Tag: executiv

  • Noua conducere a PSD: Viorica Dăncilă – preşedinte executiv, Marian Neacşu – secretar general. Lista completă a vicepreşedinţilor

    Viorica Dăncilă a obţinut 2880 voturi, în timp ce contracandidaţii săi Ecaterina Andronescu a primit 541 voturi şi Nicolae Bănicioiu 292 voturi.

    Marian Neacşu a fost reales secretar general cu 3063 voturi. Contracandidatul său, Codrin Ştefănescu a obţinut 668 voturi.

    Noua conducere a PSD

    Preşedinte executiv: Viorica Dăncilă

    Secretar general: Marian Neacşu

    Noii vicepreşedinţi:

    Gabriela Firea şi Robert Negoiţă (regiunea Bucureşti-Ilfov)

    Carmen Dan şi Adrian Ţuţuianu (regiunea Muntenia)

    Doina Fedorovici şi Gabriel Vlase (regiunea Nord -Est)

    Doina Pană şi Gabriel Zetea (regiunea Nord-Vest)

    Roxana Mînzatu şi Bogdan Trif (regiunea Centru)

    Mirela Furtună şi Marian Oprişan (regiunea Sud-Est)

    Lia Olguţa Vasilescu şi Paul Stănescu (regiunea Sud-Vest)

    Natalia Intotero şi Mihai Fifor (regiunea Vest).

  • Buzatu (PSD): Oricine are o condamnare, are şi o problemă, să fim serioşi

    „N-am auzit până acum de vreo candidatură ca preşedinte executiv a domnului Neacşu. Sigur, unele organizaţii şi-au exprimat susţinerea sau ideea de a susţine şi de a propune, dar nu s-a discutat despre acest lucru”, a spus Buzatu, după şedinţa CEX al PSD.

    Întrebat dacă Marian Neacşu poate candida la funcţia de preşedinte executiv, în condiţiile în care acesta are o condamnare definitivă, Buzatu a răspuns: „Oricine are o condamnare, are şi o problemă, să fim serioşi”.

    Marian Neacşu a fost condamnat definitiv de judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la şase luni închisoare cu suspendare pentru săvârşirea infracţiunii de conflict de interese, după ce şi-a angajat nelegal fiica la biroul său parlamentar.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un nou experiment fiscal. Guvernul vrea comasarea a şapte declaraţii, inclusiv Formularul 600, şi a pus proiectul în dezbatere publică

    ”Am promis încă din prima şedinţă de guvern că vom face o modificare în ceea ce priveşte Declaraţia 600. Declaraţia 600 este un subiect de mare interes pentru mulţi români. Guvernul va introduce astăzi (joi – n.r.) în dezbatere publică varianta declaraţiei, urmând ca cele mai bune propuneri să fie asumate şi incluse în cadrul proiectului final. Sunt convinsă că aceasta este o veste bună pentru mulţi care aveau un val mărit de aşteptare în ceea ce priveşte această declaraţie”, a declarat premierul Viorica Dăncilă în debutul şedinţei de Guvern.

    Ea a precizat că, în loc de şapte declaraţii, va fi una unică.

    ”Plăţile pentru impozitul pe venit, CAS şi CASS în cursul anului se fac la venitul estimat pentru anul curent, nu la venitul realizat în anul precedent. Există un singur termen de plată, respectiv până la data de 31 martie a anului următor celui în care se realizează venitul, în loc de cinci termene de plată. A fost eliminată obligaţia de a efectua plăţi anticipate, ceea ce conduce la eliminarea dobânzilor şi penalităţilor pentru neplata la aceste termene. Contribuabilul poate alege să efectueze plăţi oricând în cursul anului, care vor conduce la posibilitatea resurselor financiare în cursul anului, în funcţie de necesităţilor proprii ale contribuabilului. Se acordă bonificaţie, adică se reduce suma de plată pentru efectuarea plăţuilor înainte de termenul limită”, a mai spus Dăncilă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un nou experiment fiscal. Guvernul vrea comasarea a şapte declaraţii, inclusiv Formularul 600, şi a pus proiectul în dezbatere publică

    ”Am promis încă din prima şedinţă de guvern că vom face o modificare în ceea ce priveşte Declaraţia 600. Declaraţia 600 este un subiect de mare interes pentru mulţi români. Guvernul va introduce astăzi (joi – n.r.) în dezbatere publică varianta declaraţiei, urmând ca cele mai bune propuneri să fie asumate şi incluse în cadrul proiectului final. Sunt convinsă că aceasta este o veste bună pentru mulţi care aveau un val mărit de aşteptare în ceea ce priveşte această declaraţie”, a declarat premierul Viorica Dăncilă în debutul şedinţei de Guvern.

    Ea a precizat că, în loc de şapte declaraţii, va fi una unică.

    ”Plăţile pentru impozitul pe venit, CAS şi CASS în cursul anului se fac la venitul estimat pentru anul curent, nu la venitul realizat în anul precedent. Există un singur termen de plată, respectiv până la data de 31 martie a anului următor celui în care se realizează venitul, în loc de cinci termene de plată. A fost eliminată obligaţia de a efectua plăţi anticipate, ceea ce conduce la eliminarea dobânzilor şi penalităţilor pentru neplata la aceste termene. Contribuabilul poate alege să efectueze plăţi oricând în cursul anului, care vor conduce la posibilitatea resurselor financiare în cursul anului, în funcţie de necesităţilor proprii ale contribuabilului. Se acordă bonificaţie, adică se reduce suma de plată pentru efectuarea plăţuilor înainte de termenul limită”, a mai spus Dăncilă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • PSD organizează, miercuri, un nou CExN

    Întrebat dacă la CExN se va discuta schimbarea lui Niculae Bădălău (preşedinte executiv) şi a lui Codrin Ştefănescu (secretar general adjunct) din funcţiile pe care le au în partid, aşa cum au apărut informaţii pe surse, Dragnea a negat.

    „Nu. Deci continuă seria de fake news. Eu nu-mi dau seama ce se va întâmpla cu proştii ăştia care tot anunţă lucruri de foarte mult timp că se întâmplă în PSD şi ulterior nu se întâmplă. Nu ajung la un moment dat la un nivel în care să spună: <<Domn’e, ne facem de râs?>> Adică nu există aşa ceva”, a spus Dragnea.

  • Povestea managerului care a transformat Profi în reţeaua de retail modern cu cea mai mare extindere geografică din România

    Daniel Cîrstea lucrează în retail din 2001, trecându-şi în portofoliu nume locale şi internaţionale precum Artima (actualmente Carrefour), Carrefour şi apoi Profi. La Profi a ajuns în 2010, când retailerul era pe locul 13-14 în piaţă, după cum îşi aminteşte executivul român. Avea 82 de magazine şi afaceri de 600 mil. lei.

    A ocupat mai multe poziţii în companie până când în 2015 a devenit director general. În mandatul său de conducere lanţul de magazine a ajuns la peste 700 de supermarketuri şi magazine de proximitate sub trei branduri, dintre care unul dedicat zonei rurale. Mai mult, businessul a trecut de pragul de 1 mld. euro (4,7 mld. lei) anul trecut, potrivit lui Daniel Cîrstea, valoare ce îi permite retailerului să urce în prima parte a clasamentului celor mai mari jucători din comerţul alimentar.

    Românii cheltuie anual peste 20 mld. euro pe mâncare şi bunuri de larg consum, iar circa 60% din bani merg către comerţul modern, mai exact către cele zece reţele străine de hipermarketuri, supermarketuri, magazine de discount, cash & carry sau proximitate modernă. Profi este unul dintre cei zece jucători, cel mai extins dintre ei. Acest titlu a fost adjudecat anul trecut, în mandatul lui Daniel Cîrstea, care are 38 de ani. Aproape jumătate din viaţă şi-a petrecut-o în comerţul alimentar, un domeniu despre care spune că ”singura constantă în retail este schimbarea“. Asta l-a şi atras de altfel să rămână. Ce l-a determinat să se angajeze prima dată în domeniu? A fost o conjunctură fericită.

    Era 2001 când s-a angajat prima dată în retail. ”Abia terminasem facultatea şi eram în Timişoara când l-am cunoscut pe Florentin Banu, atunci proprietarul magazinelor Artima“, îşi amintea recent executivul român.

    Florentin Banu este antreprenorul care a dezvoltat în trecut brandul de napolitane Joe, vândut către gigantul elveţian Nestlé, şi supermarketurile Artima, pe care le-a vândut fondului de investiţii Enterprise Investors (şi preluate ulterior de către Carrefour).

    Daniel Cîrstea habar nu avea la momentul acela ce înseamnă retailul. Avea mai multe opţiuni să se angajeze, însă Florentin Banu l-a convins. ”Era încă de atunci un antreprenor autentic, fără frică. Iar pasiunea mea pentru retail de la el o am“, îşi aminteşte executivul. De altfel, antreprenorul a rămas de-a lungul anilor unul dintre modelele sale în viaţă şi în carieră, alături de Pawel Musial (cel care a condus Profi până în 2015) şi de Călin Costinaş (adjunctul său în cadrul Profi în prezent).

    ”L-am întrebat pe Florentin Banu de ce m-a ales pe mine, iar el mi-a spus că nu se bazează pe şcoala făcută, pentru că poţi învăţa la locul de muncă, iar rezultatele vin pe parcurs. Contează să te înconjori de oameni de încredere. Ceea ce am făcut şi eu ulterior şi fac şi astăzi“, afirma Daniel Cîrstea recent.

    Crede că viaţa în general îţi este influenţată de 4-5 persoane, la fel şi cariera. Florentin Banu l-a învăţat despre antreprenoriat şi curaj. Pawel Musial i-a arătat că te poţi bate cu cei mari din retail, iar Călin Costinaş este ca o floare de lotus, ascultă oamenii. ”De la fiecare dintre ei am învăţat ceva ce eu nu aveam. Trebuie să te înconjori de oameni de încredere şi să vii la muncă cu plăcere.“ În cariera sa din retail, Daniel Cîrstea a învăţat multe. Puţini sunt cei care se pot mândri cu o carieră marcată de tranzacţii şi schimbări de acţionariat, expansiuni galopante şi evoluţii demne de un basm cu Feţi-Frumoşi, care cresc într-un an câţi alţii în şapte. Cum reuşeşte toate acestea? Se trezeşte de regulă la 6 dimineaţa pentru a ieşi la plimbare cu cei doi câini ai familiei. Totodată, când nu este în deplasări, încearcă la 7-8 seara să îşi încheie ziua de lucru pentru a se dedica familiei.

    Primul său job a fost în departamentul de contabilitate al lanţului de supermarketuri Artima, pentru că terminase o facultate cu profil economic. Şi-a dat seama însă că ce învăţase în şcoală nu avea legătură cu realitatea.

    ”Florentin Banu mi-a spus încă de la început că nu este pentru mine contabilitatea şi mi-a propus să merg în departamentul de achiziţii.“ I-a mai spus că dacă nu îi place se poate întoarce. Nu a făcut-o niciodată. După trei zile ştia că nu avea să o mai facă. A crescut, spune chiar el, încet, dar sigur. A fost iniţial asistent în departament, după care buyer, iar apoi a ajuns şef de magazin la Bistriţa, Oradea şi altele.

    În 2005, fondul de investiţii Enterprise Investors, cu care avea să se mai întâlnească apoi în carieră, a cumpărat de la Florentin Banu supermarketurile Artima. Atunci, Daniel Cîrstea afirmă că a avut contact cu comerţul modern, structurat şi ordonat. La momentul acela era senior category manager. Trei ani mai târziu ajunsese coordonatorul departamentului de achiziţii, când gigantul francez Carrefour a intrat în scenă. Grupul a preluat supermarketurile Artima şi şi-a făcut astfel intrarea pe acest segment al magazinelor mici după ce anterior fusese activ doar în domeniul hipermarketuri. Provocarea a fost atunci pentru Daniel Cîrstea şi să se mute cu jobul de la Timişoara la Bucureşti.

    Dar nu s-a adaptat în Capitală. ”Am învăţat multe în perioada aceea, dar nu reuşeam să mă simt ca acasă.“ Era vorba de o corporaţie unde spiritul antreprenorial era lăsat pe plan secund, spunea el recent. Aşa a decis să plece la Profi. Era 2010, iar retailerul era la momentul acela locul 13-14 în piaţă. Îşi aminteşte astăzi, uitându-se în urmă, că mulţi i-au spus că e nebun. Nu s-a lăsat influenţat, mai ales că o bună parte din echipă o ştia din Artima, iar alţii li s-au alăturat pe parcurs. Şi astăzi, 80% din top managementul Profi a avut o legătură cu lanţul de magazine Artima.

  • Câte magazine vrea să deschidă în România Daniel Gross, executivul care conduce afacerile REWE România

    Vom continua şi în 2017 procesul de consolidare, astfel încât să ne menţinem ritmul de expansiune cu 20-25 de magazine noi”, spune Daniel Gross, general manager al companiei germane REWE România, prezentă pe piaţa locală cu magazinele Penny Market.
    Pe termen mediu şi lung există în plan deschiderea celui de-al patrulea centru logistic al companiei, continuarea ritmului de expansiune cu deschiderea a 20-25 de noi filiale pe an şi, în paralel, remodelarea celorlalte magazine. „În 10 ani, ne dorim să ajungem la 400 de magazine“, descrie Gross obiectivele pe termen lung ale companiei.
    REWE are peste 4.000 de angajaţi în România, peste 200 de magazine şi afaceri anuale de peste 600 de milioane de euro (în 2015, cel mai recent an pentru care există informaţii publice disponibile, compania a ajuns la afaceri de 2,66 mld. lei)

    „Anul 2017 a fost caracterizat în primul rând de consolidarea afacerii noastre în România. Fie că vorbim de echipa noastră, de clienţi sau produse. Şi asta s-a văzut prin expansiunea reţelei de magazine – la finalul lunii noiembrie am ajuns la 215 – inagurarea unui nou centru logistic – primul din zona Moldovei deschis de un retailer din România – şi investiţii substanţiale în dezvoltarea unui program de motivare complex”, descrie Daniel Gross câteva dintre rezultatele REWE România anul trecut. Valoarea investiţiei în depozitul din judeţul Bacău s-a ridicat la peste 19 milioane de euro.
    Daniel Gross spune că 2017 a fost un an plin şi prin prisma implicării companiei în societate şi sustenabilitate – compania  a lansat proiectul Şcoala de Carte şi Meserii în care angajaţi ai Rewe devin mentori ai elevilor absolvenţi de clasa a 8-a în cinci oraşe din România.

     

  • Ce îi place la România executivului care conduce afacerile liderului de pe piaţa tichetelor de masă

    Executivul francez Bertrand Dumazy, CEO-ul companiei Edenred, liderul de pe piaţa locală de tichete de masă,  spune că este o plăcere să viziteze România, unul dintre motive fiind amintirile legate de vizita la un prieten român, coleg la Harvard Business School, despre care spune că l-a molipsit cu pasiunea pentru această ţară: ”Am venit aici pentru prima dată în 1997, am stat o lună aici şi m-am îndrăgostit de această ţară, revenind ulterior de multe ori“. El menţionează câteva dintre lucrurile care observă că s-au schimbat în intervalul de timp care s-a scurt între prima sa vizită şi prezent: ”|n 1997 am observat că erau foarte mulţi câini pe stradă şi nu te simţeai în siguranţă, oraşul este acum mult mai curat decât în 1997; apoi, am observat că nivelul de modernizare a ţării este uimitor. Când am pornit spre Braşov în 1997, la 20 km după Bucureşti, pe drum, puteam să văd încă multe căruţe, cu cai, iar acum vezi maşini peste tot – şi apropos – avem aceleaşi maşini:  Dacia Duster care este produsă aici, este la fel de prezentă şi pe străzile din Franţa“.

    Despre noul Duster spune că oferă o calitate ridicată la un preţ scăzut: ”Cel puţin în Franţa costă 25.000 de euro şi este o maşină de top, are un succes uriaş“. Un alt lucru pe care îl observă şi care îl uimeşte, sunt noile construcţii din Bucureşti, un indicator al faptului că acesta ”creşte, evoluează“. Dumazy este impresionat şi de nivelul de educaţie al românilor: ”Foarte mulţi oameni vorbesc o engleză foarte bună şi sunt suficient de drăguţi să vorbească şi o franceză bună; întâlneşti aici mulţi oameni care sunt foarte tineri, foarte dinamici, optimişti, capabili să vorbească limbi străine.“ Născut în 1971, executivul menţionează şi evenimentele istorice care îl fac să se simtă conectat de România – spune că cel mai important eveniment istoric al vieţii sale a fost în 1989, căderea Zidului Berlinului, an pe care îl asociază şi cu căderea regimului comunist de aici. |şi aminteşte şi de reuşita gimnastei Nadiei Comăneci din 1976, când avea 5 ani.

     

  • Cine este Bertrand Dumazy, executivul care conduce afacerile liderului local al pieţei de tichete de masă

    Călătoria sa aici este prima internaţională făcută în 2018, iar motivul principal ce l-a adus în ţară este aniversarea de 20 de ani a sistemului de tichete de masă; totodată, în acest an, compania aniversează 50 de ani de la înfiinţarea sistemului în Franţa.

    În primele nouă luni ale anului trecut, 51% din businessul grupului Edenred era generat de Europa şi 43% de America Latină. Cea mai mare piaţă a grupului este Brazilia, cu venituri care au ajuns în 2016 la 330 de milioane de euro, iar a doua cea mai importantă este Franţa, cu venituri operaţionale care au ajuns în acelaşi an la 195 de milioane de euro. Piaţa locală se află în primele 10 pentru compania cu origini franceze, cu venituri de 101, 6 milioane de lei în 2017. Dumazy nu oferă detalii referitoare la valoarea veniturilor totale înregistrate de Edenred, însă menţionează că ”2017 va fi un alt an istoric pentru companie, ştim că o să creştem cu mai mult de două cifre pe fiecare linie de business“.

    Bertrand Dumazy şi-a început cariera în 1994, trecând prin roluri şi industrii variate – de la domeniul financiar până la producţie de conectori sau vopsele. În 2015 a preluat conducerea grupului Edenred; în acelaşi an a devenit preşedinte al consiliului director al emitentului de carduri de combustibil UTA.

  • Francezul care nu crede în viitorul lui Descartes

    În discursul în engleză cu puternic accent francez al lui Bertrand Dumazy, CEO-ul gobal al liderului mondial în soluţii de tranzacţii pentru companii, angajaţi şi comercianţi Edenred Group, se regăsesc deseori comparaţii între ţara sa de origine şi România, de care spune că îl leagă amintiri, dar şi evenimente istorice cu care se simte conectat. Călătoria sa aici este prima internaţională făcută în 2018, iar motivul principal ce l-a adus în ţară este aniversarea de 20 de ani a sistemului de tichete de masă; totodată, în acest an, compania aniversează 50 de ani de la înfiinţarea sistemului în Franţa.

    În primele nouă luni ale anului trecut, 51% din businessul grupului Edenred era generat de Europa şi 43% de America Latină. Cea mai mare piaţă a grupului este Brazilia, cu venituri care au ajuns în 2016 la 330 de milioane de euro, iar a doua cea mai importantă este Franţa, cu venituri operaţionale care au ajuns în acelaşi an la 195 de milioane de euro. Piaţa locală se află în primele 10 pentru compania cu origini franceze, cu venituri de 101, 6 milioane de lei în 2017. Dumazy nu oferă detalii referitoare la valoarea veniturilor totale înregistrate de Edenred, însă menţionează că ”2017 va fi un alt an istoric pentru companie, ştim că o să creştem cu mai mult de două cifre pe fiecare linie de business“.

    La nivel global, portofoliul Edenred este construit în jurul a trei linii de business: beneficii pentru angajaţi, soluţii pentru flote şi mobilitate, precum şi soluţii complementare, care includ plăţile corporate şi programele publice sociale. Listată la bursa Euronext Paris, volumul tranzacţiilor asigurate de companie s-a ridicat la aproape 20 de miliarde de euro în 2016, din care 70% au fost derulate prin card, dispozitive mobile sau online. Pe piaţa locală, Edenred este liderul pieţei tichetelor şi cardurilor preplătite pentru companii, emiţând astfel de soluţii pentru 1,5 milioane de angajaţi (tichete cadou, carduri cadou, soluţii de gestionare a cheltuielilor de afaceri etc.).

    Dumazy şi-a început cariera în 1994, trecând prin roluri şi industrii variate – de la domeniul financiar până la producţie de conectori sau vopsele. |n 2015 a preluat conducerea grupului Edenred; în acelaşi an a devenit preşedinte al consiliului director al emitentului de carduri de combustibil UTA.

    Executivul francez spune că este o plăcere să fie în România, unul dintre motive fiind amintirile legate de vizita la un prieten român, coleg la Harvard Business School, despre care spune că l-a molipsit cu pasiunea pentru această ţară: ”Am venit aici pentru prima dată în 1997, am stat o lună aici şi m-am îndrăgostit de această ţară, revenind ulterior de multe ori“. El menţionează câteva dintre lucrurile care observă că s-au schimbat în intervalul de timp care s-a scurt între prima sa vizită şi prezent: ”|n 1997 am observat că erau foarte mulţi câini pe stradă şi nu te simţeai în siguranţă, oraşul este acum mult mai curat decât în 1997; apoi, am observat că nivelul de modernizare a ţării este uimitor. Când am pornit spre Braşov în 1997, la 20 km după Bucureşti, pe drum, puteam să văd încă multe căruţe, cu cai, iar acum vezi maşini peste tot – şi apropos – avem aceleaşi maşini:  Dacia Duster care este produsă aici, este la fel de prezentă şi pe străzile din Franţa“.

    Despre noul Duster spune că oferă o calitate ridicată la un preţ scăzut: ”Cel puţin în Franţa costă 25.000 de euro şi este o maşină de top, are un succes uriaş“. Un alt lucru pe care îl observă şi care îl uimeşte, sunt noile construcţii din Bucureşti, un indicator al faptului că acesta ”creşte, evoluează“. Dumazy este impresionat şi de nivelul de educaţie al românilor: ”Foarte mulţi oameni vorbesc o engleză foarte bună şi sunt suficient de drăguţi să vorbească şi o franceză bună; întâlneşti aici mulţi oameni care sunt foarte tineri, foarte dinamici, optimişti, capabili să vorbească limbi străine.“ Născut în 1971, executivul menţionează şi evenimentele istorice care îl fac să se simtă conectat de România – spune că cel mai important eveniment istoric al vieţii sale a fost în 1989, căderea Zidului Berlinului, an pe care îl asociază şi cu căderea regimului comunist de aici. |şi aminteşte şi de reuşita gimnastei Nadiei Comăneci din 1976, când avea 5 ani.

    Dumazy observă că multe dintre caracteristicile businessului Edenred pe piaţa locală pot fi copiate în alte ţări, un exemplu în acest sens fiind gradul ridicat de digitalizare (plata tichetelor de masă cu cardul pe piaţa locală – n.red). ”Sunteţi mult mai avansaţi din acest punct de vedere prin comparaţie cu Franţa; piaţa din România este mult mai digitalizată decât cea franceză“, observă executivul care pune această diferenţă pe seama ”entuziasmului unei noi societăţi“. ”|n Franţa, fiindcă avem 50 de ani de istorie cu tichetele de masă în format fizic, acestea reprezintă ceva iconic, or să muţi oamenii de la ceva iconic la ceva nou, ia timp.“ Totodată, curba adopţiei noilor tehnologii în Franţa este la început foarte lentă, iar de la un anumit punct, aceasta devine foarte rapidă, potrivit explicaţiilor lui Dumazy. ”|ncepem încet în Franţa, dar, la scurt timp după ce decidem să scăpăm de trecut, ne mişcăm foarte repede. România, la fel ca alte ţări din jurul lumii, are un ritm de adopţie rapid.“ Spune că, în ţara sa de origine, chiar şi atunci când se lansează un nou telefon mobil pe piaţă rata adopţiei este foarte lentă. ”Imediat după ce francezii acceptă schimbarea, suntem cei mai rapizi din lume; dar începem atât de încet, încât nu terminăm niciodată pe locul I“, glumeşte el. ”Profilul vostru este mult mai echilibrat“, remarcă executivul. Pe piaţa locală, Edenred a fost primul emitent de tichete de masă electronice, lansând acest serviciu în octombrie 2015, iar până înianuarie 2018 compania a vândut în jur de 600.000 de carduri de masă, astfel că în jur de 60% din business este digital.

    Bertrand Dumazy spune că digitalizarea, până la un anumit nivel, aduce mai degrabă costuri suplimentare decât reduceri de costuri, în contextul unui model bazat pe hârtie, care se derulează de mai mulţi ani, care implică schimbarea maşinilor necesare printării pe hârtie, oamenii implicaţi în acest proces – ”pierzi volum şi este din ce în ce mai costisitor“. Investiţiile făcute în direcţia digitalizării sunt ridicate şi în contextul necesităţii securizării datelor. ”Cât timp nu avem volume, costul per unitate este foarte ridicat. Prin urmare, tranziţia este pentru noi foarte costisitoare.“ Fiind prezenţi în 42 de ţări, spune că urmăresc structura costurilor depinzând de nivelul de digitalizare. Spre exemplu, în ţări precum Brazilia şi Mexic sunt 100% digitalizaţi. Dumazy spune că digitalizarea implică şi costurile suplimentare care nu existau în trecut: spre exemplu, dacă angajaţii au o problemă cu folosirea cardului sau a telefonului, nu îşi vor suna angajatorul, ci pe emitentul tichetelor de masă: ”Baza de clienţi creşte foarte repede, trebuie să avem grijă în mod direct de ei. Aşadar, este un cost pe care nu l-am avut în trecut – modelul nostru face tranziţia de la B2B, la B2B2C.“ Spre exemplu, atunci când un client îşi pierde cardul, trebuie să i se emită altul, lucru care nu trebuia făcut în trecut. ”Prin urmare sunt multe costuri cu angajatorii/angajaţii care obişnuiam să fie făcute de angajator şi sunt făcute de noi astăzi.“ 

    Pe piaţa locală, tichetele de masă reprezintă cele mai populare beneficii extrasalariale în rândul angajaţilor din România, cu o rată de penetrare de 56%. Cum stau lucrurile în celelalte ţări în care grupul este prezent? ”Unul dintre lucrurile care îmi plac la jobul meu este că fiecare ţară este diferită, aşadar, în anumite ţări avem o rată de penetrare de 100%, în alte ţări, de 20% – în România, 56%, se poate şi mai bine de atât, dar este un procentaj bun.“

    Cultura unei ţări are de asemenea greutate într-un astfel de business şi Dumazy ofer exemplul Canadei, unde spune că nu au succes fiindcă nu reuşesc să spargă bariera culturală a lipsei obiceiului mesei de prânz în rândul angajaţilor. ”Majoritatea ţărilor înţeleg că să ai o pauză de prânz este esenţial pentru productivitate şi pentru sănătate. |n anumite ţări însă, această cultură nu există – Anglia, Canada etc.“ Pe de altă parte, în Franţa, unde există o cultură a pauzei de prânz, nivelul de penetrare este de doar 25%, unul dintre motive fiind obiceiul oamenilor să îşi pregătească masa acasă. ”Mulţi oameni vin cu mâncare de acasă – restaurantele sunt mult mai bune decât fast-food, totuşi ceea ce gătesc acasă este cel mai bun“. Oferă exemplul propriei soţii în acest sens: ”Soţia mea pregăteşte micul dejun în fiecare dimineaţă fiicei mele, care este studentă în primul an la facultatea de medicină; se trezeşte în fiecare dimineaţă la 6:30 şi pregăteşte mâncare proaspătă“. El spune că pe piaţa franceză, fără un tichet de masă, să mergi la restaurant pentru o masă caldă zilnic costă, în medie, 16% din venitul minim primit de salariaţii din Franţa. Datorită sistemului de tichete de masă, costul unui mese scade până la 8%. De aceea, când fac studii în restaurante în rândul oamenilor care iau prânzul, 60% dintre ei spun că fără bonul de masă nu vor fi capabili să aibă o masă caldă zilnic în restaurant, procent similar cu al rezultatelor studiilor din România, unde 67% dintre oameni spun că sunt afectaţi dramatic dacă tichetele de masă dispar, iar alţi 10% spun că vor fi foarte afectaţi.

    |n ceea ce priveşte suma alocată unui tichet de masă, după mai mulţi ani în care valoarea se plasa în jurul a 3 euro – iar în alte ţări, cu un tichet de masă puteau fi cumpăraţi 8 litri de lapte şi doar unul în România –, se declară mulţumiţi că în urmă cu doi ani, în decembrie, valoarea a urcat până la 15,09 lei.

    Chiar dacă pe piaţa locală sunt prezenţi cu tichetele de masă, parte a diviziei de beneficii a Edenred, compania are mai multe linii de business dezvoltate în lume: soluţia pentru flote de pildă, despre care Dumazy spune că a înregistrat o creştere mai mare decât divizia de beneficii. Pe piaţă locală compania a lansat anul trecut tichetele de călătorii şi cheltuieli pentru călătorii şi analizează şi alte posibile linii de business: ”Când defineşti o companie prin liniile de produse este foarte restrictiv; nu suntem o companie de tichete de masă. Oferim soluţii de plată prin reţele private formate din angajaţi, angajatori, comercianţi şi o reglementare care vine de la stat sau din mediul privat“.

    Tichetele de masă sunt doar un exemplu în acest sens; un alt exemplu oferit este al cardurilor de combustibil, unde angajatorii pot defini exact criteriile prin care oferă combustibil angajaţilor: pentru 5 zile şi nu pentru weekend, pentru un anumit gen de maşini etc. ”Jobul nostru este să filtrăm tranzacţiile – spre exemplu, în Germania, avem o companie uriaşă din tehnologia informaţiei, unde CEO-ul a restricţionat cheltuielile cu beneficiile acordate angajaţilor într-o zonă de 10 mile – era regiunea din care provenea el şi voia ca astfel să aducă ceva înapoi comunităţii din care face parte.“ |n situaţia aceasta este vorba de o filtrare geografică, dar compania poate genera şi o filtrare din punctul de vedere al reţelei etc. Dumazy spune că există o multitudine de astfel de soluţii dezvoltate sau în curs de dezvoltare pe care iau în calcul să le lanseze şi în România. ”Sunt multe lucruri la care lucrăm în diferite ţări – depinde de cererea între nevoile pieţei româneşti şi expertiza noastră în domeniul tranzacţiilor filtrate cu valoare adăugată.“ Grupul deţine şi un fond de investiţii, Edenred Capital Partners; în prezent nu există proiecte din România care să fie finanţate prin intermediul acestuia, dar nu exclude ca acest lucru să se întâmple în viitor. Acesta asigură bugetul de investiţii în inovaţie; dar investesc şi în diverse alte proiecte de afaceri aflate la început, iar dacă acestea au succes le cumpără. Francezul spune că până acum au făcut 10 astfel de investiţii.

    Vorbind la modul general despre viitor şi despre posibilitatea dispariţiei businessului cu beneficii pentru angajaţi, în ipoteza în care ei ar putea fi înlocuiţi de roboţi, Dumazy este convins că acest lucru nu se va întâmpla. ”Acest coşmar este o fantasmă negativă; robotizarea va lua locul câtorva dintre activităţile pe care le facem astăzi, dar va elibera spaţiu pentru activităţi care nu există astăzi şi vor fi mâine.“
    El este convins că emoţiile umane vor face diferenţa într-un viitor din ce în ce mai robotizat: ”Robotizarea şi inteligenţa artificială vor aduce o răzbunare a emoţiilor împotriva raţiunii. Ceea ce va face diferenţa în viitor vom fi noi, emoţiile, iar pentru mine, ca francez, mă face să tresar când spun asta, în contextul lui Descartes, care aborda cunoaşterea exclusiv prin raţiune. Sunt fericit, am trăit în 1989, când a fost sfârşitul Zidului care separa Europa şi ştiu că înainte să mor voi trăi răzbunarea emoţiilor: veţi cumpăra produse fiindcă veţi vrea o implicare emoţională legată de acestea“.