BusinessMagazin

Tag: energie

  • Criză uriaşă. Ţara care nu are energie electrică începând de vineri

    Cuba nu are energie electrică începând de vineri. Ţara se confruntă cu cea mai gravă criză energetică din istoria sa recentă. Autorităţile au luat măsuri extreme, dar nu au reuşit încă să repornească sistemul naţional.

    Pana de curent care a afectat întreaga ţară a apărut vineri. Asta după ce joi guvernul anunţase măsuri drastice pentru reducerea consumului de energie, potrivit Sky News.

    Ministerul Energiei din Cuba a explicat că întreruperea uriaşă a fost cauzată de o defecţiune la centrala termoelectrică din Matanzas, la est de Havana.

    Prim-ministrul Manuel Marrero Cruz s-a adresat naţiunii şi a recunoscut gravitatea situaţiei spunând că activitatea economică este paralizată.

    Autorităţile au luat măsuri extreme. Au închis toate activităţile care nu sunt esenţiale, inclusiv şcolile, cluburile şi unităţile culturale. De asemenea ,la serviciu sunt chemaţi doar cei implicaţi în activităţi esenţiale. Msurile vor fi în vigoare cel puţin până luni.

    Preşedintele Miguel Díaz-Canel a dat vina pe embargoul comercial al SUA care ar limita „capacitatea ţării de a importa combustibil”.

  • Bursă. OMV Petrom a finalizat două tranzacţii pentru energie regenerabilă cu Renovatio, urmând să dezvolte proiecte cu o capacitate de circa 1.000 MW

    OMV Petrom (simbol bursier SNP), singurul producător de petrol şi gaze din România,  a finalizat achiziţia de la RNV Infrastructure a pachetului de 50% din acţiunile Electrocentrale Borzeşti. Aceasta deţine proiecte de energie din surse regenerabile cu o capacitate de aproximativ 1.000 MW, din care 950 MW eolian şi 50 MW fotovoltaic. Achiziţia a fost anunţată la începutul acestui an. Proiectele eoliene vor fi dezvoltate, construite şi operate în parteneriat cu RNV Infrastructure; proiectul fotovoltaic este în teste de producţie, potrivit unui raport publicat la Bursă.

    În cadrul unei alte tranzacţii cu Grupul Renovatio, OMV Petrom a achiziţionat active de producţie de energie din surse regenerabile cu o capacitate de aproximativ 18 MW, din care 16 MW eolian şi 2 MW hidro. Activele sunt operate de către OMV Petrom. Ambele tranzacţii au fost aprobate de Consiliul Concurenţei şi Comisia pentru Examinarea Investiţiilor Străine Directe.

    „Angajamentul nostru puternic de a investi în energia regenerabilă e reflectat de aceste tranzacţii. Suntem mândri să anunţăm că OMV Petrom a devenit producător de energie regenerabilă, unele dintre activele care au intrat in portofoliul nostru fiind in producţie si cu livrări de energie regenerabilă în reţea”, spune Franck Neel, membru al Directoratului OMV Petrom, responsabil pentru Gaze şi Energie.

    Proiectele ce vor fi dezvoltate în parteneriat cu RNV Infrastructure sunt localizate în zona de nord-est a României. Parcul fotovoltaic este în perioada de teste, în timp ce parcurile eoliene sunt estimate să înceapă treptat producţia între 2025 şi 2027. Producţia anuală corespunzătoare OMV Petrom este estimată la aproximativ 1,4 TWh.

    Activele operaţionale includ două parcuri eoliene situate în estul României, cu o capacitate totală instalată de 16 MW şi o micro-hidrocentrală, cu o capacitate de 2 MW, în nord-vestul României. Producţia cumulată anuală estimată este de aproximativ 45 GWh.

    OMV Petrom a înregistrat un profit net de 2,62 miliarde de lei în primul semestru din 2024, în creştere cu 178% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, când rezultatul net a fost de 944 de milioane de lei. Veniturile companiei au scăzut cu 3% la 17,25 miliarde de lei.

    Titlurile SNP se tranzacţionează în creştere cu 27% de la început de an încoace, la o evaluare bursieră de 45,5 miliarde de lei.

     

  • România, Grecia şi Bulgaria cer UE soluţii pentru limitarea creşterii preţurilor la energie

    După o vară sufocantă din punctul de vedere al preţurilor la ener­gie, regiu­nea îi cere socoteală Bruxellesului şi spune clar că preţu­rile de aici sunt o nedreptate.

    România, Grecia şi Bulgaria au îna­intat pe 12 septembrie o scri­soare comu­nă către Kadri Simson, comi­sa­rul pe e­nergie, în care cer soluţii pentru limita­rea creşterii preţurilor pentru regiune.

    Documentul vine după ce în lunile de vară ţările semna­tare s-au confruntat cu preţuri semni­ficativ mai mari la energie, timp în care Bruxellesul a preferat să se uite în altă parte.

  • Revoluţia AI se extinde în ştiinţă: Cum reuşesc Google DeepMind şi BioNTech să rescrie viitorul inovaţiei şi al cercetării ştiinţifice avansate

    Google DeepMind şi BioNTech dezvoltă asistenţi AI pentru a sprijini cercetătorii în planificarea şi prezicerea rezultatelor experimentelor ştiinţifice, pe măsură ce companiile caută noi aplicaţii pentru modelele de inteligenţă artificială, care necesită cantităţi mari de energie şi date, scrie Financial Times.

    Sir Demis Hassabis, directorul diviziei de inteligenţă artificială a Google, coordonează eforturile de creare a unui model AI specializat care să acţioneze ca un asistent de cercetare. Acesta ar ajuta cercetătorii să colaboreze între diverse domenii şi să facă conexiuni neprevăzute.

    În cadrul unui eveniment recent organizat de Fundaţia Nobel, Hassabis a menţionat că domeniul biologiei trece printr-o „revoluţie” datorită inteligenţei artificiale.

    „Lucrăm la un model de limbaj dedicat ştiinţei, care ar putea funcţiona ca un asistent de cercetare performant”, a explicat el.

    În următorii ani, instrumentele dezvoltate de DeepMind ar putea sugera şi proiecta experimente pe baza unor ipoteze, oferind cercetătorilor o evaluare probabilistică a şanselor de succes sau eşec ale acestora.

    În paralel, BioNTech, în colaborare cu divizia sa de AI InstaDeep din Londra, a anunţat marţi lansarea unui asistent AI numit Laila, care posedă „cunoştinţe avansate de biologie” şi se bazează pe modelul Llama 3.1, dezvoltat de Meta.

    Într-o demonstraţie live, cercetătorul Arnu Pretorius a prezentat cum Laila poate automatiza sarcini de rutină în biologia experimentală, cum ar fi analiza şi segmentarea secvenţelor de ADN, precum şi vizualizarea rezultatelor experimentale.

    Oamenii de ştiinţă de la laboratorul BioNTech din Mainz au demonstrat, de asemenea, capacitatea Laila de a se conecta la echipamentele de laborator şi de a monitoriza experimentele în desfăşurare. În timpul unei demonstraţii live, asistentul a detectat o defecţiune mecanică la un echipament BioNTech.

    „Nu credem că automatizarea completă prin AI va veni prea curând. Vedem agenţi AI precum Laila ca un accelerator de productivitate, care le va permite cercetătorilor şi tehnicienilor să se concentreze pe activităţile esenţiale”, a declarat Karim Beguir, directorul executiv al InstaDeep, pentru Financial Times.

    InstaDeep a prezentat, de asemenea, modele AI care pot ajuta BioNTech să identifice sau să descopere noi ţinte pentru tratarea cancerului. Aceasta a fost prima prezentare a tehnologiei lor de la achiziţia InstaDeep de către BioNTech în 2023, pentru o sumă de până la 500 de milioane de lire sterline.

    Chiar dacă recunoaşte concurenţa cu DeepMind în dezvoltarea asistenţilor AI, Beguir consideră că integrarea expertizei BioNTech în biologie cu tehnologia InstaDeep reprezintă un „accelerator” unic în implementarea inteligenţei artificiale în industria farmaceutică.

    Aceşti noi asistenţi ştiinţifici sunt lansaţi într-un moment în care companiile de tehnologie investesc miliarde de dolari în dezvoltarea de modele şi produse de inteligenţă artificială, anticipând că această tehnologie va schimba din temelii industrii precum sănătatea, energia şi educaţia.

  • Inteligenţa artificială, un consumator energetic colosal: Cum creşterea cererii de energie ameninţă eforturile SUA de combatere a schimbărilor climatice

    Conform celor mai recente previziuni ale experţilor, inteligenţa artificială, care consumă din ce în ce mai multă energie, exercită o presiune semnificativă asupra reţelei electrice din SUA, care deja se confruntă cu dificultăţi. Aceasta reprezintă o ameninţare pentru eforturile naţionale de combatere a schimbărilor climatice, raportează Financial Times.

    Creşterea rapidă a cererii de energie, alimentată parţial de extinderea centrelor de date pentru inteligenţa artificială, combinată cu ritmul lent de dezvoltare a surselor de energie regenerabilă şi prelungirea duratei de funcţionare a centralelor pe cărbune, i-a determinat pe analişti să-şi revizuiască prognozele privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

    Această problemă a reprezentat un subiect major la Climate Week NYC, eveniment desfăşurat în paralel cu Adunarea Generală a ONU de săptămâna trecută, unde companiile de tehnologie au fost în centrul atenţiei, în detrimentul companiilor de combustibili fosili, care au fost principalii poluatori în trecut.

    Un raport recent al BloombergNEF a avertizat cu privire la progresul lent al SUA în decarbonizare, estimând că emisiile vor fi reduse cu doar 34% până în 2030, comparativ cu nivelurile din 2005.

    Această evaluare plasează SUA tot mai departe de obiectivul său naţional de a reduce emisiile cu 50-52% până în 2030 şi de a atinge emisii nete zero până în 2050, aşa cum s-a angajat prin Acordul de la Paris.

    „Situaţia nu arată bine”, a declarat Tara Narayanan, analist principal în domeniul energiei la BloombergNEF, adăugând că cererea în creştere de energie din partea inteligenţei artificiale reprezintă o „perturbare majoră” a aprovizionării.

    Lipsa infrastructurii electrice reprezintă o constrângere majoră pentru tranziţia către energie verde, atât în SUA, cât şi în alte părţi ale lumii.

    China, de exemplu, va investi 800 de miliarde de dolari în următorii şase ani pentru a-şi întări sistemul energetic în contextul tranziţiei de la energia pe bază de cărbune la surse regenerabile.

    În SUA, cererea de energie a fost relativ constantă timp de două decenii, dar acum experţii, cum ar fi cei de la firma de consultanţă ICF, estimează că aceasta va creşte cu 9% până în 2028 şi cu aproape 20% până în 2033, ca urmare a extinderii centrelor de date, a relocării producţiei şi a electrificării.

    Electric Power Research Institute a previzionat că, până la sfârşitul deceniului, centrele de date ar putea dubla procentul de energie pe care îl consumă în SUA.

     

  • Inteligenţa artificială, un consumator energetic colosal: Cum creşterea cererii de energie ameninţă eforturile SUA de combatere a schimbărilor climatice

    Conform celor mai recente previziuni ale experţilor, inteligenţa artificială, care consumă din ce în ce mai multă energie, exercită o presiune semnificativă asupra reţelei electrice din SUA, care deja se confruntă cu dificultăţi. Aceasta reprezintă o ameninţare pentru eforturile naţionale de combatere a schimbărilor climatice, raportează Financial Times.

    Creşterea rapidă a cererii de energie, alimentată parţial de extinderea centrelor de date pentru inteligenţa artificială, combinată cu ritmul lent de dezvoltare a surselor de energie regenerabilă şi prelungirea duratei de funcţionare a centralelor pe cărbune, i-a determinat pe analişti să-şi revizuiască prognozele privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

    Această problemă a reprezentat un subiect major la Climate Week NYC, eveniment desfăşurat în paralel cu Adunarea Generală a ONU de săptămâna trecută, unde companiile de tehnologie au fost în centrul atenţiei, în detrimentul companiilor de combustibili fosili, care au fost principalii poluatori în trecut.

    Un raport recent al BloombergNEF a avertizat cu privire la progresul lent al SUA în decarbonizare, estimând că emisiile vor fi reduse cu doar 34% până în 2030, comparativ cu nivelurile din 2005.

    Această evaluare plasează SUA tot mai departe de obiectivul său naţional de a reduce emisiile cu 50-52% până în 2030 şi de a atinge emisii nete zero până în 2050, aşa cum s-a angajat prin Acordul de la Paris.

    „Situaţia nu arată bine”, a declarat Tara Narayanan, analist principal în domeniul energiei la BloombergNEF, adăugând că cererea în creştere de energie din partea inteligenţei artificiale reprezintă o „perturbare majoră” a aprovizionării.

    Lipsa infrastructurii electrice reprezintă o constrângere majoră pentru tranziţia către energie verde, atât în SUA, cât şi în alte părţi ale lumii.

    China, de exemplu, va investi 800 de miliarde de dolari în următorii şase ani pentru a-şi întări sistemul energetic în contextul tranziţiei de la energia pe bază de cărbune la surse regenerabile.

    În SUA, cererea de energie a fost relativ constantă timp de două decenii, dar acum experţii, cum ar fi cei de la firma de consultanţă ICF, estimează că aceasta va creşte cu 9% până în 2028 şi cu aproape 20% până în 2033, ca urmare a extinderii centrelor de date, a relocării producţiei şi a electrificării.

    Electric Power Research Institute a previzionat că, până la sfârşitul deceniului, centrele de date ar putea dubla procentul de energie pe care îl consumă în SUA.

     

  • Grupul elveţian MET din energie încheie un parteneriat cu Celsius pentru extinderea activităţilor pe segmentul gazului natural lichefiat

    Compania elveţiană MET Group, cu activităţi şi active pe pieţele de gaze naturale şi energie electrică, a încheiat un parteneriat cu Celsius pentru construcţia unui vas utilizat în transportul de gaz natural lichefiat  (GNL).

    Nava, care urmează să fie livrată în următorii trei ani, va fi construită de China Merchants Heavy Industry (Jiangsu), şi va consolida creşterea activităţilor MET Group pe segmentul gazului natural lichefiat, spun oficialii companiei.

    „La MET, suntem încrezători în rolul pe care gazul natural lichefiat îl va avea în tranziţia energetică europeană.”, spune Preşedintele şi CEO-ul MET Group, Benjamin Lakatos.

    Partenerul MET în acest joint venture este compania Celsius,  proprietar şi important operator de nave cu activităţi în industria maritimă.

    „Transporturile de GNL sunt esenţiale pentru îmbunătăţirea tranziţiei energetice, dată fiind importanţa GNL drept principalul combustibil pentru tranziţia verde.”, adaugă Preşedintele şi CEO-ul Celsius, Jeppe Jensen.

    Din punct de vedere geografic, MET Group are una dintre cele mai diverse structuri de import de GNL din Europa, cu capacităţi de regazeificare pe termen lung în Germania, Croaţia şi Spania.

    MET Group a importat GNL în opt ţări diferite din zona mediteraneană (Grecia, Italia, Croaţia, Spania), Europa de Nord-Vest (Marea Britanie, Belgia, Germania) şi regiunea nordică (Finlanda).

    În 2023, MET a livrat peste 30 de încărcături de GNL în Europa.

     


     

     

  • Bursă. Transelectrica a încheiat un nou contract cu Ministerul Energiei în valoare de 64 de milioane de euro

    Compania naţională de transport de energie electrică Transelectrica (simbol bursier TEL)  a anunţat la BVB că, pe 27 septembrie, a încheiat cu Ministerul Energiei un nou contract de finanţare din Fondul pentru Modernizare pentru „Proiect Pilot DigiTEL Power Lines of the Future – Trecerea LEA 400 kV Isaccea – Tulcea Vest de la simplu circuit la dublu circuit”.

    „Transelectrica a semnat la sediul Ministerului Energiei cel de-al 11-lea contract de finanţare din Fondul pentru Modernizare (…) cu o valoare nerambursabilă 64 de milioane euro”, scriu reprezentanţii societăţii.

    Grupul a încheiat S1/2024 cu un profit net de 264 de milioane de lei, în creştere cu 63% sau 100 de milioane lei faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Ajunse la 1,2 miliarde de lei, veniturile operaţionale s-au majorat cu 21% an/an.

    „Realizarea acestei investiţii va îmbunătăţi indicatorii de performanţă ai Reţelei Electrice de Transport prin asigurarea unei disponibilităţi ridicate a activelor Sistemului de Transport al Energiei Electrice (RET), consolidarea şi creşterea eficienţei operaţionale a RET, creşterea flexibilităţii în operare şi prin scăderea costurilor de mentenanţă”, reiese din raportul de la Bursă.

    Acţiunile TEL afişează dinamici de minus 23% în ultima lună şi plus 20% de la început de an,  la o valoare de piaţă de 2,7 miliarde de lei.

     

  • Compania de inginerie şi tehnologie Simtel Team şi grupul Monsson, dezvoltator de proiecte de energie regenerabilă din România şi Europa de Sud-Est, vor să construiască împreună proiecte fotovoltaice sau mixte de 150 MWp şi facilităti de stocare a energiei

    Compania de inginerie şi tehnologie Simtel Team a încheiat un parteneriat cu grupul Monsson, dezvoltator de proiecte de energie regenerabilă din România şi Europa de Sud-Est, pentru construirea şi vânzarea de proiecte fotovoltaice sau mixte şi a unor facilităti de stocare a energiei.

    Cele două companii vor să dezvolte parcuri cu o capacitate totală instalată de aproximativ 150 MWp şi facilităţi de stocare a energiei electrice cu o capacitate de până la 120 MWh.

    Proiectele vor fi finantate din surse proprii, finanţare bancară, dar şi alte surse de finanţare, precum obligaţiuni verzi şi fonduri europene.

    Simtel Team şi Monsson vor dezvolta proiecte de energie regenerabilă folosind un model integrat, care acoperă întregul ciclu de viaţă al proiectelor – de la planificare şi dezvoltare, până la construcţie, vânzare şi, în cazuri excepţionale, operarea pe termen lung.

    Parteneriatul va explora şi implementarea de soluţii de stocare a energiei, care să sprijine echilibrarea şi optimizarea reţelelor electrice, răspunzând astfel cerinţelor tot mai mari la nivel naţional pentru stabilitate şi securitate energetică.

    Simtel a raportat pe 10 septembrie rezultatele financiare aferente primelor şase luni din an, din care reiese că veniturile operaţionale s-au redus cu 20% faţă de S1/2023, ajungând la 98,1 milioane de lei. Profitul net a atins 6 milioane de lei, minus 9%.

     Din acţionariat fac parte cofondatorii Iulian Nedea (23,4% din capitalul social), Sergiu Bazarciuc (23,2%) şi Radu Vilău (23,2%).

    Grupul Monsson, controlat de omul de afaceri Emanuel Muntmark, detine mai multe parcuri eoliene şi fotovoltaice în România şi are în continuare planuri de a investi în baterii pentru stocarea energiei, în proiecte de hidrogen şi proiecte integrate.

     

  • Furnizorul de electricitate Restart Energy a implementat un proiect fotovoltaic pentru compania Tehno Proenergy din SIbiu în valoare de aproximativ 900 000 de euro

    Furnizorul de electricitate Restart Energy a finalizat implementarea unui proiect fotovoltaic pentru compania Tehno Proenergy din SIbiu  în valoare de aproximativ 900 000 de euro, investiţie care va fi amortizată în aproximativ cinci ani.

    Proiectul este format din 1.818 panouri situate pe acoperişul unui imobil din comuna Sona, judeţul Alba.

    Panourile acoperă o suprafaţă de 10.000 mp şi vor produce 1.287 MWh de energie pe an, acoperind integral consumul energetic al Tehno Proenergy.

    „Suntem aici pentru a ne susţine partenerii în procesul de tranziţie energetică, pentru a deveni sustenabili folosind energie verde produsă local şi profitabili prin optimizarea costurilor cu energia. Este responsabilitatea noastră să cunoaştem în detaliu problemele cu care se confruntă aceştia şi să le oferim cele mai bune soluţii. De asemenea, înţelegem, poate mai mult decât companiile multinaţionale, nevoia de flexibilitate specifică pieţei româneşti şi încercăm să minimizăm timpul pierdut cu birocraţia specifică”, spune Armand Domuţa, CEO & Founder Restart Energy.

    În ianuarie 2021, Restart Energy a semnat un parteneriat cu fondul american Interlink Capital Strategies din Washington DC pentru finanţarea dezvoltării a 500 MW de proiecte  regenerabile în România până în 2025, în vederea furnizării de energie 100% verde produsă local către toţi clienţii finali.

    În februarie 2021, Restart Energy a lansat cu succes prima emisiune de obligaţiuni verzi convertibile din România care au fost listate la Bursa de Valori Bucureşti, având codul REO26.

    În iunie 2024, furnizorul de energie a încheiat un contract de racordare cu Transelectrica în valoare de 56 de milioane de lei pentru un parc fotovoltaic de 500 MW, în urma căruia peste 200.000 de gospodării vor fi alimentate cu energie verde. Parcul fotovoltaic va produce anual peste 800.000 MWh şi va ajuta la reducerea emisiilor de carbon cu aproximativ 400.000 tone pe an, respectiv 12 milioane de tone de CO2 evitate, pe toată perioada de viaţă a proiectului, însemnând beneficii de mediu în valoare de peste 1 miliard de dolari.

    Portofoliul de proiecte fotovoltaice al Grupului Restart Energy în curs de dezvoltare este de peste 1.000 MWp.