BusinessMagazin

Tag: exporturi

  • Exporturile au intrat pe scădere pentru prima dată în ultimii trei ani

    Luna decembrie a fost cea mai slabă de anul trecut pentru schimburile comerciale externe, cu 5% sub anul trecut. Exporturile au revenit anul trecut în teritoriul ne­gativ şi au scăzut cu 0,5%, în condiţiile con­tracţiei unor economii din zona euro, prin­cipalii partenerii comerciali ai României, deşi se estima o creştere de 7%. Declinul vi­ne după ce în 2011 exporturile înregistrau un avans de 20%. Economia Ro­mâniei este în­că puternic de­pen­dentă de zo­na euro, ceea ce re­prezintă o vul­ne­rabilitate, dar se ob­ser­vă con­ti­nuarea creşterii gra­dului de di­ver­sificare geo­gra­fică, ex­portu­ri­le către ţă­rile non-UE fiind în creştere anul trecut. Luna decembrie a fost cea mai slabă de anul trecut pen­tru schimburile co­merciale ex­ter­ne, exporturile to­tali­zând doar 3,1 mld. euro, cu 5% sub nivelul din 2011. Evo­lu­ţia a fost influ­en­ţa­tă de ex­por­tu­rile intra-UE, ca­re au scăzut cu 8,6%, în timp ce schim­burile co­mer­ciale în afara Uniunii Euro­pe­ne au crescut cu 3%. Aceasta este pri­ma scădere din ul­timii trei ani. În 2010 şi 2011 exporturile au crescut cu 20-25% pe an.

    Citiţi pe www.zf.ro editorialul lui Claudiu Doltu, “De unde poate veni creşterea economică?”

     

  • Exporturile au intrat pe scădere pentru prima dată în ultimii trei ani

    Luna decembrie a fost cea mai slabă de anul trecut pentru schimburile comerciale externe, cu 5% sub anul trecut. Exporturile au revenit anul trecut în teritoriul ne­gativ şi au scăzut cu 0,5%, în condiţiile con­tracţiei unor economii din zona euro, prin­cipalii partenerii comerciali ai României, deşi se estima o creştere de 7%. Declinul vi­ne după ce în 2011 exporturile înregistrau un avans de 20%. Economia Ro­mâniei este în­că puternic de­pen­dentă de zo­na euro, ceea ce re­prezintă o vul­ne­rabilitate, dar se ob­ser­vă con­ti­nuarea creşterii gra­dului de di­ver­sificare geo­gra­fică, ex­portu­ri­le către ţă­rile non-UE fiind în creştere anul trecut. Luna decembrie a fost cea mai slabă de anul trecut pen­tru schimburile co­merciale ex­ter­ne, exporturile to­tali­zând doar 3,1 mld. euro, cu 5% sub nivelul din 2011. Evo­lu­ţia a fost influ­en­ţa­tă de ex­por­tu­rile intra-UE, ca­re au scăzut cu 8,6%, în timp ce schim­burile co­mer­ciale în afara Uniunii Euro­pe­ne au crescut cu 3%. Aceasta este pri­ma scădere din ul­timii trei ani. În 2010 şi 2011 exporturile au crescut cu 20-25% pe an.

    Citiţi pe www.zf.ro editorialul lui Claudiu Doltu, “De unde poate veni creşterea economică?”

     

  • Materialele de construcţie, în căutarea gloriei pierdute

    PIAŢA LOCALĂ A MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII A SIMŢIT DIN PLIN CRIZA, iar dacă în spatele multinaţionalelor care activează în acest sector a existat dintotdeauna sprijinul grupurilor-mamă, antreprenorii români au asimilat mai greu declinul vânzărilor, scăderea marjelor de profit şi chiar trecerea pe pierdere. Unii dintre ei au găsit însă un debuşeu care să îi ajute să nu capituleze în faţa scăderii consumului local: exporturile.

    Pentru Final Distribution, firmă controlată de familia Mircescu, care produce ţiglă metalică, jgheaburi şi burlane, 2012 a fost anul în care s-au concretizat primele exporturi, în Slovenia, Franţa şi Spania. Pasul a venit de la sine pentru compania care a ajuns anul trecut la o cifră de afaceri de 4,5 milioane de euro şi care în ultimii doi ani şi-a construit capacităţi de producţie la Băicoi, judeţul Prahova. “Ideea de a încerca să intrăm cu produsele noastre pe pieţele externe a venit firesc, odată cu începerea producţiei proprii, asta din dorinţa de a diversifica canalele de distribuţie şi de a nu fi captivi unei singure pieţe”, spune Dan Mircescu, director general şi proprietar al companiei Final Distribution. Iar dacă 2012 a fost un an în care compania mai mult a testat pieţe noi de desfacere pentru a se acomoda şi a cunoaşte caracteristicile acestora, antreprenorul prahovean speră ca în 2013 cel puţin un sfert din cifra de afaceri să fie generată de livrările în străinătate. Următoarele pieţe pe care Final Distribution încearcă să le cucerească sunt Republica Moldova, Polonia şi Ucraina.

    În situaţia lui Dan Mircescu mai sunt mulţi alţi antreprenori din industria producătoare de materiale de construcţii din România. Înainte de criză, puţini au luat în calcul varianta exportului, având în vedere că de la an la an consumul local creştea, iar costurile de transport erau oricum mult prea ridicate pentru a îi convinge pe oamenii de afaceri români să ia calea străinătăţii. “Cineva spunea «Toţi trăim sub acelaşi cer, dar avem orizonturi diferite». Cred că noile condiţii de pe piaţă ne forţează pe fiecare să ne lărgim perspectiva, să încercăm explorarea unor noi orizonturi”, spune Marius Pantiş, director general şi acţionar al companiei Optimedia din Oradea, care produce ferestre şi uşi din PVC şi aluminiu. Antreprenorul a luat decizia să înceapă livrările în străinătate încă din 2007, când pe piaţa locală încă era mult de lucru şi părea destul de complicat să faci şi alte tipuri de ferestre pentru pieţele vestice, care implicau mai multă manoperă şi un stoc de materii prime mai mare. “De ce să ne complicăm dacă lucrurile merg bine? Făceam cu greu faţă la cererea de pe piaţa internă. Am hotărât totuşi că ar fi bine să începem accesarea unor pieţe externe”, îşi aminteşte Pantiş, care spune că bineînţeles în primii ani volumele trimise la export nu au fost mari, dar experienţa l-a ajutat să înveţe regulile pe care un producător român trebuie să le îndeplinească pentru a vinde pe o anumită piaţă externă. În prezent, firma sa exportă circa 40% din rulajul anual de 8 milioane de euro, principalii clienţi fiind din Belgia, Italia, Franţa, Austria, Elveţia şi chiar Canada.

    PIAŢA DIN VESTUL EUROPEI ESTE MULT MAI MATURĂ, MAI STABILĂ. Exportul este o activitate grea, implică un flux multiplu de informaţii, materii prime care la rândul lor trebuie să treacă printr-un flux tehnologic, bani, transport. Exportul este mai profitabil, dar implică şi alte costuri”, spune Pantiş. La rândul său, Claudiu Georgescu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Materiale de Construcţii din România (APMCR), spune că deocamdată doar anumite produse se pretează pentru export, în special cele care au o valoare adăugată mare. Cimentul sau cărămizile, spre exemplu, nu pot fi livrate pe pieţe externe, în contextul în care costurile de transport nu justifică vânzarea acestor produse pe o rază mai mare de 300 de kilometri distanţă de fabrici. “Partea proastă este că nu avem o industrie a materialelor de construcţii profilată pe export, o industrie high-tech în acest domeniu”, explică Georgescu. Piaţa de profil, care reprezintă circa 30-40% din sectorul total al construcţiilor, a scăzut anul trecut cu circa 10%, până la 2,9 miliarde de euro, potrivit estimărilor Business Magazin pe baza informaţiilor furnizate de preşedintele APMCR.

    Deocamdată nu există o estimare concretă privind ponderea exporturilor în această piaţă în 2012, însă în general, livrările în străinătate nu sunt încă cea mai importantă felie din rulajul producătorilor de materiale de construcţii locali. În cazul jucătorilor mari, exportul nu depăşeşte 10-12% din cifra de afaceri decât în cele mai fericite cazuri. Spre exemplu, Arcon Sfântu Gheorghe, companie deţinută de omul de afaceri Ioan Ţiţeiu, a realizat anul trecut exporturi de 3,6 milioane de euro, echivalentul a 11% din businessul pe 2012. Similar, un alt mare producător de materiale de construcţii local, AdePlast, controlat de Marcel Bărbuţ, a exportat anul trecut produse în valoare de peste 1 milion de euro, în condiţiile în care cifra de afaceri s-a ridicat la peste 42 de milioane de euro, potrivit estimărilor Business Magazin. Cei doi producători de materiale de construcţii amintiţi mai sus au ajuns cu produsele lor inclusiv în ţări arabe, care de altfel au devenit în ultimii ani un adevărat El Dorado pentru firmele româneşti de construcţii. Antreprenorii locali au ajuns chiar să construiască şosele în aceste ţări, aşa cum este cazul firmei Delta ACM 93, controlată de omul de afaceri Florea Diaconu, care în prezent lucrează la o autostradă în Irak. Dacă şi cum vor cuceri românii Vestul sau Estul cu materialele de construcţii produse aici rămâne de văzut. Cert este însă că primul pas este făcut deja.

  • SUA: Dai în armată, dai în fabrici şi uzine

    Reducerea cheltuielilor militare, în primul rând, la care s-a adăugat scăderea exporturilor, a tăiat în ultimul trimestru al anului trecut 1,33% din creşterea economică a SUA. În compensaţie, consumul intern, îndeosebi în perioada de sărbători, a influenţat pozitiv evoluţia PIB, cu cca 1,52%. Scăderea PIB cu 0,1% este prima înregistrată din trimestrul al doilea al anului 2009 până acum.

    Analiştii băncii britanice Lloyd’s consideră că nu sunt însă motive de îngrijorare că America ar putea intra în recesiune doar dintr-o scădere a PIB de 0,1%. Deşi tăierile de cheltuieli necesare pentru evitarea “piscului fiscal” vor lovi şi pe mai departe cererea guvernamentală, cererea internă privată a crescut, datele privind angajările sunt încurajatoare, iar şomajul nu mai este aşteptat să crească peste nivelul actual de 7,8%, arată economiştii Lloyd’s.

  • Antibiotice a primit OK-ul pentru a-şi creşte exporturile de medicamente pe piaţa americană

    Autoritatea americană de reglementare în domeniul medicamentului şi alimentaţiei Food and Drug Administration (FDA) a derulat o inspecţie la Antibiotice Iaşi în perioada 14-22 ianuarie 2013, procedeu obligatoriu pentru producătorii ce livrează medicamente pe piaţa americană. “Aprobarea FDA (…) ne va permite extinderea afacerii şi pe alte pieţe extrem de reglementate ca Australia, America de Sud, Canada sau Africa de Sud. Totodată, acest aviz favorabil reprezintă un excelent instrument de promovare pe pieţele emergente din Asia şi Orientul Mijlociu”, a spus Mihai Stoian, director de dezvoltare afaceri la Antibiotice. În 2012, compania a exportat medicamente de aproximativ 20 mil. dolari, faţă de 5 mil. dolari în 2007. Pentru anul 2013, Antibiotice estimează vânzări la export cu 17% mai mari. Producătorul exportă produse farmaceutice finite şi substanţa activă Nistatină în 60 de state ale lumii, prin intermediul a peste 100 de parteneri de afaceri. Acţionarul majoritar al companiei este Ministerul Sănătăţii. Acţiunile Antibiotice au câştigat ieri 1,2%, iar de la începutul anului au o creştere de 11%. Capitalizarea companiei este de 54 mil. euro.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Antibiotice Iaşi îşi extinde exporturile în SUA, după ce autorităţile americane şi-au dat avizul. Compania poate merge şi pe pieţe ca Australia, America de Sud sau Canada

    Producătorul din Iaşi livrează pe piaţa SUA produsele Ampicilină, pulbere sterilă injectabilă, (4 concentraţii) şi substanţa activă Nistatină, urmând să demareze în primul trimestru al anului 2013 şi exportul pentru Nafcilină, pulbere pentru soluţie injectabilă (2 concentraţii).

    “Începând din anul 2002, când s-a primit aprobarea FDA pentru substanţa farmaceutică activă Nistatină, aceasta este cea de a 3-a inspecţie, dintr-un total de 4 (…)”, a spus Lavinia Dimitriu, director de calitate al Antibiotice.

    În 2012, Antibiotice a exportat medicamente de aproximativ 20 mil. dolari,în condiţiile în care în 2007 se ridica la 5 mil. dolari. Pentru anul 2013, Antibiotice estimează vânzări la export cu 17% mai mari decât în anul precedent. Producătorul exportă produse farmaceutice finite şi substanţa activă Nistatină în 60 de state ale lumii, prin intermediul a peste 100 de parteneri de afaceri.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Reîncep avertismentele pe tema unui “război mondial al valutelor”

    Ţinta criticilor lui Weidmann sunt SUA şi Japonia, care promovează agresiv “reflaţia” economiilor lor (stimularea cu mijloace monetare a economiei), depreciindu-şi implicit monedele, în timp ce reversul medaliei e că investiţiile migrează spre monedele cu randamente mari, în special cele din pieţele emergente, pe care le fac astfel şi mai puţin competitive.

    Bundesbank, ca şi FMI, este de părere că astfel de evoluţii pot declanşa un nou război valutar global, cum s-a întâmplat deja în 2009-2010, cu “politizarea cursurilor valutare” şi cu măsuri mergând până la introducerea de către ţările lezate a unor măsuri de control al fluxurilor de capital.

    După Jens Weidmann, riscul cel mare este ca băncile centrale să-şi modifice sau să le fie modificat obiectivul principal, acela al stabilităţii preţurilor, în favoarea celui al devalorizării competitive a monedelor naţionale, spre a stimula exporturile, ceea ce poate antrena o spirală inflaţionistă globală. El a dat ca exemple de interferenţă politică în activitatea băncilor centrale Japonia şi Ungaria, tentativele premierului ungar Viktor Orban de a-şi impune punctul de vedere asupra băncii naţionale fiind cunoscute (şi criticate ca atare de Banca Centrală Europeană) încă din 2009.

  • Exporturile Poloniei marchează record după record, în pofida crizei. Secretul – chiar criza, Germania şi orientarea către economiile din Est

    De la începutul mileniului până în 2011, exporturile poloneze, prin­­cipalul motor de creştere al celei mai mari şi rezistente eco­nomii din Europa de Est, au cres­cut cu 340%, iar în pofida crizei din zona euro, acestea au atins anul trecut cel mai ridi­cat nivel din istorie.Pentru 2013 se aşteaptă tot creştere. Ce stă în spatele boom-ului? Tot criza, care face mai atractive produsele poloneze, mai ieftine decât cele din Occident, principala piaţă de export, şi Germania, care reexportă o parte din ce cumpără de la Polonia. În 2009, Polonia a exportat bunuri de 25,7 mld. euro. În 2011, cifra a crescut la 136,7 mld. euro, cu 340% mai mult decât cu o decadă îna­in­te, potrivit datelor oficiale, scrie The Warsaw Voice. Anul trecut, exporturile s-au situat la 147,2 mld. euro, cu 5% mai mari decât în 2011, po­trivit estimărilor Export Credit Insurance Cor­poration. Anul acesta, pe fondul îmbună­tă­ţirii situaţiei economice în unele ţări cheie pentru vânzările companiilor poloneze, livrările ar putea urca cu 7%.

    Mai multe pe zf.ro

  • Cât contează exporturile pentru profit?

    50% dintre companiile globale care exportă afirmă că şi-au crescut profiturile în ultimele 12 luni, comparativ cu doar 38% dintre companiile care au numai activităţi comerciale pe piaţa naţională.
    China reprezintă cea mai importantă destinaţie pentru afacerile de peste hotare, iar Europa – în ciuda preocupărilor economice constante cu privire la viitorul monedei euro – continuă să fie o piaţă populară şi profitabilă.

    Aceste sunt rezultatele principale ale celui de-al doilea raport al sondajului global cu privire la export, realizat de furnizorul global de spaţii de lucru Regus, care examinează opiniile a peste de 20.000 de persoane din conducerea superioară din peste 90 de ţări din jurul lumii.

    “Există diferenţe substanţiale ale veniturilor şi profiturilor care se pot observa clar. Orice companie – mare sau mică – care nu are deja activităţi comerciale peste hotare pentru a-şi lărgi piaţa ar trebui cu siguranţă să aibă acest obiectiv în vârful listei de decizii pentru acest an. Indiferent dacă pieţele lor domestice încetinesc sau pieţele străine sunt acum mai receptive la produsele lor, toate afacerile, oriunde s-ar afla, au nevoie să îşi fixeze orizonturile mai departe”, Ramona Iacob, market team leader în cadrul Regus.

    “În afara pieţelor interne, aproximativ jumătate dintre companiile globale sunt de acord că piaţa din China, cu clasa de mijloc în dezvoltare şi cu venituri în creştere pe cap de locuitor, este regiunea ideală pentru expansiune. Europa este considerată a doua destinaţie din clasament, probabil datorită legăturilor de export pe termen lung existente în cadrul zonei Euro şi a prezenţei economiilor puternice precum cea a Germaniei şi a Marii Britanii. Companiile care exportă afirmă că expansiunea către noi pieţe nu ar trebui să fie ceva de temut, facilităţile precum centrele de afaceri Regus pot ajuta la depăşirea obstacolelor percepute precum cheltuielile cu actele şi proprietăţile şi oferă companiilor o prezenţă locală fără riscurile financiare care au fost asociate în mod tradiţional cu expansiunea peste hotare.”

    • în ultimele 12 luni, 50% dintre companiile care au activităţi comerciale la nivel internaţional au afirmat că profiturile au crescut, în comparaţie cu doar 38% dintre companii care s-au concentrat pe pieţele interne
    • în aceeaşi perioadă, 59% dintre companiile care exportă au afirmat că veniturile lor au crescut, în comparaţie cu 37% dintre firmele care s-au concentrat pe pieţele interne
    • China este cea mai populară piaţă cu 48% dintre companii care exportă aici. Europa (41%) şi America de Nord (36%) ocupă locurile doi şi trei ca popularitate urmate de pieţele emergente din India (31%) şi apoi America de Sud (31%).
    • Cele mai profitabile zone pentru export sunt pieţele emergente şi Europa.

  • Cine ar putea fi noul director al Renault şi care e strategia francezilor pentru România

    Articolul a fost publicat în luna ianuarie 2012.

    Strategia Renault pentru România e să rămână aici, să-şi consolideze poziţia şi să-şi folosească eficient capacităţile de producţie, afirmă Carlos Tavares, directorul de operaţiuni al grupului Renault: nu numai că nu se pune problema ca francezii să plece, dar România e un exemplu de urmat pentru celelalte uzine ale grupului, iar locul ei în strategia grupului va rămâne foarte important.

    Subţire, cu ochi albaştri sfredelitori şi economie de gesturi, pare mai curând un neamţ ori austriac. După vorbă, ar fi sigur născut în Franţa. În realitate e de origine portugheză, îl cheamă Carlos Tavares şi vara trecută a preluat conducerea operaţiunilor grupului Renault din toată lumea, între care şi cele din România, unde a venit acum pentru prima dată, ca să cunoască direct mersul lucrurilor. “Am avut plăcerea ca în această dimineaţă să felicit echipa de la Dacia pentru excelenţa muncii sale”, spune ceremonios portughezul, pentru ca mai târziu în cursul interviului cu noi să revină la idee, felicitând iarăşi angajaţii pentru faptul că Dacia e cea mai vândută marcă din România, cu 35% din piaţă, iar Renault e pe poziţia a treia: “Acestea sunt rezultatele talentului şi ale muncii încordate depuse de români, precum şi ale calităţii produselor fabricate aici şi recunoscute de piaţă”.

    CARTE DE VIZITA PENTRU RENAULT (GALERIE GRAFICE)

    Noul COO a fost numit în funcţie după demisia, în aprilie anul trecut, a lui Patrick Pélata, care şi-a asumat pierderile de imagine după scandalul de spionaj industrial legat de maşinile electrice ale Renault, în cursul căruia compania şi-a concediat nejustificat mai mulţi directori. “Numirea lui Carlos Tavares e primul pas spre întărirea managementului Renault. El ştie industria auto în toate dimensiunile ei”, suna comunicatul lui Carlos Ghosn ulterior deciziei de a-l aduce de la Nissan pe inginerul Tavares, responsabil de divizia pentru pieţele americane, în mandatul căruia compania a ajuns de pe al treilea pe primul loc în Mexic după cota de piaţă.

    Vizita lui Tavares s-a întâmplat concomitent cu publicarea de către companie a primelor fotografii oficiale cu versiunea de serie a viitorului model Dacia Lodgy, contemplat în aceeaşi zi şi de preşedintele Traian Băsescu la Centrul de Design Dacia Renault. Lodgy, care va fi lansat oficial la Salonul Auto de la Geneva din martie şi disponibil pe piaţă în a doua parte a anului, e al şaptelea model din gama Dacia lansat după de la venirea în 1999 a Renault în România. E însă primul model care nu va fi produs la Mioveni, ci la noua uzină de la Tanger, în Maroc, unde grupul francez a investit în acest scop circa un miliard de euro.

    Comparaţia inevitabilă cu România, unde toată investiţia de până acum a Renault e de până în 1,8 miliarde de euro, precum şi faptul că în Maroc (de data aceasta la Casablanca) se mută şi o parte din producţia modelului Sandero au fost deja de-ajuns pentru ca o parte a publicului de la noi să fie încercat măcar de regrete, dacă nu de-a dreptul de spaime: nu cumva, după Nokia, pleacă din România şi Renault? Iar obişnuinţa de a pune răul înainte a umplut forumurile de pe net cu lamentaţii anticipate, având în vedere nu doar că Dacia e unul dintre puţinele branduri româneşti care s-au dezvoltat după 1989, dar mai ales că Automobile Dacia este principalul exportator al ţării, susţinând circa 10% din exporturile României, în condiţiile în care acestea au preluat rolul de motor al economiei în anii de criză.

    DINASTIA DE LA MIOVENI (GALERIE FOTO)

    Carlos Tavares exclude ferm ideea că Renault ar putea părăsi România. “Strategia noastră pe piaţa românească e să rămânem şi să ne consolidăm poziţia, pentru că suntem credibili, pentru că Dacia e o marcă românească şi pentru că e normal ca prin calitatea şi competitivitatea produselor să atragem clienţi”, afirmă el. “Locul României în strategia Renault va rămâne foarte important, iar echipa de aici are o mare răspundere, atât prin prisma rezultatelor obţinute pe piaţă, dar şi pentru că este un exemplu de performanţă pentru restul uzinelor grupului, prin atitudinea de campioni şi dorinţa de a face lucrurile mereu mai bine”, eclară Tavares. Concret, “vom continua să folosim în modul cel mai eficient capacităţile industriale pe care le avem aici, astfel încât să fie menţinut un ritm de producţie de circa 300.000 de unităţi pe an”.