slovacia este importantă şi pen­tru Ungaria, care are o comunitate maghiară mare care votează cu pre­mierul Viktor Orban. Din 2010, Budapesta s-a implicat în mai multe programe de granturi pentru ungurii care trăiesc în Slova­cia. Un program de 34 milioane pen­tru susţinerea gră­di­niţelor şi o sche­mă pentru antre­pre­nori de 60 milioane de euro s-au numărat printre cele mai scumpe.

    De la începutul primăverii anului 2021, guvernul ungar a decis să se implice în alte trei programe de donaţii.

    Primul implică investiţii de 4 milioane de euro în reconstrucţia de biserici. Al doilea a avut legătură cu crearea unui fond pentru achiziţii de terenuri în Slovacia, cât şi în ţările vecine, însă la acesta s-a renunţat în urma protestelor oficialilor slovaci.

    Recent, ministrul ungar al afacerilor externe şi comerţului Peter Szijjarto a anunţat că guvernul este pregătit să-şi continue programul de dezvoltare economică din Slovacia, care a creat deja sute de noi locuri de muncă în ultimii ani, ajutând astfel comunitatea maghiară locală să supravieţuiască, notează Hungary Today.

    Victoria pro-rusului Robert Fico în alegerile recente din Slovacia a mulţumit Budapesta, care a văzut un aliat venind la putere, dar a stârnit îngrijorare în rândul forţelor pro-UE, scrie Euractiv.

    În timpul campaniei sale, Fico, cunoscut pentru poziţia sa pro-Putin, a declarat că susţinerea militară pentru Ucraina „nu face decât să prelungească conflictul“ şi a promis să lupte împotriva „sancţiunilor care afectează UE mai mult decât Rusia“.