BusinessMagazin

Tag: firme

  • Florin Jianu, preşedintele CNIPMMR: Unele firme mici şi mijlocii se gândesc să se mute în Bulgaria

    „Din perspectiva întreprinderilor mici şi mijlocii, în acest moment, există o foarte mare presiune pe noi, la nivel central, să găsim măsuri concrete, soluţii pentru toate aceste probleme (apărute din cauza OUG nr. 114/2018). Inclusiv colegii ne-au rugat să rugat să analizăm o potenţială întâlnire cu patronatul IMM-urilor din Bulgaria şi să iniţiem un dialog cu privire la posibilitatea mutării unor activităţi din România, pentru că sunt foarte mulţi care simt că lucrurile nu sunt în regulă”, a declarat Florin Jianu, preşedintele CNIPMMR, luni, într-o conferinţă de presă.

    Un alt motiv pentru care antrenorii iau în calcul o asemenea mutare este stabilitatea din domeniul fiscal din ţara vecină. „Bulgaria are o fiscalitatea constantă – nu a modificat absolut nimic în ultimii 12 ani”, a subliniat Jianu.

    Pe lângă aceste măsuri, antreprenorii şi Consiliul mai iau în calcul şi alte variante, pentru a combate efectele OUG nr. 114/2018, în condiţiile în care se înmulţesc efectele negative ale acesteia – majorări de preţuri la telefonie şi electricitate, precum şi reticienţa băncilor în a acorda credite.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Florin Jianu, preşedintele CNIPMMR: Unele firme mici şi mijlocii se gândesc să se mute în Bulgaria

    „Din perspectiva întreprinderilor mici şi mijlocii, în acest moment, există o foarte mare presiune pe noi, la nivel central, să găsim măsuri concrete, soluţii pentru toate aceste probleme (apărute din cauza OUG nr. 114/2018). Inclusiv colegii ne-au rugat să rugat să analizăm o potenţială întâlnire cu patronatul IMM-urilor din Bulgaria şi să iniţiem un dialog cu privire la posibilitatea mutării unor activităţi din România, pentru că sunt foarte mulţi care simt că lucrurile nu sunt în regulă”, a declarat Florin Jianu, preşedintele CNIPMMR, luni, într-o conferinţă de presă.

    Un alt motiv pentru care antrenorii iau în calcul o asemenea mutare este stabilitatea din domeniul fiscal din ţara vecină. „Bulgaria are o fiscalitatea constantă – nu a modificat absolut nimic în ultimii 12 ani”, a subliniat Jianu.

    Pe lângă aceste măsuri, antreprenorii şi Consiliul mai iau în calcul şi alte variante, pentru a combate efectele OUG nr. 114/2018, în condiţiile în care se înmulţesc efectele negative ale acesteia – majorări de preţuri la telefonie şi electricitate, precum şi reticienţa băncilor în a acorda credite.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Schimbări majore pentru antreprenori: Ce trebuie să facă firmele pentru a evita o amendă de 4.500 de lei

    „(…) în cazul operaţiunilor efectuate prin instrumente de plată cu acces la distanţă, persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1) pot transfera sume din contul lor în contul persoanelor fizice, cu condiţia existenţei documentelor justificative legale în evidenţa plătitorilor”, se arată în expunerea de motive care a însoţit Legea nr. 344/2018.

    De asemenea, nerespectarea prevederilor constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 3.000 de lei la 4.500 de lei, potrivit aceluaşi document. 
     
    În prezent, băncile nu pot solicita documente justificative legale pentru efectuarea unor transferuri de bani prin intermediul instrumentelor de plată la distanţă. 
     

  • Schimbări majore pentru antreprenori: Ce trebuie să facă firmele pentru a evita o amendă de 4.500 de lei

    „(…) în cazul operaţiunilor efectuate prin instrumente de plată cu acces la distanţă, persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1) pot transfera sume din contul lor în contul persoanelor fizice, cu condiţia existenţei documentelor justificative legale în evidenţa plătitorilor”, se arată în expunerea de motive care a însoţit Legea nr. 344/2018.

    De asemenea, nerespectarea prevederilor constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 3.000 de lei la 4.500 de lei, potrivit aceluaşi document. 
     
    În prezent, băncile nu pot solicita documente justificative legale pentru efectuarea unor transferuri de bani prin intermediul instrumentelor de plată la distanţă. 
     

  • Cum a ajuns fiul unuia dintre CEI MAI MARI ACTORI DIN ROMÂNIA să fie cel mai cunoscut consultant român din mediul de business european

    „Am avut clienţi cu care am lucrat 10 ani şi am schimbat trei CEO. Un consultant ştie adesea mai mult decât managementul care sunt problemele din companie şi ce trebuie făcut pentru a le rezolva”, spune Andrei Caramitru, 42 de ani, poate cel mai cunoscut consultant român din mediul de business european.

     A lucrat 16 ani pentru McKinsey şi doi ani pentru Boston Consulting Group, două dintre cele mai influente firme de consultanţă în management strategic din lume. A renunţat la viaţa de consultant de un an şi, din vara acestui an, a intrat în antreprenoriat, într-un domeniu complet diferit de ceea ce a făcut până acum: comerţ online cu servicii. 

    Cel mai mare dintre cei trei fii ai actorilor Ion Caramitru şi Micaela Caracaş, Andrei Caramitru spune că a ales să studieze businessul pentru că, asemenea multora din generaţia lui, nu ştia către ce să se îndrepte după terminarea liceului.
    „Eu provin dintr-o familie de artişti: nu doar tatăl şi mama sunt actori, dar şi în familiile lor au fost pictori, cântăreţi la operă etc. Eu am vrut să fac ceva puţin diferit, să nu fiu tot timpul într-o comparaţie cu alţii din familie.”

    Absolvent al colegiului Sf. Sava din Capitală, profilul matematică – fizică, spune că a avut norocul să fie într-o clasă cu mulţi olimpici – el nefiind la acest „nivel de sofisticare” în matematică. A avut norocul, spune el, că sora tatălui său a fugit pe timpul comunismului în Geneva, iar în 1994, când a terminat el liceul, a avut şansa să locuiască la ea pe durata studiilor universitare.

    „Era o altă Românie atunci, nici bursă de studii nu aveai cum să iei. Am avut norocul să stau la mătuşa mea în Elveţia şi, neştiind exact ce să aleg ca domeniu de studiu, am zis că o să mă orientez spre economie- business.” Astfel, în perioada 1994 – 1998 el a urmat cursurile Facultăţii de Administrarea Afacerilor din cadrul Universităţii din Geneva, urmate de un program de masterat în finanţe în cadrul aceleiaşi instituţii.
    De ce nu a ales însă o carieră artistică?

    „Actoria este un domeniu extraordinar de greu, care se bazează mult pe noroc şi pe şansa de moment. Aş fi avut un cadru, teoretic, pentru a urma o carieră în domeniu, dar nu am vrut să îl exploatez poate dintr-o mândrie personală, nu am vrut să depind în cariera mea de altcineva sau să aud pe cineva că spune: «Andrei a reuşit în viaţă pentru că…». În plus, fiind perioada de după Revoluţie, se puteau încerca multe lucruri.”
    Pe de altă parte, mai spune el, când te naşti într-o familie de actori, te uiţi, încă din copilărie, cu un mai mare realism la această profesie, cu bune şi cu rele.

    „Cei care sunt în afara acestei lumi văd doar magia momentului, însă dacă observi zilnic ce se întâmplă, îţi dai seama că pentru foarte mulţi actori este foarte greu, frustrant, extrem de stresant, iar judecata nu este făcută pe cât de bun eşti neapărat, ci pe criteriul dacă te place lumea sau nu, iar acest lucru te poate afecta psihologic foarte mult. E un domeniu foarte dificil şi am o admiraţie pentru toţi cei care fac asta.”

    CITITI AICI ARTICOLUL INTEGRAL

     

     

     

     

  • Declaraţii fără precedent ale cancelarului austriac, Sebastian Kurz, la Bucureşti: „Nu spun firmelor austriece ce să facă. Ar putea să-şi facă bagajele”

    Cancelarul Austriei, Sebastian Kurz, a declarat, vineri, la Palatul Cotroceni, întrebat dacă firmele austriece ar putea pleca din România din cauza măsurilor fiscale anunţate, că nu Guvernul le spune companiilor ce să facă, precizând însă că acestea “ar putea să îşi facă bagajele să plece”. 
     
    “Ca să fiu cinstit, eu nu îmi fac griji pentru firmele austriece, deoarece ştiu ce firme sunt aici. Sunt unele mari, cum ar fi OMV, Estern Bank. Ar putea să îşi facă bagajele să plece, dar nu îmi fac griji pentru ele. Îmi fac griji pentru mediul economic din România. Anumite modalităţi de stabilire a preţurilor afectează preţurile la consumator. Ar trebui să fie util ca cei care se gândesc să se gândească nu doar la măsuri care sună bine, iar la finalul zilei oamenii să nu-şi mai permită lucruri pentru că au crescut preţuri. România a avut creştere economică 4%. Dificultăţi pentru oamenii mici pot să apară”, a declarat cancelarul Austriei, Sebastian Kurz, vineri, la Palatul Cotroceni.
     
    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Alexandru Iancu, fondator / RodBun Grup

    Carte de vizită
    ¶ Alexandru Iancu a înfiinţat împreună cu Daniel Muntean compania RodBun în 2002, având ca principal obiect de activitate distribuţia de seminţe
    ¶ RodBun exploatează 10.000 de hectare de teren agricol, în 12 ferme
    ¶ Grupul de firme RodBun a încheiat anul 2017 cu afaceri de
    76 milioane euro, bani proveniţi din producţia de seminţe şi cereale în fermele proprii, distribuţia de materii prime agricole, retail – prin 75 de fitofarmacii – şi tradingul cu cereale
    ¶ În prezent, grupul are în jur de 500 de salariaţi

  • Cine vrea să cumpere un business românesc?

    „Ne aflăm într-un moment în care mulţi dintre antreprenorii români nu şi-au găsit succesori cărora să le lase moştenirea businessurilor. Foarte puţine afaceri româneşti au pregătit a doua generaţie pentru a merge mai departe. Noi, românii, nu avem acest spirit de a lăsa afacerile pentru generaţiile viitoare, de aceea există o sumedenie de companii româneşti cu potenţial care ies şi vor mai ieşi la vânzare”, a spus Horia Abrudan într-o discuţie cu ZF.
    În România, doar 30% din afacerile de familie rezistă tranziţiei către a doua generaţie şi numai 15% rezistă celei de a treia generaţii. Principalii cumpărători pentru businessurile româneşti sunt multinaţionalele, fondurile de investiţii şi doar printr-o excepţie un cumpărător poate să fie o altă firmă românească. Cei mai mulţi dintre antreprenorii români care au reuşit să ajungă cu firma întreagă până acum, care au un business sustenabil şi un brand recunoscut de piaţă, nu s-au pregătit pentru achiziţia unor alte firme româneşti. Cel mai probabil nici nu şi-au pus această problemă. Însă cei mai mulţi spun că multinaţionalele acaparează piaţa, domină economia românească şi fac jocurile pentru că au puterea de a-i cumpăra pe alţii şi de a stabili ulterior regulile jocului. Dar nimeni nu cred că i-a oprit pe antreprenorii români să se pregătească să-i cumpere pe alţi antreprenori români şi să-şi mărească businessul. Neavând acest exerciţiu, nici nu-şi pun problema achiziţiei unei companii româneşti sau a brandului din faţa unui business.
    În 30 de ani de business dur nu au mai apucat să-şi facă echipă de fuziuni şi achitiţii, dar nici să fie permanent în legătură cu firmele de consultanţă astfel încât, atunci când apare ceva la vânzare, o dată în viaţă, să fie pregătiţi. Antreprenorii români vor să cumpere active, terenuri, clădiri de birouri, tot ce reprezintă active fixe pe care le văd în faţa ochilor, şi mai puţin vor să cumpere branduri sau poziţionări în piaţă. Până la un anumit punct un business poate să crească organic, dar pentru a ajunge mai mare, la un moment dat ai nevoie de achiziţia rivalilor, competitorilor, pentru a câştiga cotă de piaţă şi pentru a da tonul în business. Celebrele companii germane mici şi mijlocii încep să se confrunte cu aceeaşi problemă, respectiv nu mai are cine să preia şi să conducă businessul de familie. Dar ei sunt la a patra, a cincea sau a şasea generaţie.
    Iar fondurile de investiţii abia aşteaptă să iasă la vânzare celebrele companii germane mici şi mijlocii, o oportunitate cu care nu te întâlneşti de multe ori în viaţă.
    Antreprenorii români care nu au urmaşi nu s-au îngrijit să aibă manageri profesionişti şi de aceea le este foarte greu să lase afacerile pe mâna managerilor. Mai bine vând afacerea, iau banii, iar copiii vor moşteni un cont în bancă.
    Ieşirea pe pieţele externe, fie prin vânzarea unor produse, fie prin investiţii directe, fie prin achiziţia altor companii, a fost ocolită de antreprenorii români şi, din acest motiv, comerţul exterior al României este cel mai prost dintre fostele ţări comuniste.
    Nici cultivarea în cadrul propriilor companii a unor organigrame profesioniste nu a fost pe lista de priorităţi a antreprenorilor români şi, din acest motiv, fie nu găsesc manageri profesionişti atunci când au nevoie, fie cei care ar putea să conducă businessuri antreprenoriale nu vor să vină să lucreze pentru patronii români. Este un cerc vicios, din care principalii câştigători sunt multinaţionalele şi fondurile de investiţii, care sunt pregătite în orice moment pentru achiziţii. Fondurile de investiţii, şi multinaţionalele preferă mai degrabă să cumpere companii şi branduri decât să le facă de la zero, pentru că aşa ajung în frunte mult mai repede şi pot să controleze pieţele.
    Antreprenorii români nu au nici exerciţiul asocierii şi, atunci când pe piaţă apare o oportunitate, nu găsesc un punct de discuţie cu alţi antreprenori astfel încât, împreună, să poată cumpăra ceva. A cumpăra o altă companie reprezintă un chin, pentru că trebuie armonizate culturile de muncă, acest proces consumând extrem de multă energie. Dar această problemă poate fi rezolvată prin exerciţii şi prin standardizarea organigramelor şi a culturilor. Multinaţionalele nu au ajuns în top doar prin creşterea organică, ci prin achiziţii repetate. Acest lucru le-a permis să câştige piaţă rapid şi, în final, să-şi mărească valoarea şi poziţia.
    A doua generaţie nu prea vrea să preia conducerea companiilor înfiinţate de părinţii lor, preferând să aştepte să moştenească banii şi nu businessul în sine.
    În aceste condiţii, cine vrea să cumpere businessurile româneşti?

  • Fondatorul unei firme de tranzacţii cu Bitcoin din Cluj a fost reţinut. SUA cere extrădarea

    Nistor a fost plasat sub control judiciar de magistraţii Curţii de Apel Bucureşti şi nu are voie să părăsească municipiul Cluj-Napoca fără încuviinţare.
     
    Curtea de Apel Bucureşti au respins solicitarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj de arestare preventivă a lui Vlad Călin Nistor şi u dispus măsura controlului judiciar pentru o perioadă de 30 de zile, până pe 10 ianuarie 2019 inclusiv. Pe durata controlului judiciar, bărbatul trebuie să se prezinte în faţa organelor judiciare ori de câte ori este chemat, trebuie să informeze imediat autorităţile dacă îşi schimbă locuinţa şi trebuie să se prezinte la organul de poliţie desemnat cu supravegherea sa.
     
    El are interdicţie de a depăşi limita teritorială a municipiului Cluj-Napoca fără încuviinţarea instanţei de judecată. Totodată, pe timpul controlului judiciar, Vlad Nistor nu poate efectua tranzacţii financiare prin folosirea de monedă digitală (bitcoin sau orice alt tip de astfel de monedă).
     
    Instanţa i-a dat termen lui Vlad Nistor până pe 20 decembrie 2018, la ora 12.00, pentru a-şi formula în scris motivele de opoziţie la extrădare.
     
    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Dacia, printre cele cinci firme care au semnat acorduri de ajutor de stat cu Ministerul de Finanţe

    Ceremonia de semnare s-a desfăşurat în prezenţa prim-ministrului, Viorica Dăncilă, la Palatul Victoria.
     
    Unul dintre beneficiarii celor cinci noi acorduri de finanţare este Automobile Dacia, al cărui proiect de investiţii vizează extinderea capacităţii de producţie vehicule a companiei, în vederea creşterii producţiei, pentru a răspunde cererii în creştere a pieţei de autovehicule, iar valoarea ajutorului de stat aprobat este de 115,8 milioane de lei.
     
    Sogefi Suspensions Eastern Europe îşi va finanţa o parte din proiectul de investiţii care vizează înfiinţarea unei fabrici pentru producerea de componente pentru sistemul de suspensii auto, cu un ajutor de stat în valoare de de 104 milioane de lei.