BusinessMagazin

Tag: electronice

  • Flamingo a vandut electrocasnice de 19 milioane de euro in T3

    Scaderea a fost accentuata de renuntarea treptata la
    activitatile de wholesale (distributie – n.red.), care reprezentau
    in trimestrul trei al anului trecut aproximativ 40% din cifra de
    afaceri.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Masuri americane propuse la Flamingo pentru a scoate compania din criza

    Retailerul a convocat o adunare generala ordinara a actionarilor
    (AGOA) pentru data de 4 noiembrie pentru alegerea unor noi membri
    in Consiliul de Administratie, dupa ce la mijlocul lunii septembrie
    omul de afaceri Dan Adamescu l-a numit pe fiul sau, Alexander
    Adamescu, in functia de presedinte al companiei.

    Cititi mai multe despre Flamingo pe
    www.zf.ro

  • Arctic: vanzari de 80,34 de milioane de euro in primul semestru

    Scaderea se datoreaza rezultatelor de pe piata interna, unde Arctic a vandut in primul semestru al lui 2009 peste 225.000 de unitati, cu 28% mai putine decat in aceeasi perioada a anului trecut.

    "In piata de electronice si elecrocasnice criza economica s-a materializat la nivelul conditiilor de finantare, creditul de consum fiind aproape blocat in aceasta perioada, cat si la nivelul comportamentului de consum al populatiei", a mai adaugat aceasta, precizand ca astfel s-a putut observa tendinta de amanare a deciziei de cumparare pentru o perioada ulterioara si preferintele consumatorilor pentru produse mai simple ce au preturi mai mici. "Cu toate ca piata locala de produse electrocasnice a suferit o contractie semnificativa de aproximativ 35%, Arctic a reusit sa compenseze partial aceasta reducere printr-o crestere de cota de piata de la 31.5%, la 33.1%", a spus Monica Iavorschi, Director General Arctic.

    Anul trecut, compania Arctic a avut o cifra de afaceri de 213 milioane de euro si un volum al vanzarilor de peste 1.500.000 de unitati.
     

  • Vanzarile Flamingo au scazut in S1

    Retailerul de IT&C Flamingo International a anuntat pentru prima jumatate a anului o scadere a vanzarilor cu 45%, la 190 milioane lei, estimand pentru semestrul al doilea o crestere la 260 milioane lei.

     

  • JVC Romania: Vom fi peste nivelul pietei in 2009

    Anul trecut, compania a avut o cifra de afaceri de 8,5 milioane de euro, cifra care include si piata din Bulgaria, intrucat activitatea celor doua tari este coordonata de biroul din Romania. Pentru acest an, compania si-a propus sa realizeze o cifra de afaceri de 9-9,5 milioane de euro, potrivit lui Bogdan Pasat, Sales and Marketing Manager Romania.

    "In tara noastra aproximativ doua treimi din valoarea pietei de electronice este reprezentata de segmentul LCD si plasma, in conditiile in care acesta este si segmentul cel mai putin afectat in perioada de criza", a spus acesta. "Desi zona LCD este ofertanta ca volum, batalia intre producatori se da mai ales in segmentul de entry-level, unde marginile sunt foarte mici si unde preturile au atins un nivel critic, fiind greu de crezut ca vor mai cobori. Datorita campaniilor agresive de buy-back, piata s-a mai dezmortit dupa primele luni ale anului, in timp ce piata altor categorii, cum ar fi camerele video sau car audio a cazut chiar si cu 50%", a completat acesta, precizand ca in Bulgaria in mai anul trecut s-au vandut 2.600 de unitati car audio, in timp ce anul acesta in mai s-au vandut doar 750 de unitati.

    In ce priveste evolutia JVC Romania din acest an, Pasat a spus ca vor inregistra o crestere din cauza ca se vor extinde mai mult."In 2009 vom avea o gama mai larga de produse si un numar mai mare de parteneri", a precizat acesta specificand ca in acest moment JVC Romania acopera 80% din piata.
     

  • Parca suna mai bine




    Vinerea trecuta, in jurul pranzului, prin fata magazinului Unirea din Bucuresti au trecut intr-un interval de cinci minute in jur de 14 persoane ce purtau casti. O jumatate de ora mai tarziu, in primul vagon al metroului care se indrepta spre Dristor, noua persoane din 30 calatoreau ascultand muzica in casti. “Este o modalitate de a ne deconecta de restul lumii, de a trai muzica care ne place, fara sa ii deranjam pe ceilalti”, spune Aurelia Moraru, psiholog. “Si o cale de a ne rupe de stresul si de zgomotul de fond din Bucuresti, un mod de a ne autoproteja si de a ne relaxa.”








     

    Muzica din casti provine fie de la telefoanele mobile dotate cu player muzical sau radio FM, fie de la MP3 playere, doua categorii de produse care intra in competitie din acest punct de vedere. “Este destul de dificil de estimat care ar fi impactul noilor generatii de telefoane cu player asupra pietei de MP3 playere, avand in vedere accesibilitatea acestora, atat din punctul de vedere al diversitatii, cat si al pretului”, considera Daciana Tulpan, director de marketing la Philips. “Consumatorii s-au acomodat foarte bine cu acest produs. Ramane insa de vazut daca sunt dispusi sa renunte la player in schimbul telefonului mobil cu o asemenea functie.”

     

    In opinia lui Catalin Boaru, director de marketing la IRIS (Integrated Romanian Information Systems), distribuitor unic al Apple in Romania, consumatorul tinde sa-si indrepte atentia din ce in ce mai mult catre dispozitive mobile, care ii permit sa asculte muzica, sa navigheze pe internet, dar in acelasi timp sa le foloseasca si ca terminal GSM. Acestea sunt de fapt motivele pentru care Apple a lansat iPhone, un echipament care inglobeaza toate aceste trasaturi ca niciun alt aparat existent in momentul de fata. Pentru muzica insa, din gama Apple sunt mult mai populare playerele iPod, considerate produse premium, pe de-o parte prin design si functionalitate, iar pe de alta parte prin pretul mai ridicat comparativ cu cel al majoritatii playerelor din magazine.

     

    In Romania, spre exemplu, din totalul vanzarilor Apple, aproximativ 60% provin din comertul cu iPod-uri, iar la nivel mondial, 49% dintre utilizatorii de MP3 playere detin cel putin un iPod, potrivit unui studiu efectuat de compania americana de cercetare de piata In-Stat.

     

    Atunci cand isi iau un player, consumatorii acorda o atentie deosebita functiilor acestora, principalele caracteristici cautate fiind calitatea cat mai buna a sunetului, fiabilitatea si durata de viata a bateriei, capacitatea de stocare, functia de reportofon si conectivitatea Bluetooth. “Cu toate acestea, de obicei se vinde in primul rand marca unui astfel de produs, consumatorii punand accent foarte mare pe reputatia brandului”, apre­ciaza Viorel Balanoiu, partener al OneStop.ro. “In lista prioritatilor urmeaza functiile playerului, pretul si designul, care trebuie sa fie original.” Balanoiu sustine in principal faptul ca oamenii sunt din ce in ce mai interesati de brand, vor gadget-uri complexe cu design original si cauta capacitati de redare foto, video, radio sau functii de reportofon, la preturi cat mai mici.

     

    Dupa Catalin Boaru de la IRIS, “brandul este un criteriu definitoriu in alegerea unui MP3 player; din acest punct de vedere, iPod-urile de la Apple sunt deja un fel de emblema in industrie. Mai mult, exista destui cumparatori care afirma ca au cumparat un iPod chiar daca playerul pe care-l detin este alta marca, ceea ce denota cu adevarat notorietatea brandului si dorinta consumatorilor de a se asocia cu acesta”.

     

    Pretul constituie de asemenea unul dintre factorii determinanti pentru achizitionarea unui MP3 player. In Romania, pretul mediu al unui MP3 player este de aproximativ 42 de euro, mult mai mic in comparatie cu nivelul din SUA, unde pretul mediu este de 62 de euro. Costul unui MP3 player difera de la o marca la alta, principalele motive fiind capacitatea de stocare a aparatului si functiile incorporate.

     

    Insa indiferent de marca si de pret, vanzarile de playere sunt in continua crestere. In SUA, in 2007, piata MP3 playerelor a fost undeva in jur de 155 de milioane de unitati si se asteapta ca pana in 2010 sa creasca de patru ori, pana in jurul a 425 de milioane de unitati, in timp ce numarul de posesori se va dubla, conform unui studiu realizat de compania de cercetare de piata Bridge Ratings. In ce priveste cresterea medie anuala a pietei romanesti de playere, in ultimii ani se poate vorbi aproape de o dublare de la an la an din punct de vedere cantitativ, in timp ce din punctul de vedere al castigurilor, piata playerelor este asteptata sa creasca anul acesta cu peste 1,5 milioane de euro in 2008 comparativ cu anul trecut, cand s-au inregistrat vanzari de 7 mil. euro, conform estimarilor lui Viorel Balanoiu.

     

    Nu toate companiile sunt de acord cu studiul OneStop. Spre exemplu, cei de la Samsung estimeaza ca anul acesta se vor vinde in Romania 350.000 de bucati, mai multe cu 75% fata de 2007, cand s-au vandut 200.000 de playere, in timp ce reprezentantii PCFun sustin ca cererea se afla intr-un usor regres, insa spera ca lucrurile se vor redresa in cea de-a doua jumatate a anului. Theodor Dimanche, product manager la eMag, sustine ca anul trecut s-au vandut, la nivelul companiei, aproximativ 7.500 de MP3 playere si ca anul acesta se asteapta o cifra aproape dubla – 14.000.

     

    Daca vorbim de un profil al consumatorului, atat la scara mondiala, cat si la nivelul Romaniei, aceia care folosesc MP3 playerele sunt in principal tineri, care au o viata activa sau sunt impatimiti ai gadgeturilor. Conform studiilor internationale, aproximativ 70% dintre consumatorii cu varsta cuprinsa intre 12 si 17 ani detin un player portabil. “Consumatorul de MP3 playere isi petrece foarte mult timp in discutii in comunitati sau pe messenger. De altfel, cei mai multi isi creeaza playlist-urile cu melodii prin interactiunea in cadrul acestor comunitati, facand schimb cu prietenii”, observa Madalin Durca, director de marketing la PCFun. “Cei mai multi sunt tineri, fara venituri foarte mari, de unde ar putea fi desprinsa probabil si concluzia ca pretul platit pentru playere este mai jos decat media pietei.”

     

    Un alt punct de vedere il au cei de la OneStop, care sustin ca in ziua de azi este o moda ca majoritatea tinerilor din companiile multinationale, cu o slujba unde lucreaza mult la calculator, sa asculte muzica la un aparat portabil. “Deci, ca sa rezumam, as defini consumatorul de MP3 playere ca fiind o persoana tanara, activa, cu atractie catre gadgeturi, cu un venit mediu sau chiar fara venit (vorbim aici de copii, elevi si studenti), care beneficiaza de veniturile parintilor”, afirma Viorel Balanoiu.

     

  • Upgrade? Nu, multumesc!




    Butada isi are aplicabilitate si in alte aspecte din viata si din amor, dar nu e niciodata atat de obsedanta ca atunci cand te confrunti cu tehnologia. Cumperi o noua imprimanta, vezi cum software-ul ei sofisticat iti da peste cap desktopul. Treci pe Vista si iPod-ul si PDA-urile intra in greva. Si Dumnezeu sa te ajute daca te apuci sa-ti criptezi semnalele wireless.








     

    Chiar ceva banal, ca procurarea unui televizor nou, declanseaza o bestie pofticioasa cu tentacule de Ethernet, HDMI si sunet surround. Stiu asta pentru ca sotia mea m-a scapat de curand din tentaculele uneia care tocmai plescaia de pofta in living, abia asteptand sa ma apropii.

     

    Aceasta e jungla in care traiesc consumatorii din viata reala, ca mine – o jungla in care fiintele inteligente intra doar pentru a fi transformate in urangutani care urla si se bat cu pumnul in piept. Cat despre cei care fac recenzii de produs sau comentatorii de subiecte tehnologice, pe care ne bazam pentru a ne ghida… Ei traiesc intr-un taram al fantasmelor, primesc gratis o gramada de camere si playere Blu-ray de la o multime de producatori, facand teste fiecarui model si spunandu-ne care si ce functiuni are. Foarte curajos, n-am ce zice.

     

    Noi, cei obisnuiti, traim in lumea reala: trebuie sa punem banul jos, sa-i cerem produsului sa functioneze impreuna cu celelalte dispozitive electronice de la noi din casa si sa reusim din prima sa-l facem sa mearga; sau, daca nu, sa ne descurcam cu consecintele. Aceeasi a fost si problema mea: cand noul meu televizor H.P. MediaSmart a fost invitat sa faca frumos pe langa celelalte componente perfect utile (antena de cablu, playerul de DVD si computer), frumusetea cu ecran de 120 de centimetri a pastrat o distanta pe care niciun cablu n-ar fi putut s-o anuleze.

     

    Ca majoritatea barbatilor, si eu m-am informat despre un nou televizor mai cu zel decat o facusem despre cum e sa devii tata, la vremea respectiva. Am petrecut sase luni scotocind prin recenzii detaliate de produs din reviste si cercetand studii de specialitate pe site-urile web. Am calculat cu precizie care dintre miliardele de functiuni conteaza mai mult.

     

    M-am lasat cucerit de beneficiile lui MediaSmart: era intr-adevar imens. Bine, recunosc ca a fost mai mult decat atat. M-am asigurat ca voi beneficia de cea mai buna rezolutie de 1.080 de pixeli si trei porturi HDMI pentru conexiunile rapide de inalta definitie. (Si cu asta, la revedere, componente cu cablu!) Am cautat neaparat sa am o telecomanda universala de la care sa pot controla televizorul, video recorderul de la antena prin cablu si hibridul meu DVD-VCR. Multe modele aveau asemenea facilitati, bineinteles. Dar am vrut neaparat o plasma pentru cele mai profunde tonuri de negru inchis, ecranul de 120 de cm, porturi laterale pentru acces rapid si difuzoare nitel mai mici decat o carpeta persana. M-am gandit ca pentru cateva sute de dolari in plus voi avea un echipament impermeabil la viitor si voi beneficia de tehnologii de retea wireless. Aceasta imi va permite sa vad filme de pe PC-ul meu direct pe ecranul mare si sa inchiriez filme de pe internet – principala menire a MediaSmart. 

     

    Am tot urmarit MediaSmart-ul vreme de cateva saptamani si apoi am luat decizia. Chiar am cheltuit 150 de dolari ca sa vina o echipa specializata pentru montaj, ca sa fiu sigur ca vechile componente din casa n-or s-o ia razna. Eram doar la un pas de legea lui Schwarz – pentru 2.500 de dolari urma sa beneficiez de mai mult ecran si mai putine probleme.

     

    Un pluton de instalatori, Divizia de Tipi de la IT, a venit la tanc: unul ca sa despacheteze monitorul, unul ca sa calibreze functiunile televizorului, altul sa aiba grija de telecomanda si altul a carui singura menire era sa se asigure ca scaunul meu din sufragerie nu poate s-o ia de unul singur pe fereastra. Primul tip a pus monitorul pe suport, a dat jos celofanul protector si i-a lasat pe ceilalti sa faca televizorul sa functioneze cum trebuie.

     

  • Programul “Rabla” pentru electrocasnice

    Detalii pe www.protv.ro

  • Wii pentru PC

    Cele mai noi turnee de tenis nu au nimic de-a face cu zgura sau iarba si se disputa chiar si in birourile companiilor. Consolele Nintendo Wii datoreaza acest succes unei caracteristici tehnice revolutionare prin care miscarile personajului din joc sunt determinate de exact aceleasi gesturi ale persoanei reale din fata ecranului. Serviciul de pilda se executa ridicand mana in care este tinut dispozitivul de control, la fel ca intr-un meci real. A fost un as pentru Nintendo, doar vanzarile din luna decembrie, de un milion de bucati, fiind un argument suficient. In timp, producatorul japonez a extins numarul jocurilor disponibile si pe cel al tipurilor de „telecomenzi“ specifice. Un singur lucru a ramas neschimbat: consola in sine, absolut obligatorie pentru acest tip de realism aerobic al jocurilor.

    O companie din Boston, Motus Corporation, spera insa sa duca succesul jocurilor bazate pe miscari naturale dincolo de consola Nintendo. Controller-ul Motus Darwin permite acest lucru pe multe dintre sistemele non-Nintendo, inclusiv pe PC. Iar Motus nu e nici macar prima companie care vrea sa concureze cu Wii. Controller-ul Sixaxis pentru PlayStation 3, de exemplu, are aceleasi caracteristici. Dar presedintele Motus, Satayan Mahajan, spune ca Darwin permite o experienta de joc si mai realista decat chiar la Wii-urile originale, pentru un pret cuprins intre 79 si 99 de dolari pe piata americana. Mahajan mizeaza in acest sens pe experienta de pana acum a companiei, specializata in realizarea de echipamante electronice pentru perfectionarea jucatorilor de golf, in sine niste jocuri virtuale de golf similare celor care se pot juca pe o consola Wii. Motus calculeaza pozitia jucatorului in mod diferit fata de telecomanda Wii. Nintendo foloseste un senzor atasat pe monitor care comunica cu telecomanda. Motus Darwin masoara pozitia „absoluta“ a jucatorului, raportata la Pamant, folosind giroscoape si accelerometre care urmaresc nordul magnetic si percep directia in care sunt indreptate.

    Oficialii companiei spun ca strategia de marketing este sa promoveze intr-o prima faza noul dispozitiv catre jucatorii profesionisti din sport, speculand faptul ca aceasta categorie nu a avut intotdeauna o relatie satisfacatoare cu Nintendo. Pasionatii de golf spun chiar ca dupa perioada iernii, cand se joaca exclusiv pe consolele Wii, resimt pe terenul real o modificare a miscarilor care i-au consacrat.

  • Emag, plan de afaceri de 150 mil. euro

    Cifra de afaceri inregistrata de Dante International si Emag International, cele doua companii din spatele site-ului eMAG, au inregistrat anul trecut o cifra de afaceri de 76,7 milioane de euro, potrivit unui comunicat oficial. Cifra confirma asteptarile comunicate anterior de catre managementul companiei, de 75 de milioane. Pentru anul acesta tinta privind cifra de afaceri a Emag este de 140-150 de milioane de euro, pastrand ritmul privind dublarea de la an la an a cifrei de afaceri sustinut pana acum.

    Estimarile Emag asupra valorii pietei de retail IT&C online sunt de 115 milioane de euro in 2007 si de 250 de milioane anul acesta. Rezulta deci o scadere usoara a cotei de piata Emag, de la 66% la 60% anul acesta, daca cifrele se confirma.

    "Vor aparea si vor creste ca importanta si alti factori decat usurinta in realizarea comenzii sau gama foarte larga de produse si preturile competitive. Pentru eMAG.ro, anul 2008 va insemna consolidarea unei foarte interesante relatii cu comunitatea cumparatorilor din Romania", a declarat Radu Apostolescu, director divizie brand al eMAG.ro si totodata unul dintre fondatorii afacerii.
    Reprezentantii eMAG se asteapta ca primele cinci magazine online din Romania sa acopere o cota de peste 85% din piata comertului online anul acesta.

    Principala categorie de produse vanduta de eMAG sunt laptopurile situatie care se va repeta si in 2008, an in care oficialii eMAG urmaresc obtinerea unei cote de 22-25% din piata totala a calculatoarelor portabile.
    "Daca eliminam proiectele de administratie publica, practic 1 din 3 notebook-uri ajunse in casele sau birourile romanilor vor proveni de la eMAG.ro", a declarat Lucian Condruz, director product management eMAG.