BusinessMagazin

Tag: evaluare

  • Partea leului în îngheţată

    Vasile Armenean, antreprenorul care a adus ideea unei afaceri de îngheţată din Austria, vinde Betty Ice într-un moment în care piaţa de profil este în plină ascensiune şi în care brandul îşi adjudecase prima poziţie în clasamentul celor mai vândute mărci de îngheţată de pe plan local.

    În vara anului trecut, Vasile Armenean declara pentru ZF că intenţionează fie să vândă o parte din companie, fie să cumpere un altă afacere locală astfel încât să-şi consolideze poziţia pe piaţă. El spunea atunci că nu ia în calcul un exit din businessul Betty Ice; ”tot timpul primim oferte, dar nu am făcut din vânzare sau din achiziţii un obiectiv, ci vrem să ne concentrăm mai departe pe dezvoltarea afacerii“.

    Sursele din piaţă declarau că Vasile Armenean se pregăteşte de o vânzare, pe lista ”peţitorilor“ fiind jucători precum Abris Capital Partners, fond de investiţii care deţine Urgent Cargus, dar şi investitori, printre care şi Unilever. Pe final de an, Abris rămăsese singur în cursa pentru Betty Ice, dar la începutul anului negocierile s-au întors la 360 de grade astfel încât Unilever a cumpărat afacerea din Suceava, într-o tranzacţie cu o valoare estimată la 90-100 de milioane de euro. Prin această achiziţie, Unilever îşi consolidează poziţia pe piaţa îngheţatei, în timp ce pentru Abris îngheţata era un domeniu nou.

    ”Este un moment prielnic pentru tranzacţii pe piaţa îngheţatei. Piaţa este în expansiune, tabieturile de consum se schimbă, în sensul în care sezonalitatea devine mai puţin accentuată, iar atitudinea faţă de îngheţată evoluează de la un bun răcoritor la un desert“, explică Dan Balica, analist în cadrul companiei de cercetare Euromonitor. El mai spune şi că cele mai multe vânzări rămân concentrate pe perioada verii, dar tendinţa este de o expansiune rapidă şi în afara sezonului. ”De unde şi oportunităţi foarte bune de creştere. Totodată, competiţia se intensifică, mai ales în contextul în care se observă o creştere a segmentului premium în general, inclusiv pe segmentul de îngheţată“, continuă Dan Balica. Conform celor mai recente date, circa 80% din consumul de îngheţată se realizează în timpul sezonului cald.

    Datele Euromonitor arată că Betty Ice a fost anul trecut cel mai vândut brand de îngheţată din retail, concurând cu Top Gel, dezvoltat de către antreprenorului Petre Popa din Dolj, brand care se află şi el la vânzare împreună cu o fabrică în care lucrează circa 500 de angajaţi, conform surselor ZF.

    De asemenea, Betty Ice concurează în acest clasament şi cu Napoca şi Algida (cu subbrandurile Magnum, Cornetto sau Big Milk), adică mărcile cu care brandul românesc va funcţiona sub umbrela unei noi companii create de către Unilever, după ce Consiliul Concurenţei va parafa cea mai recentă tranzacţie din sectorul îngheţatei.

    În clasament este prezent şi brandul Nirvana al gigantului elveţian Nestlé, care are în portofoliu şi alte branduri, Aloma sau Joe. Unilever, la fel ca Nestlé, nu deţine deocamdată o unitate de producţie pe plan local, iar o tranzacţie în acest sector era de aşteptat în contextul unei pieţe în creştere şi a unui consumator cu pretenţii tot mai mari dar şi cu putere de cumpărare mai mare.

    În plus, după ce grupul letonian Food Union a preluat în 2016 un pachet de circa 70% din acţiunile producătorului de îngheţată Alpin 57 Lux din Sebeş de la familia Istrate, analiştii anticipau noi posibile achiziţii făcute de jucătorul din Letonia. ”Acum, că parteneriatul dintre Alpin 57 Lux şi fondul de investiţii leton s-a realizat, noi consolidări şi dezvoltări sunt aşteptate“, au anticipat analiştii de la Euromonitor.

    Achiziţia Unilever consolidează astfel businessul multinaţionalei în sectorul îngheţatei, ajungând astfel la o cotă de piaţă cumulată la nivelul companiei de peste 30%, conform calculelor Business Magazin. Unilever deţine în România două companii: Unilever South Central Europe (care preia Betty Ice) şi Unilever România (care deţine fabrica de detergenţi din Bucureşti).

    De la Bucureşti, Unilever South Central Europe coordonează operaţiunile din mai multe ţări din regiune: România, Bulgaria, Serbia, Muntenegru, Albania, Macedonia, Moldova şi Kosovo, conform celor mai recente date. Unilever South Central Europe se ocupă de importul şi distribuţia de produse sub mărcile Knorr, Lipton, Napoca, Algida, Rexona sau Dove. După finalizarea achiziţiei afacerii cu îngheţată din Suceava, va fi creată o companie nouă care va integra divizia de îngheţată din cadrul Unilever South Central Europe şi compania Betty Ice. Astfel, Unilever va centraliza businessul cu îngheţată sub umbrela unei singure companii conduse de Vasile Armenean. Achiziţia Betty Ice este a doua tranzacţie de pe piaţa îngheţatei semnată de gigantul anglo-olandez.

    Brandul Napoca a intrat în portofoliul Unilever în 2009, când l-a cumpărat de la FrieslandCampina (Napolact). Unilever a cumpărat atunci doar brandul, nu şi unitatea de producţie, dar Napoca a continuat să fie produs în fabrica grupului olandez. Ulterior, Unilever a mutat producţia brandului în Bulgaria într-o altă fabrică proprie de la sud de Dunăre. Tot în Bulgaria se produce (conform celor mai recente date) şi îngheţata Joe, în timp ce napolitanele sub acelaşi brand sunt realizate la Timişoara. La sud de Dunăre însă, Unilever South Central Europe şi-a făcut intrarea pe piaţa îngheţatei în urmă cu circa şase ani când a cumpărat Darko, o companie din Bulgaria, deţinută de Balkan Accession Fund, brandurile de îngheţată, reţeaua de distribuţie (forţa de vânzari) şi unitatea de producţie. Darko era la acea vreme al doilea cel mai mare producător de îngheţată din Bulgaria, fiind prezentă pe piaţă cu branduri ca Weekend, Magic Ice, Free, Belinda, Alaska şi Milka. De asemenea, Unilever a mai cumpărat la nivel internaţional şi Talenti Gelato & Sorbetto din SUA în 2014, iar un an mai târziu producătorul italian de îngheţată premium Grom.

    Însă, piaţa din România este o oază de dezvoltare pentru marii jucători în condiţiile în care consumul este la un nivel dintre cele mai mici din Europa (în jur de 20 de cornete pe an), iar producţia este de zece ori mai mică decât în Italia, cel mai mare producător de îngheţată de pe bătrânul continent.

    ”România are printre cele mai bune perspective de creştere din regiune, atât pe partea de volum, cât şi pe partea de valoare“, mai spune Dan Balica. Creşterile de două cifre sunt aşteptate cu nerăbdare de mai multe companii, nu toate  firmele s-au bucurat de câştiguri în ultimii ani. Pe piaţă există un jucător în insolvenţă (Kubo Ice Cream), o altă fabrică cu câteva sute de angajaţi (Ice Dyp Balas), dar care nu are forţa Betty Ice, dar şi câteva sute de mici producători sau magazine de îngheţată care aşteaptă mai mulţi clienţi. Sau un cumpărător.
     

  • PSD organizează, miercuri, un nou CExN

    Întrebat dacă la CExN se va discuta schimbarea lui Niculae Bădălău (preşedinte executiv) şi a lui Codrin Ştefănescu (secretar general adjunct) din funcţiile pe care le au în partid, aşa cum au apărut informaţii pe surse, Dragnea a negat.

    „Nu. Deci continuă seria de fake news. Eu nu-mi dau seama ce se va întâmpla cu proştii ăştia care tot anunţă lucruri de foarte mult timp că se întâmplă în PSD şi ulterior nu se întâmplă. Nu ajung la un moment dat la un nivel în care să spună: <<Domn’e, ne facem de râs?>> Adică nu există aşa ceva”, a spus Dragnea.

  • Amazon depăşeşte Apple şi Google şi devine cel mai valoros brand din lume, evaluat la peste 150 de miliarde de dolari

    De la un magazin online de cărţi, Amazon a devenit cea mai mare afacere online a lumii, devenind în ultimii ani atât un furnizor de infrastructură cloud cât şi un producător de electronice. Cel mai mare impuls al companiei a fost achiziţionarea lanţului Whole Foods pentru 13,7 miliarde de dolari, această tranzacţie plasând brandul şi în comerţul fizic.

    Economiile emergente din ţări precum Brazilia, Rusia, India sau China furnizează tot mai multe branduri în Global 500, însă niciun brand din Europa Centrală şi de Est nu a intrat în acest clasament, în ciuda ratelor de creştere economică record.

    „Există speranţe ca în curând branduri din Europa Centrală şi de Est vor accede în clasamentul Global 500. Clasamentele sectoriale care vor urma în acest an vor revela deja o ambiţie crescândă a brandurilor din regiune, pe măsură ce acestea se extind dincolo de ţara de origine şi îşi consolidează profilul şi valoarea de brand”. 

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Unul dintre cele mai mari diamante din lume, evaluat la 33 milioane de euro, descoperit în Lesotho

    Piatra preţioasă, extrasă din prolifica mină din Letseng, ar putea valora până la 33 de milioane de euro, a estimat analistul Ben Davis, de la societatea Liberum Capital.

    “De când Gem Diamonds a cumpărat mina din Letseng, în 2006, acolo au fost descoperite unele dintre cele mai interesante diamante din lume”, a declarat preşedintele companiei miniere, Clifford Elphick.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cine sunt cei doi tineri care CONTROLEAZĂ CEA MAI MARE COMPANIE de taxi din lume, afacere evaluată la 50 de miliarde de dolari

    Cheng Wei are 35 de ani iar Jean Liu are 39 de ani. 
     
    Cei doi tineri chinezi au făcut vâlvă în presa internaţională anul trecut când au reuşit să câştige, prin intermediul companiei pe care o conduc, Didi Chuxing, drepturile de a controla operaţiunile Uber pe piaţa chineză; în cursa pentru cea mai mare piaţă de taximetre din lume, cea chineză, au fost înscrişi şi americanii, care însă au pierdut, relatează Fortune. Cheng Wei este CEO al companiei iea Jean Liu este preşedinte.
     
     
    Conform Wikipedia, Didi Chuxing oferă servicii de transport pentru mai mult de 400 de milioane de clienţi din peste 400 de oraşe. În martie 2017, The Wall Street Journal anunţa că Didi Chuxing se află în discuţii cu SoftBank Group Corporation pentru o finanţare masivă.
     
    Recent, Didi Chuxing a obţinut o finanţare de 5,5 miliarde de dolari, iar valoarea estimată a companiei este de peste 50 de miliarde de dolari. Planurile companiei chineze vizează extinderea în Europa, Orientul Mijlociu şi Africa. 
     
    După cum arată acum, Didi Chuxing se află într-o cursă pentru a-şi extinde domninaţia asupra întregii lumi.

  • Tăriceanu, despre BNR: O uşoară inflaţie, benefică; Japonia s-a luptat să pună economia pe inflaţie

    ”Japonia s-a luptat ani de zile să pună economia pe inflaţie. O uşoară inflaţie de 1,5-2% este benefică pentru creşterea economică. Nu cred că suntem într-un pericol de a avea o rată a inflaţiei care să depăşească media europeană şi care să afecteze funcţionarea economiei până la urmă, şi numai funcţionarea economiei, ci şi afectarea veniturilor personale”, a declarat preşedintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, solicitat să comenteze evaluarea făcută de BNR şi decizia de a majora rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,00 la sută pe an de la 1,75 la sută pe an.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Povestea celor mai tineri miliardari ai lumii. Cei doi fraţi au peste 2 miliarde de dolari împreună

    John şi Patrick Collison s-au născut într-o zonă rurală a regiunii irlandeze Tipperary. Aveau amândoi o înclinaţie spre matematică şi ştiinţă încă din liceu, potrivit site-ului american inc.com. Tatăl lor era inginer electrician, iar mama, specialist în microbiologie. Patrick a primit drept cadou un computer, la o aniversare, şi a început să îl înveţe şi pe fratele său, John, să scrie cod. Au lucrat la câteva proiecte abstracte de programare, iar apoi şi-au propus să vadă dacă reuşesc să facă aceste lucruri şi cu aplicabilitate „în lumea reală”.

    Când John avea 16 ani, iar Patrick, 18, au observat că platforma de vânzare online Craigslist nu era foarte populară în Irlanda, iar eBay era oarecum ineficient. Au început astfel să construiască un sistem de tip marketplace cu impact mai mare la nivel local. Au lansat Auctomatic, descris de John publicaţiei americane Inc. drept „o experienţă de start-up comprimată, care a trecut de la lansare la achiziţie într-un singur an”. Start-up-ul lor a fost cumpărat de Live Current Media în 2008, în schimbul a 5 milioane de dolari.

    Fraţii au părăsit Irlanda pentru a studia pe Coasta de Est a Statelor Unite – John a studiat la Harvard, iar Patrick la MIT. În perioada studiilor, au început să lucreze la Stripe. John Collison spune că la început acest proiect nu le ocupa prea mult timp – lucrau pentru acesta serile sau nopţile în camere de studiu goale. Pe măsura trecerii timpului, au început însă să fie din ce în ce mai implicaţi; spre exemplu, au petrecut întreaga lună ianuarie lucrând la proiect şi au făcut câteva călătorii la San Francisco în această perioadă, în măsura în care programul de studiu le permitea acest lucru.

    Până la finalul verii, au decis să aloce tot timpul lor acestui proiect. „Stripe era rezultatul experienţelor noastre trecute. Una dintre acestea era Auctomatic – am construit produsul, dar partea dificilă era mereu obţinerea banilor utilizatorilor. Am simţit că aceasta este partea ineficientă a unui business de mici dimensiuni – cheltuiam resurse imense şi încasam puţin”, descrie John Collison experienţa sa antreprenorială de până la lansarea Stripe, în 2010. Cealaltă experienţă se leagă de vânzarea de aplicaţii iPhone prin intermediul Apple App Store, pas pe care îl descriu drept „fenomenal de uşor”: „Ni s-a părut uimitor că doi tineri la colegiu puteau să vândă aplicaţii oamenilor din întreaga lume. Şi am realizat că unul dintre lucrurile care ţineau webul pe loc era lipsa unei infrastructuri economice solide. Este uşor să vorbeşti cu oamenii online, dar nu este foarte uşor să faci tranzacţii. Asta ne-am propus să rezolvăm cu Stripe”, explică John.

    Una dintre provocările cu care s-au confruntat se leagă de statutul lor de imigranţi: John avea o viză, Patrick o carte verde, iar procesul prin care aplicau împreună pentru obţinerea unei vize dura câteva luni. Când venea vorba să facă angajări, îl deranja că, de fiecare dată când întâlneau oameni talentaţi care puteau aduce o contribuţie importantă, Stripe nu îi putea angaja din cauza vizei care le stătea în cale. Astfel, au angajat extrem de greu la început: într-un an, au avut patru angajaţi. „Este dificil să angajezi din postura unei companii foarte mici şi am vrut să ne asigurăm că găsim oameni cărora să le pese mult de ceea ce făcea Stripe. „Când am strâns finanţări, sentimentul predominant a fost: Grozav. Slavă Domnului că s-a terminat, acum ne întoarcem la muncă. Obţinerea fondurilor este un proces lung şi care poate să te distragă, iar până la final tot ce vrei să te faci este să te întorci la construirea produsului la care lucrezi.”

    În prezent, Stripe, permite companiilor şi persoanelor fizice să accepte mai uşor plăţi pe internet; compania procesează tranzacţii de miliarde de dolari anual în 25 de ţări diferite. Forbes le estimează averea la 2,2 miliarde de dolari sau 1,1 miliarde de dolari fiecare.
     

  • Bitdefender, evaluată la peste 600 de milioane de dolari, dupa ce Vitruvian Partners cumpără circa 30% din companie de la Axxess Capital

    Bitdefender va fructifica noul parteneriat cu Vitruvian Partners pentru a-şi întări poziţia de lider atât în piaţa de soluţii de securitate pentru companii, cât şi în cea pentru utilizatori individuali. Bitdefender şi-a extins amprenta internaţională în ultimii ani prin stabilirea unui nou sediu enterprise în Santa Clara, California, pe lângă cel din Bucureşti. Astfel, peste 40% din vânzările companiei provin de pe piaţa nord-americană, una dintre regiunile cu cele mai mari creşteri la nivel global.

    Bitdefender are 1.300 de angajaţi în nouă ţări, care deservesc clienţi din peste 150 de pieţe şi o reţea de circa 7.000 de parteneri revânzători.

    „Tranzacţia demonstrează creşterea şi scalarea rapidă a businessului nostru, dat fiind că suntem evaluaţi acum la peste 600 de milioane de dolari. Experienţa amplă a Vitruvian în dezvoltarea companiilor de tehnologie susţine strategia noastră de creştere şi, în special, investiţiile semnificative în construcţia ofertei de soluţii pentru companii şi a prezenţei din Statele Unite ale Americii. Vom continua să operăm cu baze financiare solide, ceea ce ne va permite să ne extindem şi să diversificăm portofoliul de produse ca să ne protejăm mai bine clienţii şi să fim mereu cu un pas înaintea atacatorilor”, spune Florin Talpeş, CEO şi cofondator al Bitdefender.

    „Realizările Bitdefender sunt pe aceeaşi linie cu ceea ce căutăm pentru noi investiţii şi sunt sprijinite de o echipă excepţională de management care prezintă oportunitate importantă de a crea valoare strategică. Suntem nerăbdători să fim alături de Florin Talpeş şi de echipa lui în drumul spre un nou nivel al inovaţiilor şi expansiunii Bitdefender”, a declarat Stephen Byrne, partener la Vitruvian Partners.

    „Suntem onoraţi să ne fi alăturat familiei Talpeş în transformarea Bitdefender într-un furnizor de soluţii de securitate de top, utilizat de oameni şi companii din întreaga lume. Odată cu exitul nostru după o călătorie de opt ani, suntem încrezători că, alături de Vitruvian Partners, Bitdefender va continua expansiunea globală cu produse revoluţionare”, afirmă Horia Manda, Managing Partner al Axxess Capital.

    Bitdefender pune inovaţia în centrul activităţilor sale, peste 50% dintre angajaţi fiind implicaţi în activităţi de cercetare şi dezvoltare în cele patru centre R&D din Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi şi Timişoara.

    Cofondatorii Bitdefender, Măriuca şi Florin Talpeş, vor continua să deţină pachetul majoritar din Bitdefender. Un grup de investitori privaţi mai deţin o participaţie minoritară din companie.

  • Aceste sunt cele mai valoroase zece companii şi bănci din România

    Ediţia din acest an a catalogului vine după cel mai bun an pentru businessul local. Cifra de afaceri a companiilor şi a băncilor din România a ajuns în 2016 la 1.300 de miliarde de lei (285 mld. euro), în timp ce marja de profit net a atins un nivel record de 4%. Rezultatele se văd şi în evaluarea companiilor, astfel că pentru prima dată în ultimul deceniu companiile din top 100 sunt evaluate la peste 70 de miliarde de euro.

    De cinci ani valoarea companiilor prezente în Top 100 creşte constant, însă cel mai mare avans, de 18% (la valoarea calculată în lei), a fost atins anul acesta. Astfel, cele mai valoroase 100 de companii şi bănci din România au fost evaluate la 333,8 de miliarde de lei (72,5 mld. euro).

    Ediţia de anul acesta cuprinde 20 de businessuri din România evaluate la peste un miliard de euro.

    Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, este pentru al doilea an consecutiv cea mai valoroasă companie locală, fiind cotată la 3,578 miliarde de euro.

    ”Hidroelectrica a depăşit cu succes perioada dificultăţilor financiare. Acum este momentul să ne îndreptăm atenţia foarte clar către zona de investiţii, dezvoltare şi mentenanţă. Pentru anul 2018 ne dorim să consolidăm aceste activităţi pe care noi le considerăm vitale pentru evoluţia sănătoasă şi sustenabilă a companei“, spune Bogdan Badea, preşedintele directoratului Hidroelectrica.

    Producătorul de energie va fi listat cel mai probabil anul viitor la Bursa de Valori din Bucureşti, după estimările Ministerului Energiei. Listarea, anunţată din 2016, vine după ce compania a ieşit anul trecut din insolvenţă, procedură în care s-a aflat timp de patru ani, începând cu 2012. Proiectul de listare a companiei se află acum în dezbatere publică, iar aceasta este cea mai râvnită listare la bursa românească de către investitori. Acum însă statul vrea să listeze 10% din companie, faţă de 15% cât stabilise în 2013.

    OMV Petrom s-a clasat, pentru al doilea an consecutiv, pe locul al doilea în topul celor mai valoroase companii din România, cu o valoare de 3,559 miliarde de euro, în creştere cu 25% faţă de 2016. Timp de zece ani, OMV Petrom a fost lider incontestabil în Top 100, poziţie pe care a pierdut-o în 2016.

    Producătorul naţional de gaze Romgaz şi-a majorat valoarea cu aproape 30% la sută faţă de anul trecut, până la 2,577 miliarde de euro, clasându-se pe poziţia a treia în topul celor mai valoroase 100 de companii din România.

    Romgaz completează astfel un podium format pentru prima dată în ultimii ani de companii din energie şi industria petrolieră.
    Topul s-a realizat pe baza rezultatelor financiare din 2016 pentru companiile necotate, în timp ce la firmele listate la bursă s-a luat în calcul capitalizarea bursieră din ultima şedinţă de tranzacţionare a lunii septembrie. Evaluarea băncilor din Top 100 a fost realizată în acest an de firma de consultanţă şi evaluare independentă Veridio.

    Ursus Breweries, cel mai mare producător de bere din România, care anul acesta a trecut în mâinile grupului japonez Asahi, a înregistrat cea mai mare creştere a valorii. Alături de Ursus, alte cinci companii din clasament au fost evaluate în creştere cu cel puţin 100% faţă de anul precedent.

    ”Valoarea companiilor din sectorul bunurilor de consum prezente în Top 100 cele mai valoroase companii a crescut de 2,1 ori faţă de anul precedent, calcul realizat fără a lua în considerare impactul cursului de schimb. Această evoluţie a fost determinată atât de creşterea vânzărilor şi a profitabilităţii operaţionale, cât şi de ajustarea multiplilor de evaluare la condiţiile macroeconomice favorabile consumului, aşa cum a fost cazul în tranzacţia prin care liderul pieţei berii din România a fost cumpărat într-o tranzacţie regională“, a explicat Alexandru-Ştefan Vlaicu, analist de investment banking în cadrul BT Capital Partners, partenerul ZF în realizarea acestui catalog.

    Douăzeci şi unu de jucători nou intraţi sunt incluşi în topul din acest an, iar prezenţa lor arată creşterile înregistrate anul trecut în retail, dar şi în piaţa de restaurante sau agrobusiness. Reţeaua cu profil de discount Lidl România este situată cel mai sus între firmele nou intrate, pe locul 26.

    ”Un alt câştigător al fundamentelor bune ale consumului privat a fost sectorul de retail, care a înregistrat o creştere a valorii cu 51% faţă de anul precedent. Această evoluţie a fost determinată de creşterea cu 29% a valorii companiilor prezente în ambii ani în Top 100, dar şi de apariţia în top a trei nume noi care activează în sectoarele: retail de îmbrăcăminte, retail de jucării şi retail tradiţional (hipermarket)“, a mai spus Alexandru-Ştefan Vlaicu.

    Raportat la evoluţia industriilor, sectorul producţiei auto şi al componentelor auto este marele câştigător al ediţiei din acest an, cu treisprezece companii în top 100.

    Investiţiile din industria auto, precum şi rulajele mari de vânzări şi marjele în creştere au trimis în top 100 cele mai valoroase companii din România treisprezece companii din sectorul auto, din care patru sunt companii nou intrate în acest clasament, arată datele din anuarul realizat de Ziarul Financiar împreună cu BT Capital Partners şi cu firma de evaluare şi consultanţă Veridio.

    Automobile Dacia este de patru ani cea mai mare companie din România după cifra de afaceri, iar anul acesta producătorul de la Mioveni continuă să păstreze cea de-a patra poziţie în Top 100 după ce în 2016 pentru prima dată s-a apropiat de podiumul celor mai valoroase businessuri locale.

    Dacia a fost evaluată la 2,15 mld. euro (9,91 mld. lei), în creştere cu 1% faţă de anul trecut.

    Al doilea constructor auto local, Ford România, a urcat puternic şi după ce anul trecut a intrat în Top 25, anul acesta a ajuns pe locul 17 între cele mai valoroase 25 de companii din economia locală, după ce compania a fost evaluată la 5 mld. lei (1,08 mld. euro), în creştere cu 60%.

    Noile vedete ale industriei sunt fabricile Takata, Schaeffler, Marquardt şi Robert Bosch.

    Compania germană Robert Bosch, situată pe locul 100, stabileşte şi pragul de intrare în top din acest an la 220 de milioane de euro. Faţă de ediţia anterioară, când Siemens încheia topul la 152 de milioane de euro, pragul de intrare a urcat cu aproape 70 de milioane de euro.

    Şaptesprezece companii au fost evaluate în scădere, iar ca industrii cele mai afectate au fost telecomul, energia, dar şi sectorul industrial, cu TenarisSilcotub Zalău şi ArcelorMittal Galaţi pierzând puternic teren la finalul unui an marcat de o piaţă cu multe semne de întrebare.

    ”Sectorul de telecom, măcinat de concurenţa asiduă şi cu un ritm mai încet de creştere, a înregistrat o scădere a valorii de circa 23%. Ajustarea negativă a multiplilor de evaluare din sector a fost confirmată inclusiv de tranzacţia prin care singurul jucător controlat de un antreprenor român s-a listat la bursa de la Bucureşti în primăvara acestui an“, a explicat Alexandru-Ştefan Vlaicu.

    Patru businessuri controlate de antreprenori sunt evaluate la peste 500 de milioane de euro fiecare, iar liderul este Banca Transilvania.

    Cele mai scumpe 25 de afaceri controlate de antreprenori sunt evaluate la 9,1 mld. euro în acest an, potrivit datelor din anuarul Top 100 cele mai valoroase companii din România, care a stabilit pragul maxim de evaluare a unui business antreprenorial la 2 mld. euro, iar pe cel minim pentru Top 25 la 81 mil. euro.

    Podiumul businessurilor antreprenoriale este format din aceleaşi trei companii ca şi anul trecut – Banca Transilvania, Dedeman şi Digi – doar că afacerea din bricolaj a fraţilor Adrian şi Dragoş Pavăl a trecut pe poziţia a doua în faţa Digi, după ce şi-a dublat valoarea la finalul unui an în care vânzările au sărit de un miliard de euro. Mai mult, Dedeman este o prezenţă constantă în topul celor mai profitabile companii din România, cu o marjă de profit net care nu a coborât niciodată în ultimii ani sub 10%.

    în ultimul an, trei companii antreprenoriale din Top 100 cele mai mari firme cu capital privat românesc au venit pe bursă, acesta fiind un nivel record. MedLife a deschis calea bursei printr-o listare în decembrie 2016, compania controlată de familia Marcu fiind urmată în mai anul acesta de Digi (compania RCS&RDS). Din noiembrie a intrat în ring un nou business antreprenorial, Sphera Franchise Group (compania umbrelă care operează KFC şi Pizza Hut).

    ”Unde îşi poate găsi susţinerea o companie românească pentru a-şi continua dezvoltarea şi, de ce nu, a deveni un jucător regional sau global? în lumina ultimului an, primul răspuns care ne vine în minte este listarea la bursă. (…) Iar cu trei nume mari listate în ultimele 12 luni, dintre care două prind Top 10 şi unul Top 25 companii antreprenoriale Româneşti, anul 2017 pare să reprezinte începutul schimbării din acest punct de vedere“, a concluzionat analistul de la BT Capital Partners.

  • Este aceasta cea mai groaznică şcoală ? Cei mai mulţi profesori au demisionat, paznicii sunt înjunghiaţi, iar inspectorii sunt împroşcaţi cu mâncare

    Willenhall E-ACT Academy din West Midlands a primit calificativul “inadecvat” pentru toate tipurile de evaluări realizate de inspectori.
    Una dintre concluziile raportului este că 70% dintre cadrele profesorale au demisionat din 2015 încoace, iae elevii nu se simt în siguranţă.
    Raportul mai arată că până şi inspectorii au fost trataţi neorespunzător, fiind împroşcaţi cu alimente în timpul vizitelor. Ba chiar un elev a declarat că este firesc să nu respecte profesorii.
     
    În şcoală se găsesc desene cu grafiti şi gunoaie, iar elevii nu respectă niciun fel de pedepse.“Elevii nu se mândresc cu şcoala lor. Desenele cu grafiti sunt şi în interiorul clădirii, iar gunoaiele sunt pretutindeni, mai ales după perioada de servire a mesei.Elevii care au fost pedepsiţi nu numai că nu au mers spre camerele de detenţie, dar s-au adunat pe scări”.
     
    Pentru că raportul a fost postat online, un fost paznic din şcoală a declarat că pe vremea în care a lucrat pentru instituţia de învăţământ un elev a încercat să îl înjunghie.
     
    Inspectorii au reuşit să găsească şi câteva aspecte pozitive legate de această şcoală: “Educaţia vocaţională este de calitate şi are rezultate bune în rândul elevilor”.
     
    Şcoala are peste 1.300 de elevi.
    În afară de reacţia fostului angajat care a comentat că a fost în pericol să fie înjunghiat, în mediul online au apărut şi reacţii din partea părinţilor. 
     
    “Mi-am retras copiii de al această şcoală după numai şase săptămâni. Un elev a scos un cuţit şi a provocat altuia răni cumplite. Dumnezeu să îi ajute pe toţi cei care îşi trimit copiii la această şcoală. Mai bine o închideţi”, a postat pe Facebook Dan Soa Gosling. El este doar unul dintre părinţii care au postat mesaje similare.