Tag: fotografii

  • Povestea pilotului sovietic care a devenit şef de trib indian

    Un film despre viaţa lui Ivan Datsenko se bazează pe un scenariu ieşit din comun: un pilot sovietic, comandant de escadrilă, care devine şef de trib indian. Cum este posibil?

    Ivan Datsenko a intrat în Armata Roşie, ca pilot, în iunie 1941, şi există şi o dată oficială a morţii sale, 10 aprilie 1944. Dar data morţii este doar în scriptele armatei, pentru că realitatea pare a fi cu totul alta.

    Raportul oficial al morţii sale arată că a pierit într-o misiune de bombardament; dar există unele relatări, neconfirmate, care arată că Ivan Datsenko a reuşit să sară din avionul care ardea, şi a fost capturat de nemţi. A evadat, şi a ajuns înapoi acasă. Aparatul stalinist l-a făcut trădător şi l-a deportat în Siberia. Scapă din nou şi ajunge, în cele din urmă, în Canada.

    Alte versiuni avansează ideea că a fost spion sovietic care a acţionat în Canada. Oricum, Ivan Datsenko apare din nou în 1967; dansatorul cecen Mahmud Esambaiev, care se afla la Expo ’67 în Montereal susţine că l-a întâlnit. El a vizitat o rezervaţie care adăpostea un trib de circa 200 de persoane şi a fost frapat de rusa fluentă a unui indian care fredona un vechi cântec ucrainean: “Rozpriahaite, khloptsi, koni”. Mai târziu, cei doi s-au întâlnit în cabina dansatorului şi acolo secretul a fost dezvăluit.  Numele “canadian” al şefului de trib era John MacComber.

    Mahmud a susţinut după aceea că respectivul şef de trib era de fapt Ivan Datsenko, in declaraţii făcute jurnaliştilor dar şi în emisiuni televizate. Într-un spectacol la TV a apărut şi a rudă a lui Datsenko, Olga Ruban, care a prezentat două fotografii ale unchiului ei: într-una pilotul primea o importantă decoraţie de război, iar în cealaltă apărea în postura de lider indian; experţii care au consultat cele două fotografii au conchis că este vorba de una şi aceeaşi persoană.

    În prezent povestea este destul de greu de lămurit, pentru că mai toţi eroii s-au prăpădit. Dar povestea are farmecul ei, şi filmul de care vorbeam mai sus a fost realizat în 2011 de Mihailo Ilienko; se numeşte “ToyKhtoProyshovKrizVohon” – “Cel care trece prin foc” şi care vorbeşte depre pilotul Ivan Dodoka. Numele diferă, dar povestea este cea de mai sus.

  • Cum arată palatul de 1 miliard de dolari lui Vladimir Putin de la Marea Neagră – GALERIE FOTO

    De ani de zile circulau zvonuri cum că Vladimir Putin şi-ar fi construit un palat impresionant în sudul Rusiei cu banii furaţi de la fondul de stat, informează International Business Times.
     
    În 2015 au fost publicate fotografii ale palatului situat lângă Praskoveevka, în Krasnodar Krai. Proprietatea de 67 de hectare situată lângă Marea Neagră are terenuri de sport, parcuri, piscine şi chiar un mic sat pentru personal. 
     
    În documentele publice se arată că proprietatea este un hotel, dar activiştii ruşi din opoziţie susţin că palatul aparţine lui Putin, iar acest fapt este demonstrat de prezenţa serviciilor de securitate, dar şi de anumite documente incriminatoare care demonstrează cine este defapt proprietarul palatului.
    Costurile construcţiei palatului au fost estimate (2009) la 1 miliard de dolari de către Kolesnikov, un opozant al lui Putin. 
     
     
    Primele fotografii cu clădirea au apărutîn 2010 pe site-ul RuLeaks.net, varianta rusească a WikiLeaks. Kremlinul a negat în mod constant că palatul este construit pentru Putin, şi a respins acuzaţiile de corupţie. 
  • Femeile preţuiesc imaginile de pe dispozitivele personale mai mult decât bărbaţii, dar nu le protejează

    Peste jumătate (53%) dintre femei preţuiesc fotografiile şi filmuleţele pe care le păstrează în telefoane mai mult decât orice altceva de pe dispozitivul respectiv, incluzând aparatul însuşi (56%) – comparativ cu 39% dintre bărbaţi, conform unui studiu Kaspersky Lab şi B2B International. Cu toate acestea, chiar dacă peste un sfert dintre femei îşi fac griji în legătură cu siguranţa în mediul online a acestor imagini, multe dintre respondente tot nu îşi iau măcar câteva măsuri de precauţie elementare, se arată într-un comunicat Kaspersky.

    Studiul a arătat şi că, dacă femeile au tendinţa să facă publice fotografii cu ele (48%) şi cu persoane cunoscute lor (40%), într-o proporţie mai mare decât bărbaţii, care înregistrează procente de 43%, respectiv 33%, tot ele (29%) au ca principal motiv de îngrijorare siguranţa fotografiilor şi a filmuleţelor, în cazul în care un infractor cibernetic ar obţine acces la dispozitivul lor. O femeie din trei se teme că aceste imagini sau informaţii ar putea fi publicate într-un context nepotrivit sau fără consimţământul lor, făcându-le să se simtă jenate sau rănite (30%) sau chiar afectându-le relaţiile cu cei din jur (31%).

    Cu toate acestea, multe dintre ele nu pot aprecia cât de vulnerabile sunt la atacuri cibernetice – doar 19% dintre respondente cred că ar putea fi ţinta unui atac, comparativ cu 27% dintre bărbaţi. Drept urmare, nu îşi iau măsuri de precauţie pentru a proteja fotografiile şi alte informaţii sensibile stocate în telefon. Spre deosebire de bărbaţi, 19% dintre femei recunosc că nu îşi protejează dispozitivul cu o parolă, iar 14% nu folosesc nicio soluţie de securitate.

    Această lipsă de conştienizare a riscurilor este confirmată de faptul că, într-un sondaj recent, 27% dintre femei recunoşteau că nu fac backup la informaţiile de pe dispozitivele lor, riscând astfel să piardă toate fotografiile, filmuleţele şi fişierele, în cazul în care pierd sau le este furat aparatul. Comparativ, bărbaţii sunt mai pregătiţi, 80% spunând că fac backup.

    “Nu este surprinzător că femeile folosesc şi preţuiesc informaţiile păstrate pe dispozitive conectate la Internet diferit de bărbaţi. Dispozitivele joacă un rol important în păstrarea şi împărtăşirea cu ceilalţi a amintirilor frumoase şi în menţinerea relaţiilor, prin intermediul email-ului şi al mesajelor. Femeile sunt mai îngrijorate de impactul emoţional asupra altora, în situaţia de pierdere sau atac asupra dispozitivelor. Nu doar celebrităţile ar trebui să se teamă de ce s-ar putea întâmpla dacă imaginile din viaţa lor privată ar fi expuse în public. Acest lucru poate fi prevenit numai prin câteva măsuri elementare de securitate”, a spus David Emm, Principal Security Researcher, Kaspersky Lab.

    Pentru a-i împiedica pe infractorii cibernetici să acceseze imagini, materiale video şi alte informaţii importante, fişierele păstrate pe dispozitivele digitale ar trebui protejate cu parole şi criptate. De asemenea, ar trebui să se facă backup la fişiere în mod constant, astfel încât, dacă dispozitivul este furat sau stricat, să nu fie pierdute pentru totdeauna. Dacă aceste informaţii sunt distribuite undeva sau copiate, ar trebui să fie criptate, astfel încât să rămână protejate chiar dacă ajung pe mâinile cuiva rău-intenţionat. Kaspersky Total Security – multi-device protejează datele de pe mai multe aparate, permiţându-le femeilor – şi bărbaţilor – să se bucure de dispozitivele lor mobile, la adăpost de ameninţările cibernetice.

  • Vrei un job plătit cu 2000 de dolari pe săptămână. Vezi ce trebuie să faci pentru a-l obţine

    Netflix, serviciu de video streaming, disponibil din ianuarie 2016 şi în România, vrea să te plătească cu 2000 de dolari pe săptămână.  Tot ce trebuie să faci este să călătoreşti şi să faci fotografii şi să le publici pe Instagram.

    Netflix caută patru oameni care se pricep la fotografie pentru a fotografia părţi din Europa şi Orientul Mijlociu pentru două săptămâni.
    Jobul este unul temporar, plătit cu 2000 de dolari pe săptămână, iar transportul şi cazarea sunt plătite de companie.

    Pentru a te înscrie tot ce trebuie să faci este să urmăreşti Netflix pe Instagram apoi să foloseşti hashtag-ul #grammasters3 la 3 fotografii.
    Finaliştii vor fi selectaţi pe 11 martie, iar cei 4 norocoşi vor fi dezvăluiţi pe 29 martie.

    Până acum s-au înscris peste 1.7 milioane de fotografii folosind hashtag-ul #grammasters3

  • Portrete incredibile ale „strănepoţilor lui Dracula” realizate de un fotograf român – GALERIE FOTO

    Fotograful român Alex Robciuc a realizat o serie incredibilă de fotografii într-un sat izolat din Transilvania. Fotografiile sale surprind viaţa sătenilor neatinsă de tehnologie şi obiceiurile acestora.

    Pentru a vedea şi alte fotografii realizate de Robciuc puteţi intra aici sau pe pagina sa de Facebook.

    Foto: Alex Robciuc



    Vezi şi: Cele mai frumoase fotografii înscrise la concursul „Sony World Photography Awards 2016”. Pe lista scurtă se află patru români – GALERIE FOTO

  • Căţelul hipster care a ajuns vedetă pe internet – GALERIE FOTO

    Un câine hipster cu atitudine face furori pe internet. Tobes,căţelul în vârstă de zece ani,  îmbrăcat cu pălării, cămăşi şi papioane chic pozează pentru stăpânul său. Oamenii apreciază stilul şi fotografiile de pe reţelele sociale, contul de Instagram al lui Tobes având peste 90.000 de fani. 

     

  • Cele mai frumoase fotografii înscrise la concursul „Sony World Photography Awards 2016”. Pe lista scurtă se află patru români – GALERIE FOTO

    Peste 230.000 de imagini au fost înscrise la concursul „Sony World Photography Awards 2016”. Competiţia a fost deschisă atât profesioniştilor, cât şi amatorilor, unde au fost înscrise imagini care au surprins momente speciale, dar şi imagini de la evenimente importante.

    Patru fotografi români au fost nominalizaţi astăzi pe lista scurtă a celei mai importante competiţii de fotografie din lume. Astfel, aceştia intră în cursă pentru a câştiga premiul întâi la categoriile la care participă şi o parte din premiul de 30.000 de dolari. Câştigătorii vor fi anunţaţi în cadrul unei gale organizate în Londra, pe 21 aprilie.

    Numărul de înscrieri din România a crescut cu 60% comparativ cu ediţia din 2015, iar fotografii au fost selecţionaţi dintr-un număr-record de 230.103 înscrieri din 186 ţări, în creştere cu 33% comparativ cu ediţia anterioară.

    Fotograful Remus Ţiplea, categoria Professional Daily Life, a fost selectat pe lista scurtă. Fotografiile sale din seria ”Ciurdarii satului” au fost selectate la categoria ”Daily life”, alături de pozele altor şase fotografi din întreaga lume. Este o serie de 10 fotografii care surprind povestea lui Gusti şi Frăguţa, ciurdarii cartierului Tur din oraşul Negreşti-Oaş, judeţul Satu Mare.

    Oana Stoian, categoria Professional Staged
    Seria ”How to think inside the box” a Oanei prezintă portrete comice ale unei tinere anonime, în alb-negru.

    Ammon Gutman, categoria Professional Current Affairs, stabilit în Israel, îşi concentrează lucrările în jurul conceptului pierderii. Prin fotografiile sale, Gutman pune accentul pe importanţa conservării vieţii în faţa violenţei şi a bolilor. Seria lui Gutman ”Ukraine Crisis – The East”, de pe lista scurtă are în centru conflictele din Ucraina.

    Laurian Ghinitoiu, categoria Open Architecture, este pasionat de fotografie şi se concentrează asupra documentării arhitecturii şi a schimbărilor din trendurile de arhitectură, precum şi a reacţiilor oamenilor la arhitectura din jurul lor. Fotografia ”UK leaks” a lui Ghiniţoiu redă pavilionul Marii Britanii de la EXPO 2015 într-un mod spectaculos.

    În galeria foto vă prezentăm fotografiile selectate pe lista scurtă.

    Foto: Sony World Photography Awards 2016

  • Fotograful care a petrecut opt ani cu cea mai violentă bandă de motociclişti din Noua Zeelandă: “Dacă depăşeam anumite limite, m-ar fi omorât”

    Jono Rotman, un fotograf din Wellington, a petrecut aproape opt ani în preajma Mighty Mongrel Mob, o bandă de motociclişti din Noua Zeelandă ai cărei membri sunt renumiţi pentru că trăiesc într-o lume din care sunt excluse persoanele obişnuite. Fotograful a reuşit să  câştige încrederea membrilor şi să obţină acces la lumea lor. A reuşit astfel să facă fotografii de excepţie ale membrilor Mighty Mongrel Mob.

    Rotman a povestit publicaţiei Daily Mail Australia că a început să le câştige încrederea în momentul în care a început să facă fotografii ale închisorilor din Noua Zeelandă.  ”Am discutat cu un ofiţer de legătură al găştii în închisoare, care mi-a oferit contactul unui membru Mighty Mongrel Mob, iar lucrurile au evoluat de acolo”, a spus el.

    Rotman a început să călătorească prin ţară, vizitând casele şi cluburile câtorva membri ai benzii de motociclişti. ”Istoria lor este extrem de violentă, aşa că, evident, m-am simţit intimidat de multe ori. Exista mereu o înţelegere nevorbită că dacă depăşeam anumite limite, m-ar fi omorât”, povesteşte el.

    Tatuajele faciale, cât şi svastica nazistă sunt câteva dintre însemnele folosite de membrii găştii, cu scopul de a-şi arăta rebeliunea faţă de autoritate. Pentru a le câştiga încrederea, Rotman le-a specificat că vrea să se concentreze pe artă, şi nu spre expunerea lor. ”Găştile de acest tip au un set de porniri umane duse la extrem. Asta am vrut să explorez.”

    La începutul anului, a realizat o expoziţie de portrete, în care l-a inclus şi pe cel al lui Shane Harrison, un ucigaş ce făcea parte din bandă.

    ”Munca nu este despre cine ce a facut sau ce s-a întâmplat. Este vorba despre o anumită  istorie a ţării care ar putea fi studiată prin acest proiect, nu despre stereotipuri legate de aceşti oameni.”, a spus el.

  • Cine este “milionarul invizibil” care cumpără liderul pieţei locale de lactate

     Lactalis, care are în România brandul LaDorna din 2008, a semnat în 27 ianuarie un acord cu acţionarii majoritari ai Albalact Alba Iulia pentru preluarea companiei. Albalact este liderul pieţei locale de lactate. În România, grupul LaDorna deţinut de Lactalis nu este în top cinci.

    Emmanuel Besnier a condus o politică de achiziţii extrem de agresivă în urma căreia Lactalis a devenit cel mai mare producător de lactate din lume, cu afaceri de 17 mld. euro, peste 60.000 de angajaţi şi 200 de fabrici. Lactalis este şi al 15-lea cel mai mare grup de agrobusiness din lume, cu 61% din business venind din Europa.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro