BusinessMagazin

Tag: fonduri

  • Top 100 cei mai admiraţi CEO: Dragos Neacşu, director general Erste Asset Management

    Compania are clienţi în principal din categoria celor instituţionali, dar a atras şi persoane fizice, care au investit peste 10 milioane de euro. Erste Asset Management administrează în prezent 11 fonduri, dintre care opt au conexiune cu piaţa de acţiuni şi trei au obligaţiuni sau titluri de stat. Din aproape 8 miliarde de lei, bani administraţi prin fondurile Erste, peste 70% sunt în România, restul sumelor fiind amplasate peste hotare.

    Dragoş Neacşu este una dintre figurile fondatoare ale pieţei de capital din România. Neacşu a fost director general al Societăţii Naţionale de Compensare, Decontare şi Depozitare (1996 – 1998), după care a condus timp de peste şase ani compania Raiffeisen Capital & Investment Bucureşti.

    În 2005 a fost timp de câteva luni secretar de stat la Ministerul Finanţelor Publice şi şeful Trezoreriei, pentru ca în 2006 – 2007 să conducă Deloitte Consultanţă.

  • Grupul Bio-Medica International lansează un spital de dermatologie-venerologie, la împlinirea a 25 de ani de activitate în România

    Noul spital cuprinde o unitate modernă de dermatoscopie digitală de ultimă generaţie Foto Finder, cu ajutorul căreia cancerul de piele poate fi depistat în faze incipiente. Unitatea de dermatoscopie digitală cu lumină polarizată, cu tehnologie Crystal View, asigură un screening de cea mai bună acurateţe pentru toate tipurile de cancer de piele, inclusiv pentru cea mai agresivă formă a acestuia – melanomul. Dermatoscopul are posibilitatea de a mări imaginea aluniţelor/leziunilor de 140 de ori, oferind imagini de cea mai înaltă precizie, fiind,  la ora actuală, singurul dermatoscop din lume care are încorporată o cameră full HD, ajutându-i astfel pe medici să facă diferenţa mult mai uşor între leziunile benigne şi cele maligne.

    Pacienţii din toată ţara vor avea acces, la aceste servicii realizate cu tehnologie de top, la standarde internaţionale, spitalul aflându-se în contract cu Casa de asigurări de sănătate. Aceştia vor putea beneficia de servicii decontate de Casa de asigurări de sănătate, în baza unei trimiteri de la medicul de familie sau de la un medic specialist, aflat în contract cu Casa de asigurări, in baza cardului naţional de sănătate. Serviciile medicale sunt decontate în limita fondurilor disponibile. După epuizarea fondurilor, pacienţii vor putea beneficia de servicii în regim „fee for service” sau în baza unei asigurări private de sănătate.

    „Deschiderea acestui spital reprezintă un pas important în lupta cu cancerul de piele. Faptul ca pacienţii asiguraţi au acces la screening realizat cu cea mai nouă tehnologie a momentului este o premieră pentru noi. Prevenţia cancerului de piele şi melanomului, cea mai gravă formă de cancer de piele este o misiune pe care ne-am asumat-o încă de acum 18 ani, când am introdus în premieră, în România, dermatoscopia digitală în clinicile noastre. Noul spital răspunde unei nevoie neacoperite de astfel de servicii medicale integrate, în această zonă, bazate pe prevenţie”, a declarat Dr. Claudia Sprâncenatu, CEO al Grupului Bio-Medica International.

    În cadrul Spitalului de Dermatologie-Venerologie va putea fi tratată o gamă largă de afecţiuni din spectrul dermatologic, de către o echipa medicală formată din 40 de medici cu experienţă.

    Incidenţa cancerului de piele este în creştere, în ultimii ani, din cauza expunerii repetate la soare, fără protecţie solară, a schimbărilor climatice şi obiceiului bronzării artificiale, la solar. Dintre cancerele de piele, melanomul este cea mai agresivă formă: 75% dintre persoanele diagnosticate cu melanom metastatic (în stadiu avansat) îşi pierd viaţa în primul an de la diagnostic. Dacă este surpins în stadii incipiente, melanomul poate fi curabil în proporţie de 95%, un rol important în prevenţie avându-l dermatoscopia – o investigaţie non-invazivă, nedureroasă, care durează câteva secunde.

    Fototerapia, standardul de aur în dermatologie

    Spitalul dispune, de asemenea, de o unitate modernă de fototerapie, destinată tratării a diverse afecţiuni dermatologice sau efectuării unor proceduri de rejuvenare şi reîntinerire. Fototerapia, sau terapia prin lumină, reprezintă standardul de aur în dermatologie, bazându-se pe lumină la o intensitate controlată pentru a trata diverse afecţiuni, de la acnee, alopecie, cuperoză, rozacee, dermatită, psoriazis, vitiligo, dermatită atopica etc.

    Printre acestea se numără terapii inovatoare precum Sunetics, terapia laser cu lumină roşie destinată tratării alopeciei, terapia cu lumină albastră BLU-U şi ClearLight, destinate tratării acneei, terapia cu lumină roşie Omnilux Revive sau Collagen Bed Therapy, destinate tratării rozaceei, cuperozei şi altor afecţiuni care au la bază inflamaţia, dar şi cu indicaţii în rejuvenare. Acestora li se adaugă terapii pe bază de lumină destinate tratării psoriazisului, precum cabina UVA 1 sau Narrow Band UVA şi UVB. Unitatea de fototerapie este completată de o serie de lasere medicale chirurgicale, cosmetice şi vasculare.

     

  • Negriţoiu, ASF: Aducerea în discuţia publică a „naţionalizării fondurilor de pensii” este înşelătoare

    În afara Fondului de Pensii de stat (Pilonul I), în România există două alte tipuri de fonduri de pensii „private”: Fondurile de Pensii obligatorii, constituite din alocaţii de la bugetul de stat, dar administrate privat (Pilonul II) şi Fondurile de Pensii facultative, alimentate din contribuţii individuale şi administrate privat (Pilonul III), ambele înfiinţate prin Legi organice în 2004, respectiv 2006. Fondurile din Pilonul III sunt complet private, comparabile cu fondurile de investiţii din piaţa de capital, dar reglementate mai prudent prin lege specială, având în vedere obiectivul lor final, de completare a pensiei cetăţenilor, şi durata lor mai lungă (participaţiile nu pot fi valorificate decât la termen). Ca orice active în proprietate privată, contribuţiile individuale la aceste fonduri nu pot fi naţionalizate, se arată în comunicatul ASF.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Se simte în aer mirosul unei noi CRIZE. Epoca mallurilor APUNE după şase decenii de glorie

    Comerţul electronic transformă dramatic retailul din America, iar falimentele, retra­gerile şi avertismentele din acest sector anunţă pentru mulţi apocalipsa mallurilor, cândva simbolul prosperităţii în capitalism. Epoca lor de glorie a durat aproape şase decenii.

    Pentru fondurile-vultur, mallurile muri­bunde împrăştie mirosul unei noi crize a creditului.

    Se simte în aer mirosul unei noi CRIZE. Epoca mallurilor APUNE după şase decenii de glorie

  • Jocul video care te poate face milionar în dolari

    De curând Roblox a anunţat că a obţinut o nouă rundă de fonduri, de 92 milioane de dolari, de la investorul Snapchat, Meritech Capital Partners şi Index Ventures. Rolboxl are circa 48 de milioane de jucători lunar, cu până la 1 milion înregistraţi în mod simultan în perioadele de vârf, cu puţin în spatele celui mai mare fenomen în acest domeniu, Minecraft, care a raportat circa  55 de milioane de jucatori lunar.

    Cel mai impresionant este faptul că Roblox a creat o nouă generaţie de antreprenori, jocul dând posibilitatea utilizatori săi să programeze şi să-şi vândă propriile jocuri şi obiecte în cadrul acestuia. În prezent există 500.000 de dezvoltatori care creează lucruri în cadrul Roblox.

    Cu alte cuvinte, este mai mult decât un joc. „Este o piaţă liberă care funcţionează remarcabil de bine”, spune CEO-ul, David Baszucki. Conform spuselor sale, unii dezvoltatori ajung până la 50.000 de dolari pe lună. În 2015, Business Insider prezenta povestea unui tânăr de 17 ani care a făcut 100.000 de dolari în 2 ani prin intermediul Rolbox.

    Pe de altă parte, Baszucki consideră că lumile create în Roblox ar putea deveni mărci media uriaşe pentru ei înşişi. Minecraft şi Pokémon s-au transformat în imperii prin media, iar el consideră că aşa va deveni şi „Roblox High School” sau orice altceva făcut în Roblox. Concretizând această idee, o mulţime de noi fonduri vor intra în infrastructură, în forţa de muncă, iar extinderea globală a afacerii ar fi urmatorul pas. „Cu cât ne putem face dezvoltatorii noştri celebri, cu atât mai bine”, spune Baszucki.

    Roblox a făcut deja primii paşi în această strategie. Recent a fost lansată prima linie de figurine, toate licenţiate de la dezvoltatori Roblox, iar Baszucki spune că se vând foarte bine. Mergând mai departe, el consideră că Rolbox trebuie să se concentreze pe jocuri, în timp ce caută noi oportunităţi pentru a-şi ajuta dezvoltatorii să devină moguli media.

     

  • François Fillon, candidat la preşedinţia Franţei, a fost inculpat pentru deturnare de fonduri

    Francois Fillon este acuzat formal că ar fi deturnat fonduri publice şi ar fi abuzat de indemnizaţiile sociale, a transmis avocatul politicianului francez.

    Informaţiile au fost confirmate de Parchetul General.

    Francois Fillon, în vârstă de 62 de ani, este acuzat că a angajat-o fictiv pe soţia sa, Penelope, şi doi copii în posturi de asistenţi parlamentari, remuneraţiile fiind de mii de euro.

    În pofida investigaţiei, Francois Fillon a refuzat să se retragă din cursa electorală prezidenţială.

  • François Fillon, candidat la preşedinţia Franţei, a fost inculpat pentru deturnare de fonduri

    Francois Fillon este acuzat formal că ar fi deturnat fonduri publice şi ar fi abuzat de indemnizaţiile sociale, a transmis avocatul politicianului francez.

    Informaţiile au fost confirmate de Parchetul General.

    Francois Fillon, în vârstă de 62 de ani, este acuzat că a angajat-o fictiv pe soţia sa, Penelope, şi doi copii în posturi de asistenţi parlamentari, remuneraţiile fiind de mii de euro.

    În pofida investigaţiei, Francois Fillon a refuzat să se retragă din cursa electorală prezidenţială.

  • ING a ajuns la venituri de 1,2 mld. lei, cu 29% mai mari decât anul trecut

    Creditarea a crescut cu 3,1 miliarde de lei, totalizând 17,6 miliarde de lei la sfârşitul anului 2016. Această creştere de 22% a dus cota de piaţă în creditare a ING România la 7,7%, de la 6,3% în 2015. Creditarea în lei a fost principalul motor de creştere, ajungând la un total de 11,7 miliarde de lei, cu 37% mai mult decât anul anterior. Creditarea pentru persoane fizice a crescut cu 36%, ajungând la 9,1 miliarde de lei. Pe piaţa împrumuturilor pentru companii, ING a fost a doua mare bancă în împrumuturi sindicalizate, cu cinci mandate de Aranjor Principal (Lead Arranger). Împrumuturile pentru IMM-uri au crescut cu 50% comparativ cu anul anterior.

    Volumul depozitelor a continuat să crească, fondurile atrase ridicându-se la 22,3 miliarde de lei la finalul anului trecut, cu 20% mai mult comparativ cu decembrie 2015. În consecinţă, cota de piaţă în fonduri atrase a ING a ajuns la 7,7%, de la 6,9% în 2015.

    Veniturile ING Bank au ajuns la 1,2 miliarde de lei cu 29% mai mult, în baza creşterii afacerii, a numărului de clienţi şi a activităţii acestora, dar şi datorită veniturilor excepţionale obţinute din vânzarea acţiunilor Visa (123 milioane RON). În 2016, ING România a anunţat un profit brut de 565 milioane RON, cu 44% mai mult decât anul anterior.

    În 2016, costurile au crescut la 665 milioane de lei, cu 16% mai mult faţă de anul trecut, fiind în principal influenţate de creşterea afacerii, a investiţiilor în infrastructura IT, în dezvoltarea de aplicaţii, costurile cu noi angajaţi şi costurile de reglementare. Costurile de risc au crescut la 92 milioane RON, de la 55 milioane RON în 2015, însă într-un profil de risc bine controlat; rata creditelor neperformante a continuat să scadă, ajungând la 3,6% în 2016, de la 4,3% în 2015. Raportul cost/venituri (C/I) a scăzut la 50%.

    „În 2016, am văzut rezultatele muncii noastre. Sunt mândru în mod deosebit de faptul că am atins pragul istoric de 1 milion de clienţi individuali activi. La această realizare a contribuit semnificativ digitalizarea produselor şi serviciilor oferite, care au devenit astfel mai simple şi mai potrivite profilului clienţilor tot mai autonomi ai ING”, a declarat Michal Szczurek, CEO ING Bank România.

    ING România a reuşit să ajungă la un milion de clienţi individuali activi datorită inovaţiilor în mediul digital şi preocupării continue de a îmbunătăţi experienţa pe care aceştia o au cu banca. Pe parcursul anului 2016, ING România a atras 270.000 clienţi noi, cu 21% mai mult faţă de anul precedent. Peste 69.000 clienţi au folosit ING ca bancă principală, cu 25% mai mult comparativ cu 2015 (clienţi care au venituri recurente în ING şi deţin cel puţin încă un produs bancar). Şi in segmentul IMM, ING a depăşit un prag, acela de 10.000 de clienţi, cu 23% mai mult decât în 2015.

    În ultimul trimestru al 2016, ING a făcut posibilă achiziţia online de noi produse prin intermediul ING Home’Bank. Clienţii ING pot achiziţiona credite de nevoi personale sau fonduri mutuale direct de pe telefonul mobil sau computer, în aproximativ 10 minute, fără a fi necesară vizita la bancă. Până la sfârşitul anului, peste 400 clienţi au cumpărat online credite de nevoi personale, în valoare totală de 5 milioane RON. Portofoliul de fonduri mutuale disponibil online are trei tipuri de fonduri, pentru nevoi şi profiluri diferite: ING Conservator, ING Moderat şi ING Dinamic. În ultimele trei luni ale 2016, peste 1.200 clienţi au cumpărat online fonduri mutuale, reprezentând 15% din totalul tranzacţiilor cu acest produs.

    Numărul de tranzacţii prin aplicaţia pentru telefonul mobil a crescut în mod accelerat în ultimul trimestru al 2016 astfel încât, până la sfârşitul anului, a egalat numărul tranzacţiilor prin aplicaţia pentru desktop. Iar pentru a face mai uşoară utilizarea aplicaţiei pentru mobil, au fost lansate în 2017 opţiunea de a alege un nume de utilizator personalizat şi autentificarea prin amprentă digitală.

    Anul 2016 a adus şi lansarea unui nou serviciu de plăţi mobile prin POS. Printr-un proiect dezvoltat cu GoSwiff şi MasterCard, ING România a introdus ING mPOS, ce permite comercianţilor mici, mijlocii şi mari să accepte plăţi cu cardul oriunde s-ar afla. Tranzacţiile sunt efectuate folosind dispozitive mobile, telefoane inteligente sau tablete, conectate la un cititor de carduri, operaţiune ce criptează datele astfel încât informaţiile personale să rămână confidenţiale. ING România a lansat ING Point – un nou canal de distribuţie ce oferă acces instant la majoritatea produselor bancare. În urma unui proiect pilot, implementat în Bucureşti şi în Iasi, reţeaua ING Point a fost extinsă la 8 unităţi, în centre comerciale din toată ţara, deservind până la sfârşitul anului peste 1.500 clienţi.

    ING Group a raportat anul trecut un profit net de 4,976 milioane de euro în creştere cu 18% faţă de 2015. Performanţa a fost influenţată de o creştere comercială solidă, cu marje foarte bune şi costuri de risc în scădere, în ciuda costurilor de reglementare mai ridicate. Randamentul capitalului (ROE) a crescut la 12%, comparativ cu 11% în 2015.
     

  • Parlamentul European a aprobat ridicarea imunităţii parlamentare a lui Marine Le Pen

    Această măsură, cu efect imediat, nu vizează şi ancheta privind presupusele fraude comise cu fonduri ale Parlamentului European (PE), în care Marine Le Pen a fost pusă sub acuzare.

    Le Pen a recunoscut că i-a acordat salarii fictive de peste 41.500 de euro din fonduri ale Parlamentului European agentului său de securitate, Thierry Legier, ca asistent parlamentar, în perioada octombrie-decembrie 2011. Aceasta este de asemenea acuzată că i-ar fi plătit asistentei sale Catherine Griset, aproximativ 280.000 de euro.

  • Statele UE care nu acceptă refugiaţi ar putea pierde fonduri comunitare

    Ţările Uniunii Europene care nu acceptă refugiaţi în cadrul sistemului de redistribuire propus de Comisia Europeană ar putea pierde accesul la fonduri comunitare, conform unui proiect de modificare a Regulamentului Dublin, afirmă eurodeputata Cecilia Wikstroem.

    “Este imposibil ca Regulamentul Dublin să fie menţinut în forma actuală”, a declarat, pentru EUObserver, eurodeputata suedeză Cecilia Wikstroem, responsabilă de elaborarea poziţiei Parlamentului European privind modificarea sistemului european de gestionare a solicitărilor de azil.

    Cei mai mulţi extracomunitari veniţi în Uniunea Europeană în ultimii ani au depus solicitări de azil în doar câteva ţări, în principal în Germania. În contextul presiunilor migratorii asupra unui număr restrâns de ţări, precum Italia, Grecia şi Germania, Comisia Europeană a cerut solidaritate la nivelul Uniunii Europene în distribuirea refugiaţilor. Dat fiind că ideea a întâmpinat rezistenţa Grupului Vişegrad (Cehia, Slovacia, Ungaria şi Polonia), la un moment dat s-a propus achitarea unei taxe de solidaritate de 250.000 de euro pentru orice refugiat refuzat.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro