Adevărul a ieşit la iveală abia în dimineaţa celei de-a doua zi de căutări.
O echipă de salvare a plecat în căutarea unei femei care, aparent, nu se mai întorsese la autocarul turistic cu care venise în excursie.
Autocarul în cauză a oprit la un moment dat, iar la scurt timp o femeie din autocar a fost dată dispărută.
Din motive necunoscute, şoferul a aşteptat aproape o oră până să anunţe poliţia. În scurt timp, peste 50 de persoane au început să ia parte la căutări.
Timothy Garton Ash, un popular comentator britanic, avertizează prin Financial Times că Brexitul, ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, ar fi criza crizelor pentru Europa. Un ziar german, Der Spiegel, îi imploră la propriu, într-o ediţie specială, pe britanici „să nu plece“. Pentru ziarul francez Liberation, Brexitul ar fi sacrificul de care este nevoie pentru salvarea Europei.
Ieşirea Marii Mritanii din UE este, prin încărcătura sa economică şi mai ales politică, un eveniment fără precedent şi o provocare pentru Europa, fascinând şi trezind teamă totodată. Ziare şi politicieni, oameni de ştiinţă, analişti, economişti, ONG-uri, companii, toţi şi toate se implică într-un fel sau altul, pro şi contra, într-o dezbatere al cărei final va ţine în cele din urmă de votul britanicilor de rând şi de voinţa ţărilor europene de a se înţelege între ele. Britanicii vor decide pe 23 iunie soarta Marii Britanii şi a Europei, iar votul lor nu putea veni într-un moment mai dificil pentru UE.
Un sondaj de opinie realizat de think tank-ul Pew Research Center în 10 state membre, grup în care sunt incluse unele dintre cele mai proeuropene ţări, a găsit că doar 51% dintre cei chestionaţi au o părere favorabilă despre Uniune. În cel mai recent Eurobarometru pentru toate cele 28 de ţări membre ale UE, 43% din persoanele participante au răspuns că ele cred că UE merge într-o direcţie greşită. Doar 23% cred că drumul este cel bun. În alte sondaje, 48% dintre italieni s-au declarat în favoarea ieşirii din UE. La fel au spus şi 29% dintre nemţi.
“Ambiţia, Abaterea Atenţiei, Urâţificarea şi Zeflemisirea” –ramurile Aritmeticii politice pe care olimpicul Nicuşor n-a apucat să le înveţe.Dacă s-ar fi numit Pericle sau Coriolan sau măcar Decebal sau, fireşte, Caius, altfel ar fi stat lucrurile. Cu aerul lui fâstâcit de adolescent întârziat şi cu un prenume care nu se va maturiza niciodată, Nicuşor, călare pe partidul său cu titulatură patetică, a intrat în manejul politicii dâmboviţene purtat de revolta unei pături sociale tinere şi instruite.
Până duminică seara, părea un personaj monomaniacal, robul unei singure idei, activistul unui Bucureşti straniu, pustiu, în care pulsau doar proiectele şi iniţiativele lui. Abia pe la ora închiderii urnelor am văzut oamenii – un electorat eclectic, multicolor, proaspăt ieşit din lehamite.
Citeşte aici de ce Nicuşor Dan e un fraier în ţara şmecherilor
icuşor Dan şi USB – Uniunea pentru Salvarea Bucureştiului sunt surpriza alegerilor din Capitală având în vedere că au ieşit pe locul II înaintea PNL-ului, un partid care s-a burghezit după câştigarea alegerilor prezidenţiale de la finalul lui 2014.
Nicuşor Dan, un matematician care a preluat steagul lumii corporatiste din Bucureşti de patru ani, a ieşit pe locul doi la Primăria Generală a Capitalei, luând o treime din voturi, peste estimări.
Şeful de campanie electorală a lui Nicuşor Dan este Matei Păun, un bancher de investiţii pe care, în anii ’90 viaţa şi job-ul l-au adus la Moscova, acolo unde se puneau bazele noilor miliardari ruşi pe ruinele fostului imperiu sovietic.
Matei Păun, un obişnuit al plajei de la Vama Veche, şi-a făcut propria companie de investiţii în România la începutul anilor 2000, participând la câteva tranzacţii de achiziţii. El spera ca Bursa de la Bucureşti să devină un sport naţional, după procesul de privatizare în masă şi să ajungă principala sursă de finanţare pentru companiile româneşti.
Fondator al BAC România şi BAC Belarus, Matei Păun a locuit în Germania, Belgia şi Statele Unite.
Caracatiţa din Vamă a reuşit o nouă performanţă, în afacerea cu motorină. În doar cinci săptămâni, prejudiciul adus statului a fost de 2.5 milioane de euro, bani proveniţi din afaceri cu motorină, scriu cei de la Vocea Transilvaniei. La mai bine de şapte ani de la săvârşirea faptelor, procurorii DNA Oradea a trimis “gruparea” în judecată, printre inculpaţi numărând-se fostul şef al Vămilor, orădeanul Radu Mărginean, dar şi Călin Vesa, directorul executiv al Direcţiei Regionale pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Cluj. Ambii sunt cercetaţi pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală, în formă continuată.
Pe lângă Călin Vesa şi Radu Mărginean au mai fost deferiţi justiţiei Ovidiu Vidican, şef Serviciu la Direcţia Regională pentru Accize şi Operaţiuni Vamale, Corneliu Sotoc, fost director al Vămii Oradea, Gheorghe Seleş, fost director adjunct la Direcţia de Supraveghere din ANV, Aurelian Baciu, fost şef birou la Vama Oradea, Ovidiu Costea şi Gheorghe Buna, foşti comisari de Gardă Financiară. Toţi sunt acuzaţi că au protejat o societate comercială din Săcueni controlată de Bereczki Jozsef şi Pap Robert, care, potrivi unor surse, ar fi interpuşi ai lui celebrului afacerist orădean Attila Racz, capul celei mai întinse reţele de contrabandă cu combustibil din România, condamnat la 7 ani de închisoare în procesul în care a fost acuzat că a coordonat o grupare ce a fraudat statul cu 87 milioane lei prin tranzacţii ilicite cu carburanţi.
Citiţi mai multe pe www.voceatransilvaniei.ro
Moralul investitorilor germani a scăzut brusc în luna mai, după un avans în aprilie, din cauza unor incertitudini precum ieşirea Marii Britanii din UE, cu toate că economia germană a accelerat la începutul acestui an, ajutată de cererea internă robustă şi de investiţiile în construcţii.
Economia germană este principala piaţă pentru exportatorii români. Mai aproape de România, în Ungaria cresc temerile că economia se îndreaptă spre recesiune după ce în primul trimestru această ţară a înregistrat cea mai slabă evoluţie economică din EU.
Între timp, guvernul de la Budapesta a lăsat să se înţeleagă că intenţionează să majoreze de anul viitor salariul minim pe economie cu 26%, potrivit presei locale.
În ceea ce priveşte Germania, barometrul ZEW care măsoară încrederea în economie a actorilor de pe piaţă a scăzut în luna mai la 6,4 puncte după ce în aprilie ajunsese la 11,2 puncte, scrie Le Figaro.
Într-un raport de prezentare a posibilelor efecte ale ieşirii ţării din UE, cancelarul George Osborne a explicat că, în următorii doi ani, Marea Britanie riscă să piardă 500.000 de locuri de muncă.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
2. Nu vă afişaţi bogăţia: “Nu mi-am cumpărat primul ceas sau maşină de lux până când afacerile şi investiţiile mele aduceau venituri sigure. Conduceam o Toyota Camry când am devenit milionar. Fii cunoscut pentru etica ta în muncă şi nu prin lucrurile pe care le cumperi”.
3. Economiseşte pentru a investi, nu economisi doar de dragul de a economisi: Singurul motiv pentru a strânge bani este pentru a-i investi. Plasaţi-vă banii în conturi securizate, de care să nu vă atingeţi. Nu folosiţi aceste conturi pentru nimic altceva în afară de investiţii. Până în prezent, am ajuns falit de cel puţin două ori pe an din cauza unor acţiuni pe care nu le pot vinde.
4. Evitaţi datoriile care nu vă avantajează: Este bine să faceţi o regulă prin care să nu împrumutaţi bani care să nu vă aducă ulterior bani în plus. “Am împrumutat bani pentru o maşină doar pentru că ştiam că îmi va aduce venituri suplimentare”. Oamenii bogaţi folosesc datoriile pentru investiţii pârghie şi pentru a-şi creşte fluxrul de numerar. Oamenii săraci folosesc datoriile pentru a-şi cumpăra lucruri care îi îmbogăţesc pe oamenii bogaţi.
5. Trataţi banii asemeni unui iubit gelos: Milioane de oameni visează la libertatea financiară, dar doar cei care o transformă în prioritate o dobândesc. Dacă ignoraţi banii, aceştia vă vor « ignora » la rândul lor sau vă vor părăsi pentru cei care îi vor transforma în prioritate.
6. Banii nu dorm: Banii nu ţin cont de ceas, programe sau sărbători şi nici voi nu ar trebui să faceţi acest lucru. “Când aveam 26 de ani, lucram în retail şi magazinul în care lucram se închidea la 7 p.m. De cele mai multe ori, eu eram acolo până la 11 p.m.
încercând să fac vânzări suplimentare. Nu încerca să fii cea mai deşteaptă sau cea mai norocoasă persoană – asigură-te în schimb că munceşti mai mult decât ceilalţi.”
7. Sărăcia nu are nicicun sens: Eliminaţi orice idee care sugerează că este ok să fii sărac.Biil Gates spunea “dacă te-ai născut sărac, nu este vina ta. Dacă mori sărac, este greşeala ta.”
8. Găsiţi un mentor milionar: Este bine să găsiţi un milionar şi să studiaţi etapele prin care a trecut pentru a ajunge acolo. Majoritatea oamenilor bogaţi sunt generoşi în ce priveşte împărtăşirea cunoştinţelor dobândite.
9. Lăsaţi banii să facă greul: Investiţiile reprezintă un Holy Grail al transformării în milionari şi ar trebui să ajungeţi în punctul în care să faceţi mulţi bani din investiţii decât din munca propriu-zisă. “Am început a doua companie în urma unei investiţii de 50.000 de dolari. Compania respectivă mi-a adus apoi 50.000 de dolari în fiecare lună în ultimii zece ani. Am lansat apoi o a treia investiţie, în domeniul imobiliarelor, care a totalizat 350.000 de dolari, o mare parte din averea mea de atunci.”
10. Ţintiţi pentru 10 milioane de dolari, nu pentru un milion: Singura greşeală mare pe care am făcut-o a fost să nu gândesc în termeni suficient de mari. Vă încurajez să ţintiţi spre mai mult de un milion de dolari. Nu există un deficit de bani în lume, ci un deficit de oameni care să gândească “big” .
Sursa: Entrepreneur.com
Lidl a intrat pe piaţa locală oficial în 2011 prin preluarea unui alt discounter, Plus, care avea 107 magazine, Apoi, nemţii au deschis la rândul lor 80-90 de unităţi de la zero.
Oficialii discounterului spuneau anul trecut că nu mai e mult până la pragul de 1 mld. euro, fără a înainta însă un orizont de timp. Pe piaţa locală Kaufland, Carrefour şi Auchan au depăşit acest prag în 2015, potrivit datelor existente în prezent.
Lidl este parte a grupului german Schwarz, care mai deţine local şi Kaufland. Acesta din urmă este liderul comerţului local, cu afaceri de circa 2 mld. euro anul trecut potrivit estimărilor ZF.