BusinessMagazin

Tag: guvern

  • Franţa se află în criză politică: Căderea Guvernului Barnier declanşează volatilitate economică şi provoacă un şoc pe pieţele europene. Obligaţiunile franceze suferă o uşoară creştere, în ciuda incertitudinii politice

    Obligaţiunile franceze au înregistrat o creştere modestă, deşi investitorii se pregătesc pentru o perioadă de volatilitate prelungită după căderea guvernului condus de Michel Barnier, raportează Bloomberg.

    Pieţele anticipaseră această schimbare, iar obligaţiunile franceze pe 10 ani şi-au continuat avansul joi, reducând randamentul la 2,88%. Diferenţa de randament dintre obligaţiunile franceze şi cele germane, considerate mai sigure, s-a redus la 81 de puncte de bază. În acelaşi timp, euro s-a apreciat cu 0,3%, ajungând la 1,0542 dolari, performând mai bine decât majoritatea valutelor din Grupul celor 10.

    Tensiunile politice s-ar putea prelungi, după ce o dispută legată de bugetul pentru anul viitor a dus la iniţierea unei moţiuni de cenzură împotriva administraţiei Barnier. Moţiunea a fost sprijinită de Marine Le Pen, lidera extremei drepte, şi de o coaliţie de stânga. În urma acestei situaţii, preşedintele Emmanuel Macron trebuie să desemneze un nou prim-ministru capabil să promoveze bugetul pentru 2025 într-un parlament profund divizat.

    „Ne aşteptăm la o perioadă de incertitudine şi volatilitate accentuată”, a declarat Marie Jacot, CEO al Edmond De Rothschild Asset Management France, într-un interviu pentru Bloomberg TV. „Credem că preşedintelui Macron îi va fi extrem de dificil să continue să guverneze.”

    Deocamdată, guvernul demisionar va rămâne în funcţie cu titlu interimar, evitând astfel o paralizare completă a administraţiei, similară situaţiilor de blocaj bugetar din SUA. Odată ce va fi numit un nou prim-ministru, acesta va propune un cabinet, care va fi validat de preşedinte, urmând să prezinte parlamentului un nou proiect de buget pentru 2025.

    Bugetul iniţial propus de guvernul Barnier includea măsuri fiscale în valoare de 60 de miliarde de euro, ce combinau creşteri de taxe şi reduceri de cheltuieli, cu scopul de a reduce deficitul la 5% din PIB până în 2025. În prezent, deficitul este estimat să depăşească 6% din PIB, dublul limitei impuse de normele Uniunii Europene.

    „Suntem pesimişti în privinţa perspectivelor deficitului francez”, a declarat Alex Everett, manager de investiţii la abrdn. „Lipsa de decizii şi progresul insuficient în direcţia sustenabilităţii fiscale ar putea determina creşterea diferenţei de randament între obligaţiunile franceze şi cele germane spre 100 de puncte de bază.”

    Actuala criză politică din Franţa îşi are rădăcinile în luna iunie, când preşedintele Macron a convocat alegeri legislative anticipate, care au dus la un parlament blocat. De atunci, euro a înregistrat o scădere semnificativă, iar spread-ul obligaţiunilor franceze aproape s-a dublat, ajungând recent la 90 de puncte de bază, cel mai ridicat nivel din timpul crizei datoriilor suverane din zona euro.

    „Situaţia actuală din Franţa agravează dificultăţile economice pentru ţară şi pentru Uniunea Europeană în ansamblu”, a afirmat Bill Campbell, manager de portofoliu la DoubleLine Capital.

  • Lucrurile merg repede: PSD o susţine pe Elena Lasconi în turul doi al prezidenţialelor, iar ea va invita PSD să facă o propunere pentru şefia viitorului guvern, probabil Marcel Ciolacu, dacă câştigă

    Liderii partidelor proeuropene – PSD, PNL, USR şi UDMR – se întâlnesc, în această după-amiază, pentru a decide formarea coliţiei parlamentare cară să formeze guvernul, în cazul în care Elena Lasconi câştigă scrutinul.

    Înainte de întâlnire, premierul Marcel Ciolacu (PSD) a spus că la întâlnirea la care va fi prezent şi grupul parlamentar al minorităţilor, va fi anunţată “constituirea unei majorităţi proeuropene” care va forma guvernul şi acest lucru va însemna implicit susţinerea Elenei Lasconi în turul al doilea.

    Până azi, PSD spunea că nu va recomanda membrilor partidului cu cine să voteze. Însă spusele lui Ciolacu schimb situaţia.

    Elena Lasconi a comentat şi a spus că PSD este îndreptăţit să pretindă poziţia de premier al guvernului acestei coaliţii şi că nu exclude ca acesta să fie Marcel Ciolacu.

    Elena Lasconi are nevoie de sprijinul explicit al PSD, pentru că membrii acestui partid sunt mulţi şi nu toţi ar vota-o. Însă dacă ea anunţă clar că Ciolacu va fi desemnat premier, dacă câştigă, atunci membrii PSD vor ieşi, cu siguranţă, mai mulţi la vot pentru a o susţine şi, implicit, să sprijine soluţia cu un premier social-democrat.

     

     

  • Continuă suferinţele economice ale Germaniei: Şeful Bundesbank cere deschiderea robinetului de cheltuieli pe fondul ameninţărilor lui Trump şi stagnării economice

    Şeful Bundesbank din Germania a cerut guvernului de la Berlin să relaxeze regulile stricte privind cheltuielile publice, avertizând că economia germană, cea mai mare din Europa, se confruntă cu o perspectivă economică „dificilă” şi „slabă”, potrivit The Irish Times.

    Germanii vor merge la urne în februarie, iar stagnarea post-pandemică a economiei alimentează nemulţumirea alegătorilor faţă de coaliţia de guvernare condusă de cancelarul Olaf Scholz.

    Joachim Nagel, preşedintele Bundesbank, a declarat pentru Financial Times că viitorul guvern trebuie să reformeze frâna datoriei, o măsură legislativă care limitează împrumuturile publice la 0,35% din PIB în fiecare an fiscal. Această schimbare este necesară, în opinia sa, pentru a permite Germaniei să răspundă riscurilor economice pe termen lung.

    Nagel a argumentat că o flexibilizare a regulilor fiscale ar crea mai mult spaţiu pentru investiţii în domenii critice, cum ar fi creşterea cheltuielilor de apărare şi modernizarea infrastructurii naţionale. Aceste măsuri ar reprezenta o „abordare foarte inteligentă” pentru a face faţă provocărilor structurale.

    Declaraţiile lui Nagel sunt cele mai clare de până acum în ceea ce priveşte modul în care consideră că viitorul cancelar al Germaniei ar trebui să gestioneze constrângerile bugetare.

    Fostul cancelar Angela Merkel, în cartea sa de memorii Freedom, publicată săptămâna trecută, a subliniat importanţa păstrării frânei datoriei pentru a proteja generaţiile viitoare de acumularea datoriilor. Totuşi, ea a recunoscut că regula trebuie reformată pentru a permite asumarea unor datorii mai mari în scopul realizării de investiţii strategice.

    Nagel a atras atenţia că situaţia economică actuală este „mai complicată” decât la începutul anilor 2000. Deşi rata şomajului era mai ridicată atunci, economia globală nu era afectată de fragmentare geopolitică, iar comerţul mondial era în plină expansiune.

    Economia Germaniei a stagnat în mare parte din a doua jumătate a anului 2021, în contextul în care sectorul său manufacturier dominant se confruntă cu costuri ridicate ale energiei şi o scădere a competitivităţii.

    O posibilă revenire a lui Donald Trump la Casa Albă ar putea agrava aceste dificultăţi. Preşedintele ales a ameninţat că va introduce un tarif general de până la 20% pentru toate importurile în SUA, ceea ce ar putea afecta serios economia germană.

    Deşi Bundesbank urmează să îşi actualizeze prognoza de creştere economică la sfârşitul lunii, Nagel a indicat că 2025 va fi, cel mai probabil, „un alt an de creştere modestă”, cu o estimare de aproximativ 0,4%.

     

    În cazul în care Trump va pune în aplicare tarifele comerciale promise, creşterea economică a Germaniei ar putea fi şi mai slabă, a avertizat şeful Bundesbank.

  • Adrian Sârbu, ALEPH NEWS: Este o obligaţie ca de fiecare 1 Decembrie să ne redeşteptăm, să ne întrebăm cine suntem, să ne uităm în urmă, să ne uităm înainte, să ne căutăm liderii. Nu pot exista lideri fără popoare puternice

    Te identifici cu „Deşteaptă-te, române”? Este întrebarea în jurul căreia au gravitat discuţiile miercuri seara, la ŞTIU PE CE LUME TRĂIESC, de la Aleph News.

    O temă a acestei dezbateri a fost rezultatul primului tur al alegerilor prezidenţiale din 24 noiembrie, care au spart Democrativa, prin demisiile lui Nicolae Ciucă şi Marcel Ciolacu de la conducerea PNL şi PSD în urma ratării turului 2, dar au creat un vid de putere.

    S-a spart Democrativa

    „Noi trăim într-o criză de zece ani. Tu să ai un preşedinte care să nu-şi facă treaba 10 ani şi să n-ai posibilitatea să-l amendezi. Pentru că asta e situaţia noastră. Avem o Constituţie pe care noi îţi tot spunem că trebuie să o amendezi. Aşa cum ţi-am spus, să te duci la vot duminică.

    Nu 54%, 94%. Poate tu ne-ai ascultat că ai fost aici. Dar nu ţi-ai luat şi rudele. N-ai vorbit cu ei, n-ai simţit starea de panică. Şi până la urmă ai câştigat. Pentru că cel mai grav lucru din ultimii 35 de ani, şi anume, Democrativa PSD-PNL, s-a spart. Şi să sperăm că nu se va reface după ziua de duminică.

    Sunt convins, că astăzi, unde am ajuns, e un progres faţă de ziua de sâmbătă sau de duminică dimineaţă. Pentru că, Democrativa, această construcţie nefirească pe corpul politic, social şi economic al României, s-a demolat.

    Ciucă şi Ciolacu credeau că vor câştiga prin neprezentare. Nu s-au dus la nicio dezbatere. Totul s-a machiat, s-au construit nişte decoruri pentru ei. Nu mai spunem câţi bani au cheltuit din banii noştri (…) după care au plecat”, a afirmat Adrian Sârbu.

    Vid de putere. Cine trebuie să-l umple?

    „Ciolacu, în momentul când şi-a dat demisia, trebuia să realizeze că el are răspunderi şi faţă de România, pe care nu mai este în stare să le exercite, în caz că România are o situaţie de criză şi să-şi spună că, dacă a contribuit decisiv la găurirea bugetului României grav, decisiv, major, substanţial, vreo 17 miliarde de euro anul ăsta numai, a contribuit decisiv şi la creerea unui vid de putere, de autoritate, care arată, de fapt, că fără Guvern, cu Guvern, România merge mai departe. Asta-i lecţia.

    Domnule, cine umple vidul lăsat de aceşti non-lideri, foşti lideri ai României? Să stea până îl predau, să-şi facă jobul că sunt plătiţi din banii noştri. Deci eu cred că domnul Klaus Iohannis ar trebui să se trezească mâine şi să administreze orice tranziţie de putere a lui, în primul rând, de la Cotroceni.

    N-ar fi normal să convoc CSAT-ul să aibă pe ordinea de zi un singur subiect, nu vulnerabilităţi la adresa României. Nu! Să spun aşa, dragă CSAT-ule, cine-i CSAT? Ciolacu, Ciucă şi alţii.

    Hai să vedem cum ţinem ţara pe linia de plutire, cum asigurăm partenerii, partenerii politici, partenerii strategici, partenerii de business. Fraţilor, suntem într-o tranziţie parte a democraţiei Noi nu ştim cine câştigă astăzi. 

    România merge înainte. Actualul guvern trebuie să pregătească un buget, că vine altul şi România trebuie să funcţioneze. România intră în iarnă are de asigurat copiilor, oamenilor, căldură, condiţii, transport şi aşa mai departe.

    Asta ar trebui. Domnilor, poporul român aşteaptă de la voi să vă faceţi treaba până la capăt. N-aţi fost capabili până acum, dar nu plecaţi şi lăsaţi totul ca-n tren.

    Deci, aceşti domni plătiţi de noi, să-şi facă treaba şi să împrăştie această ceaţă a non-administrării României şi a vidului de putere. Domnul Iohannis, eşti la putere până în 21decembrie. Domnul Ciolacu, eşti la putere până predai guvernul. Ocupaţi vidul, răspândiţi ceaţa, terminaţi cu panica pe care o aruncaţi în români”, a spus Adrian Sârbu.

    Ce se alege de România?

    „Jumătate dintre români s-au dus la vot să obţină un răspuns, să-şi arate o nemulţumire, până la urmă, că asta am văzut din voturile lor. Şi faptul că a ajuns Călin Georgescu să aibă aproape 23% şi Elena Lasconi, undeva la 19,17%, da, asta arată o nemulţumire.

    Dacă aceşti cetăţeni s-au calificat în turul 2, ai trei opţiuni. Pentru ea, pentru el sau împotriva lor. Dar să faci din asta tragedie naţională,

    să-i mai găseşti de lucrul lui Iohannis, să mai convoace CSAT-ul, când el n-a convocat CSAT-ul când a fost atacată Ucraina. Când a fost atacată România cu drone a stat două săptămâni până să convoace CSAT-ul. Şi acum convoacă CSAT-ul, că ăsta e un pericol la securitatea naţională?

    Avem o ţară bolnavă şi cu nişte oameni nemulţumiţi că fac parte din acest organism bolnav. Votul de duminică, 24 noiembrie, asta înseamnă. Vrem altceva. 

    Noi nu discutăm aici că nu e bună Lasconi sau că nu e bun Georgescu. Îi discutăm ca şi câştigători, ca şi concurenţi în turul 2.

    Nu spunem noi cuiva votează-nu votează. Eu spun că eu votez împotriva lor.  Votez şi la parlamentare împotriva partidelor. Pentru că eu cred într-un Parlament, ca şi tine, format din indivizi votaţi, votaţi direct. Asta cred eu. Şi cine crede ca şi mine va urma asta.

    Şi cred că România are nevoie de schimbări de guvernanţă. Şi că astăzi o Românie care e mai bine ca niciodată a calificat doi concurenţi la preşedinţie. Cu bune, cu rele”, a susţinut Adrian Sârbu. 

    Rezultatele sondajului Mediafax – ZF – Aleph News

    76% dintre respundenţii sondajului Mediafax-ZF-Aleph News spun că că se identifică cu „Deşteaptă-te, Române!”, iar 24% nu.   

    „Aş vrea să-ţi povestesc ce simt de fiecare dată când simt aceste versuri în mine nu există să nu trăiesc o stare de beatitudine, o stare de sublim. E ca şi cum aş fi respirat prima dată aer când m-am născut. Asta înseamnă pentru mine 1 decembrie şi asta înseamnă pentru mine Deşteaptă-te, române! Trăiesc o stare pe care sper să o trăiască cât mai mulţi români.

    De 1 Decembrie şi încearcă să te încarci cu acest cântec, cu istoria acestui cântec, cu ce are fiecare secundă, fiecare notă din el, din istoria poporului român de sute de ani în care nu a fost ceea ce trebuia să fie şi în care astăzi este şi ar putea să fie mult mai mult. Un cetăţean demn şi respectat, nu aşteptând respectul altuia, ci câştigându-l.

    Este o obligaţie ca de fiecare 1 decembrie să ne redeşteptăm, să ne întrebăm cine suntem, să ne uităm în urmă, să ne uităm înainte, să ne căutăm liderii, că prin lideri am promovat în lume, dar liderii s-au născut dintre noi. Nu pot exista lideri fără popoare puternice şi orice popor puternic este un popor în care fiecare, tu vrea şi crede că poate să fie puternic.

    Te duci duminică la vot, de data asta fredonând „Deşteaptă-te, române!”, deci, mai motivat să te duci la vot, nu 58%, nu 48%, nu 40%. Nu. Te rog să mergi şi votezi cum crezi, votezi cu obligaţia de a vota pentru viitorul României, pentru viitorul copiilor tăi şi, dacă votul de duminică n-o să te ducă unde aşteptai, reaminteşte-ţi că sâmbătă erai într-o situaţie mai puţin plăcută. Reaminteşte-ţi că în decembrie 89 erai în comunism negru, nord-coreean şi ai avut puterea cu sacrificii să te rupi de acest comunism. 

    Liderii ţi-i alegi şi ţi-i mandatezi. Nu-ţi vin din cer, nu ţi-i aduce Dumnezeu. Se nasc dintre ai tăi. Şi îţi cauţi liderii, îi mandatezi. Dacă liderii ăştia eşti tu, votezi pentru tine. Dacă nu eşti tu şi nu e nimeni, votezi în alb pentru că votezi pentru viitorii lideri şi mergem înainte”, a spus Adrian Sârbu.  

  • Comisia Europeană nu crede în promisiunile guvernului: deficitul bugetar va fi de 8% în următorii trei ani

    ♦ Comisia Europeană vede un deficit bugetar în jurul a 8% din PIB în 2024 şi următorii doi ani, în vreme ce guvernul, care îşi încheie mandatul într-o lună, promite că deficitul scade la 6,4% în 2026 şi la sub 3% în 2031.

    Prognozele Comisiei Europene din toamna lui 2024 privind deficitul bugetar arată că executivul european se îndoieşte de planul de reducere a deficitului, pe care guvernul condus de Marcel Ciolacu l-a trimis recent la Bruxelles.

    Comisia Europeană crede că deficitul bugetar va fi de 8% din PIB în 2024 şi se va păstra la un nivel similar în următorii patru ani, conform prognozei de toamnă a instituţiei. În aceeaşi vreme, în documentul pe care guvernul Marcel Ciolacu l-a trimis la Bruxelles, prin care România se angajează să scadă gradual deficitul bugetar pe o perioadă de şapte ani, diferenţa dintre venituri şi cheltuieli ar fi de 7,9% din PIB în 2024, de 7% în 2025 şi de 6,4% în 2026.

    „În 2025 şi 2026, deficitul este prognozat să rămână ridicat. În 2025, costul pe termen scurt al reformei pensiilor şi o nouă creştere a plăţilor cu dobânzile (2,2% din PIB în 2026, comparativ cu 1,4% din PIB în 2022) sunt prognozate să menţină creşterea cheltuielilor guvernamentale la un nivel ridicat. Creşterea veniturilor ar trebui să rămână robustă, în conformitate cu evoluţiile activităţii economice“, scriu economiştii Comisiei Europene.

    Prognoza Comisiei practic nu ia în considerare măsurile pe care guvernul le propune, aşa cum spun şi reprezentanţii executivului european, pentru că, în acest moment, Comisia nu le consideră concludente: „Prognoza nu include niciun impact din măsurile potenţiale de reducere a deficitului pe partea veniturilor sau cheltuielilor incluse în planul fiscal şi structural pe termen mediu pe care România l-a trimis Comisiei pe 25 octombrie. Aceste măsuri nu sunt suficient specificate în această etapă“, mai scrie în documentul amintit.

    Totuşi, adaugă reprezentanţii Comisiei Europene, dacă s-ar implementa şi executa corect măsuri de reducere a deficitului bugetar, prognozele ar arăta altfel. Concret, care sunt aceste măsuri, nu este clar însă nici din prognoza Comisiei Europene, nici din planul fiscal-bugetar trimis de guvern la Bruxelles.

    Guvernul Marcel Ciolacu, care îşi încheie mandatul în mai puţin de o lună, a trimis la Bruxelles un plan extins care vizează reducerea deficitului bugetar al României în următorii şapte ani.

     

    Printre măsurile incluse în planul de reducere a de­fi­ci­tu­lui, deşi nu sunt de­taliate, se află scăderea pla­­foanelor pentru regi­mul microîntreprinderilor sau elimi­narea excepţiilor fiscale. Cifrele pre­zen­tate în documentul guvernului sunt însă concrete: cresc puternic înca­sările din impozit pe venit şi TVA şi chel­tuielile cu pensiile şi salariile, ca pon­dere în PIB, stagnează în primii ani, apoi cheltuielile cu pensiile chiar  scad.

    Or, în programele de guvernare nu este nicio vorbă despre creşteri de taxe, ba dimpotrivă: PSD, PNL şi USR se întrec în promisiuni că nu vor creşte impozitul pe venit şi că nu vor creşte TVA. În aceeaşi vreme, în programele de guvernare nu se vorbeşte despre îngheţarea de pensii sau de salarii în următorii ani.

    În aceeaşi vreme, Comisia Europeană vede o creştere economică de numai 1,4% în 2024, la jumătate faţă de prognoza de creştere economică a guvernului, de 2,8%. Un PIB mai mic înseamnă automat un deficit bugetar mai mare raportat la PIB, câtă vreme deficitul exprimat în miliarde de lei rămâne la fel. Pentru 2025 însă, atât Comisia Europeană, cât şi Guvernul României văd o creştere economică de 2,5%. „În 2024, creşterea reală a PIB este aşteptată să încetinească semnificativ, la 1,4%. Consumul privat robust a susţinut cererea internă şi importurile, în timp ce creşterea exporturilor a rămas modestă. O redresare treptată a cererii externe, relaxarea condiţiilor financiare şi consumul privat şi investiţiile reziliente sunt prognozate să accelereze creşterea la peste 2% în 2025 şi 2026”, se mai arată în prognoza Comisiei Europene.

    Accelerarea economiei din 2025, care ar atrage automat venituri mai mari la buget şi deci, cel puţin din acest punct de vedere, o redresare a deficitului din inerţie, se bazează pe relansarea exporturilor ţării, deci pe creşterea cererii externe. Dar cea mai mare parte din cererea din afară vine din Germania şi din zona euro în general. Or, practic, accelerarea economiei României ar urma să vină mai ales din accelerarea economiei zonei euro. Prognoza pentru zona euro arată însă altceva: Germania ar creşte cu numai 0,7%, după o recesiune în 2024. Italia, al doilea partener comercial al României, ar creşte cu 1%, după o creştere la limita stagnării, de 0,7% în 2024. Economia Franţei chiar ar urma să încetinească în 2025 la un plus de 0,7%, după un avans de 1% în 2024.

    În aceste condiţii, accelerarea economică din România este sub semnul întrebării şi atrage de asemenea semne de întrebare legate şi de avansul veniturilor din activitatea economică.

    Că economia creşte sau nu, cert este că veniturile la buget trebuie să crească, pentru că deficitul bugetar va trebui să scadă. Dobânzile la care se împrumută România, de 5-6-7%, în funcţie de perioada de creditare, deja sunt printre cele mai mari din Uniunea Europeană, în unele luni cele mai mari. Or, creditorii în acest moment plasează banii în titlurile de stat emise de Guvernul României, însă, în cazul turbulenţelor, în general liniile de finanţare din economii  precum cea a României sunt retrase. Atunci intră în joc instituţii precum Fondul Monetar Internaţional, care creditează ţara, dar, pentru a se asigura că există capacitate de rambursare, împrumuturile vin la pachet cu un acord şi cel mai recent exemplu este acordul cu FMI din 2009-2010, când guvernul Emil Boc a mărit TVA cu cinci procente şi a tăiat un sfert din salariile bugetarilor.

    Astfel, dacă creşterea economică nu ajută veniturile la buget, guvernul care va veni  la Palatul Victoria după alegeri trebuie să se uite mai mult către alte metode de a creşte veniturile, adică majorări de taxe, colectare mai bună sau ambele.

     

     

  • Guvernul aprobă digitalizarea cărţii de identitate electronice şi a sistemului notarial

    Guvernul aprobă joi două proiecte de digitalizare cu impact major pentru cetăţeni. Este vorba despre digitalizarea cărţii de identitate electronice şi a sistemului notarial. Anunţul a fost făcut de premierul Marcel Ciolacu la începutul şedinţei Executivului.

    Primul proiect este realizat prin PNRR.

    „Aprobăm azi două proiecte de digitalizare cu impact major pentru cetăţeni. Primul se referă la digitalizarea cărţii de identitate electronice, investiţie de peste 380 de milioane de lei, finanţată prin PNRR”, a declarat Marcel Ciolacu.

    Premierul a oferit detalii şi despre al doilea proiect.

    „Cel de-al doilea vizează digitalizarea sistemului notarial şi a relaţiei între notarii publici şi cetăţeni. Astfel multe acte şi proceduri se vor face electronic, fără prezenţa fizică a părţilor”, a precizat prim-ministrul Marcel Ciolacu.

  • Influenţa ascendentă a lui Elon Musk în politica SUA: Cum reuşeşte cel mai bogat om din lume să îşi împingă apropiaţii în administraţia Trump şi să restructureze guvernul American

    Elon Musk a jucat un rol semnificativ în sprijinirea lui Donald Trump pentru câştigarea preşedinţiei SUA, fapt care i-a oferit miliardarului ocazia de a influenţa structura guvernului federal, prin plasarea de persoane loiale şi aliaţi în viitoarea administraţie.

    Influenţa lui Musk continuă să fie vizibilă şi după alegeri: miercuri, el s-a alăturat lui Trump într-o convorbire cu preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, pentru a discuta situaţia războiului cu Rusia. Musk se pregăteşte acum să îşi exercite un nou tip de putere la Washington, fiind numit şef al recent creatului Departament pentru Eficienţă Guvernamentală, poziţie care îi oferă atribuţii extinse, informează Financial Times.

    El a propus reducerea bugetului SUA cu 2 miliarde de dolari şi concedierea a sute de mii de angajaţi din birocraţia guvernamentală, considerată de el prea stufoasă. Musk doreşte, de asemenea, să elimine reglementările care, în opinia sa, blochează inovaţia.

    În rolul său consultativ, Musk va avea un statut care îi permite să păstreze controlul asupra companiilor sale – Tesla, X, SpaceX, xAI şi Neuralink. În schimb, el intenţionează să-şi exercite influenţa prin plasarea unor colaboratori apropiaţi – ingineri, susţinători financiari şi parteneri ideologici – în agenţiile guvernamentale, potrivit unor surse implicate în planificarea acestui demers.

    Musk îşi bazează în mod constant strategiile de afaceri pe câţiva consilieri de încredere, însărcinaţi să implementeze restructurări radicale şi să asigure respectarea termenelor provocatoare. Steve Davis, preşedintele companiei de tuneluri The Boring Company, este unul dintre aceştia, fiind implicat adesea în restructurări corporative.

    După achiziţia Twitter, Davis a fost unul dintre cei care au implementat tranziţia rapidă, chiar locuind împreună cu familia în sediul din San Francisco pentru a supraveghea procesul de restructurare, în urma căruia 80% dintre angajaţi au fost concediaţi. 

    Rebotezată X, platforma socială a devenit principala metodă de difuzare a ştirilor şi opiniilor pro-Trump pentru Musk şi aliaţii săi. Davis a fost trimis la grupul de lobby al lui Musk, America Pac, unde a oferit o serie de analize asupra comportamentului alegătorilor din Pennsylvania.

    Un alt colaborator este Omead Afshar, care se descrie drept „pompierul” lui Musk, ajutând la supravegherea construcţiei fabricii Giga Texas şi participând la restructurările de la X şi Tesla, restructurări care au redus recent personalul cu 14.000 de angajaţi. 

    Achiziţia Twitter i-a oferit lui Musk nu doar o platformă de comunicare influentă, ci şi o serie de conexiuni mai strânse în lumea financiară şi în Silicon Valley. 

    Printre aliaţii săi se numără investitorii David Sacks şi Jason Calacanis, gazdele podcastului „All-In”, la care Musk participă frecvent. Ambii au fost prezenţi în „camera de război” a Twitter imediat după preluare. Un susţinător republican de top îl descrie pe Sacks ca fiind un „expert în luarea deciziilor politice dificile”, capabil să joace un rol în administraţie.

    Din echipa de încredere a lui Musk face parte şi Jared Birchall, un finanţist care conduce biroul său de familie şi ocupă poziţii de conducere la Boring, xAI şi Neuralink. Birchall, un fost angajat al Goldman Sachs şi Morgan Stanley, a fost esenţial în preluarea Twitter, negociind cu consiliul de administraţie, influenţând acţionarii şi obţinând finanţare. „[Birchall are] cea mai mare autoritate pe care Elon o va oferi vreodată cuiva”, a comentat un cunoscut al acestuia.

  • Ţara care a pus ochii pe bogaţi. Ce păţesc acum milionarii care cândva se bucurau de linişte, scutiri de taxe şi alte beneficii

    Milionarii Marii Britanii se pregătesc încaseze o lovitură serioasă. Cei mai bogaţi dintre locuitori urmează să se confrunte cu taxe mult mai mari pe averile lor, după ce cancelarul britanic Rachel Reevs a ignorat avertismentele privind efectele negative ale unei politici fiscale mai aspre, şi a dat undă verde planului de taxare a bogaţilor, scrie Financial Times.

    Reevs vrea să meargă acum după moştenirile, averile şi proprietăţile cetăţenilor cu bani, dar şi să anuleze facilităţile pentru milionarii străini din Marea Britanie, o mişcare ar ar putea aduce 12,7 mld. lire sterline la buget în următorii cinci ani.

    Modificările au făcut parte dintr-un plan de creştere a impozitelor iniţiată de către guvernul laburist, care a inclus impozite mai mari pe capitalul privat, case, avioane private şi alte active.

    Milionarii străini s-au declarat total nemulţumiţi de noile schimbări şi o parte din ei decid să plece în ţări cu regimuri fiscale mai blande pentru bogaţi. Cu toate acestea, exodul ar putea să nu fie atât de drastic, potrivit unor estimări ale guvernului, din cei 75.000 de super-bogaţi, pe fondul noilor măsuri doar aproximatv 1.200 vor părăsi ţara.

    Reeves a declarat, de asemenea, că guvernul va creşte impozitul pe carry interest – partea din profituri pe care managerii de private equity o păstrează atunci când renunţă la investiţii, impozitată în prezent ca câştiguri de capital – de la 28% la 32% în aprilie. Potrivit Trezoreriei, aceste dobânzi vor fi reclasificate ca venit începând cu 2026, deşi la o rată mai mică decât rata maximă a impozitului pe venit de 45 % şi „cu reguli personalizate pentru a reflecta caracteristicile sale unice”.

    Consilierii au avertizat că Reeves a lăsat uşa deschisă şi pentru alte modificări.

    Un important avocat specializat în fiscalitate a declarat că noile norme ale guvernului privind taxele  reprezintă o „bombă cu ceas”. Reforma a venit în paralel cu o creştere a ratei mai ridicate a impozitului pe câştigurile de capital pentru alte active de la 20 % la 24 %.

    De asemenea, tot în privinţa taxelor, decizia cancelarului de a limita scutirile pentru proprietăţile agricole şi comerciale pentru activele mai mari de 1 milion de lire sterline începând cu aprilie 2026 înseamnă, de asemenea, că proprietarii de întreprinderi şi de terenuri se vor confrunta cu impozite mai mari, în cazul în care aceştia le primesc drept moştenire.

    Scutirile de impozit pe moştenire au fost concepute pentru a asigura continuarea afacerilor de familie şi după decesul proprietarului, dar în prezent avantajează în mod covârşitor cele mai mari familii de bogaţi din ţară.

     

  • Ţara care a pus ochii pe bogaţi. Cândva milionarii se bucurau de linişte, scutiri de taxe şi alte beneficii. Acum guvernul s-a înarmat cu taxe şi penalităţi şi pleacă la vanatoare după averile lor

    Milionarii Marii Britanii se pregătesc încaseze o lovitură serioasă. Cei mai bogaţi dintre locuitori urmează să se confrunte cu taxe mult mai mari pe averile lor, după ce cancelarul britanic Rachel Reevs a ignorat avertismentele privind efectele negative ale unei politici fiscale mai aspre, şi a dat undă verde planului de taxare a bogaţilor, scrie Financial Times.

    Reevs vrea să meargă acum după moştenirile, averile şi proprietăţile cetăţenilor cu bani, dar şi să anuleze facilităţile pentru milionarii străini din Marea Britanie, o mişcare ar ar putea aduce 12,7 mld. lire sterline la buget în următorii cinci ani.

    Modificările au făcut parte dintr-un plan de creştere a impozitelor iniţiată de către guvernul laburist, care a inclus impozite mai mari pe capitalul privat, case, avioane private şi alte active.

    Milionarii străini s-au declarat total nemulţumiţi de noile schimbări şi o parte din ei decid să plece în ţări cu regimuri fiscale mai blande pentru bogaţi. Cu toate acestea, exodul ar putea să nu fie atât de drastic, potrivit unor estimări ale guvernului, din cei 75.000 de super-bogaţi, pe fondul noilor măsuri doar aproximatv 1.200 vor părăsi ţara.

    Reeves a declarat, de asemenea, că guvernul va creşte impozitul pe carry interest – partea din profituri pe care managerii de private equity o păstrează atunci când renunţă la investiţii, impozitată în prezent ca câştiguri de capital – de la 28% la 32% în aprilie. Potrivit Trezoreriei, aceste dobânzi vor fi reclasificate ca venit începând cu 2026, deşi la o rată mai mică decât rata maximă a impozitului pe venit de 45 % şi „cu reguli personalizate pentru a reflecta caracteristicile sale unice”.

    Consilierii au avertizat că Reeves a lăsat uşa deschisă şi pentru alte modificări.

    Un important avocat specializat în fiscalitate a declarat că noile norme ale guvernului privind taxele  reprezintă o „bombă cu ceas”. Reforma a venit în paralel cu o creştere a ratei mai ridicate a impozitului pe câştigurile de capital pentru alte active de la 20 % la 24 %.

    De asemenea, tot în privinţa taxelor, decizia cancelarului de a limita scutirile pentru proprietăţile agricole şi comerciale pentru activele mai mari de 1 milion de lire sterline începând cu aprilie 2026 înseamnă, de asemenea, că proprietarii de întreprinderi şi de terenuri se vor confrunta cu impozite mai mari, în cazul în care aceştia le primesc drept moştenire.

    Scutirile de impozit pe moştenire au fost concepute pentru a asigura continuarea afacerilor de familie şi după decesul proprietarului, dar în prezent avantajează în mod covârşitor cele mai mari familii de bogaţi din ţară.

     

  • Una dintre cele mai mari ţări europene sperie toţi bogaţii şi îi pune pe fugă. Care este motivul pentru care miliardarii din aceasta îşi fac bagajul şi pleacă

    Michel Barnier, prim-ministrul Franţei, pregăteşte un proiect de buget prin care urmăreşte să taxeze cu minim 20% orice persoană cu venituri peste 250.000 de euro anual. Pentru marea majoritate a populaţiei această măsură nu schimbă cu nimic ecuaţia zilei de mâine, pentru bogaţii Franţei în schimb, acesta este semnalul că trebuie să părăsească ţara, iar pentru cei ce ar fi urmat să se stabilească aici, că este cazul să renunţe, scrie Bloomberg.

    Analiştii şi consultanţii din wealth management avertizează că foarte mulţi bogaţi nu vor sta pe gânduri şi vor părăsi Franţa.

    Planul lui Barnier este menit să combată efectele facilităţilor fiscale de care se bucură bogaţii ţării. Potrivit Ministerului de Finanţe, impozitarea cu minim 20% a persoanelor cu venituri anuale de peste 250.000 de euro se va desfăşura pentru următorii trei ani şi ar trebui să aducă 2 miliarde de euro în plus la buget.

    Proiectul de buget ar putea suferi modificări în timpul dezbaterii în Adunarea Naţională a Franţei, profund divizată, unde guvernul minoritar al lui Barnier poate fi uşor răsturnat şi unde atât opoziţia de stânga, cât şi partidele de extremă dreaptă au militat pentru politici mai dure de impozitare a bogaţilor.

    Măsura Franţei de a creşte impozitele pentru cei bogaţi este punctul culminant al multor luni de retorică anti-miliardari care a început în timpul alegerilor anticipate din iunie, când opoziţia a luat în vizor politicile fiscale ale preşedintelui Emmanuel Macron pentru a atrage mai mulţi investitori.

    Macron a dat în mandatul său undă verde unor măsuri care vizau mai ales îmbunătăţirea stării în care se afla mediul de afaceri, ceea ce i-a făcut pe critici să-l numescă „preşedintele bogaţilor”.

    Acum, Barnier creşte taxele pentru cei bogaţi ca parte a strategiei sale de reducere a deficitului, un plan luat în considerare şi de guvernul laburist condus de prim-ministrul britanic Keir Starmer şi de Italia, care a dublat imozitul pe veniturile din străinătate ale bogaţilor care decid să se stabilească în ţară

    Barnier a declarat că focusul asupra celor bogaţi şi a multinaţionalelor este o modalitate de a evita creşterile mai ample de taxe pentru clasa de mijloc.

    Franţa este casă pentru unii dintre cei mai mari miliardari ai lumi, cu nume grele precum Bernard Arnault, fondatorul gigantului de lux LVMH, care ocupă locul patru în Bloomberg Billionaires Index, şi Francoise Bettencourt Meyers, moştenitoarea imperiului L’Oreal. De asemenea, are unele dintre cele mai bogate familii din lume, precum clanul din spatele Hermes, moştenitorii Wertheimer ai Chanel şi dinastia Dassault, unul dintre vârfurile de lance din domeniul apărării.