BusinessMagazin

Tag: educatie

  • CSR 2022. Modulul educaţional Credite Inteligente Kruk România – KRUK România

    Motivaţie:

    KRUK România face parte din industria de management al creanţelor, poziţie din care, spun reprezentanţii companiei, au un rol activ la înţelegerea şi percepţia corectă a noţiunii de datorie în rândul tuturor categoriilor de consumatori din România. Acestea se pot dobândi prin deprinderea unor noţiuni de bază privind gestionarea unui împrumut, care nu sunt cuprinse, ca atare, în programa educaţională din ţara noastră, astfel încât să fie asimilate în perioada de formare, cred reprezentanţii companiei. Prin urmare,  este esenţială introducerea acestor noţiuni prin exerciţii şi exemple concrete în educaţia timpurie a copiilor, pentru a seta bazele responsabilităţii faţă de ideea de datorie şi a crea astfel, pe cât posibil, un viitor echilibrat, cel puţin din punct de vedere financiar.

     

    Descrierea proiectului:

    Campania a debutat în anul 2017 şi, în prezent, se desfăşoară ediţia a cincea. Iniţiatorul şi realizatorul proiectului e Junior Achievement Romania, în parteneriat cu Mentorii KRUK, şi cuprinde peste 1.800 de unităţi de învăţământ, peste 4.700 de profesori, peste 250.000 de studenţi şi elevi şi se derulează în peste 700 de localităţi din 42 de judeţe din România. Campania se adresează elevilor şi profesorilor din programul naţional Junior Achievement Romania de educaţie financiară. Programul facilitează înţelegerea noţiunilor de bază privind accesarea şi gestionarea unui împrumut, cu ajutorul exerciţiilor şi a exemplelor concrete create special pentru dezvoltarea abilităţilor de analiză a oportunităţilor şi riscurilor financiare.

     

    Rezultate:

    Până în prezent, au beneficiat de aceste cursuri 9.185 de persoane – peste 1.500 de elevi au beneficiat de activităţile proiectului pe parcursul fiecărui an din ultimele cinci cicluri de învăţământ. Anul acesta, peste 2.200 de elevi de liceu au participat la cursurile desfăşurate online şi faţă în faţă, pentru a înţelege importanţa comportamentului financiar responsabil.

  • CSR 2022. Raiffeisen Comunităţi – concurs anual de granturi pentru programe de educaţie non-formală – Raiffeisen Bank România

    Motivaţie:

    Raiffeisen Comunităţi este un concurs anual de granturi pentru proiecte de educaţie non-formală derulate de ONG-uri la început de drum şi instituţii de învăţământ, dezvoltat de Raiffeisen Bank România. Compania a lansat programul cu scopul de a fi mai aproape de comunităţile locale. „Organizaţiile non-profit cunosc cel mai bine nevoile comunităţii lor şi cum să lucreze cu ele, dar au acces limitat la resurse financiare. Rolul companiilor este să completeze această echipă prin punerea la comun a unor resurse care să răspundă provocărilor pe care le întâmpină organizaţiile non-profit şi să deblocheze potenţialul de a creşte impactul pozitiv în comunitate”, spun reprezentanţii businessului.

     

    Descrierea proiectului:

    Raffeisen Comunităţi este cel mai longeviv program de finanţare dedicat programelor de educaţie non-formală din România. În fiecare an, compania finanţează zece proiecte educaţionale care pot schimba viitorul comunităţilor. Concursul acordă granturi de până la 50.000 de lei/grant pentru proiecte care se încadrează într-una dintre cele patru categorii acceptate de concurs: educaţie financiară, antreprenorială, profesională şi educaţie civică. „De-a lungul timpului, am modificat şi am îmbunătăţit programul – de la mecanismul de jurizare, care acum e unul foarte complex şi transparent, în care sunt implicaţi 100 de juraţi, până la criteriile în care trebuie să se încadreze proiectele pentru a fi eligibile.” Programul are mai multe componente, care includ înscrierea proiectelor pe  platforma de concurs, o campanie de comunicare externă pentru înscrierea proiectelor şi campanie de comunicare internă pentru recrutarea de juraţi voluntari din rândul angajaţilor Raiffeisen Bank. „Odată înscrise proiectele, a urmat procesul de jurizare, în două etape, pentru a ne asigura că alegem proiectele câştigătoare dintre cele mai bune propuneri de proiecte: în Etapa 1 de jurizare proiectele au primit note de la două echipe diferite de juraţi voluntari Raiffeisen Bank, iar în Etapa 2 de jurizare cei 20 de finalişti şi-au susţinut proiectele în faţa unui juriu independent, extern Raiffeisen Bank, format din membri ai societăţii civile cu experienţă în programe de educaţie – Junior Achievement Romania, Asociaţia pentru Relaţii Comunitare şi United Way România. În urma interviurilor cu finaliştii, juriul extern a ales câştigătorii granturilor Raiffeisen Comunităţi. După alegerea proiectelor câştigătoare, ele vor fi implementate în perioada octombrie 2022-august 2023.”

     

    Rezultate:

    De la debutul programului, au fost finanţate peste 160 de proiecte, cu peste 45.000 de beneficiari direcţi şi un total de peste un milion de euro investiţi. „Am contribuit la rezolvarea problemelor pe care le au comunităţile locale, pornind de la ideea că şcolile şi ONG-urile care activează în aceste comunităţi cunosc cel mai bine provocările de la nivel local şi soluţiile cele mai eficiente.” În 2022, programul a ajuns la a XII-a ediţie şi a atras 123 proiecte în concurs. În urma unui proces de jurizare, au fost alese zece proiecte câştigătoare, cu peste 4.000 de beneficiari direcţi, alături de două şcoli publice şi opt organizaţii neguvernamentale.

  • CSR 2022. Educaţie financiară în şcolile din România – Raiffeisen Bank România

    Motivaţie:

    Proiectul îşi propune să schimbe statisticile legate de nivelul de educaţie financiară a românilor şi să îi înveţe pe elevi un comportament financiar sănătos şi chibzuit de la cele mai mici vârste. „Lipsa educaţiei financiare conduce la o serie de probleme, precum economii inexistente, venituri reduse, grad de îndatorare ridicat etc. Prin programele noastre de educaţie financiară încercăm să ajungem la un număr cât mai mare de persoane, având un impact direct asupra bunăstării acestora şi creşterii nivelului de trai.”

     

    Descrierea proiectului:

    Dezvoltat local, proiectul ţinteşte elevii şi profesorii din şcolile din România. Programul de educaţie financiară desfăşurat prin parteneriatul Raiffeisen Bank – Junior Achievement Romania în anul şcolar 2021-2022 are ca obiectiv educarea tinerei generaţii pentru dezvoltarea unui comportament financiar responsabil, în mod practic, prin module learning by doing şi blended learning. Pe parcursul proiectului peste 40.000 de elevi de şcoală primară şi liceu, din 680 de şcoli din toată ţara urmează cursuri de educaţie financiară sub coordonarea a peste 1.400 de profesori, dar şi cu participarea voluntarilor Raiffeisen Bank. Proiectul include trei direcţii: Educaţie financiară pentru clasele primare – singurul program care asigură continuitate în educarea financiară a elevilor pe durata întregului ciclu primar; Educaţie financiară pentru elevii de liceu – proiectul „Susţin educaţia financiară în comunitatea mea” pentru educarea elevilor de liceu în scopul dezvoltării unui comportament financiar sănătos; Curs de tip train the trainers pentru profesori, pentru formarea şi certificarea competenţelor financiare şi antreprenoriale, dar şi pentru atragerea de noi profesori către educaţia financiară-antreprenorială şi către proiect. Corelat acestor direcţii, proiectul oferă modele educaţionale în format hybrid learning, gata de integrat în curriculumul şcolar, de către profesori şi voluntari, cu resurse ITC minime. Conţinuturile prevăzute în cadrul proiectului sunt adaptate specificului vârstei şi nivelului de dezvoltare cognitivă şi contribuie la formarea de abilităţi şi comportamente responsabile necesare gestionării banilor prin economisire, investiţilor sau utilizării instrumentelor financiare, iar activităţile propuse în cadrul acestuia au la bază abordarea learning by doing, în care primează exemplele, studiile de caz şi exerciţiile de lucru în echipă, pentru argumentare şi luarea deciziilor. Valoarea financiară a investiţiei în acest proiect se ridică la 137.000 de euro.

     

    Rezultate:

    Numărul beneficiarilor direcţi se ridică la peste 25.100 de elevi din clasele 0-IV, din 599 de şcoli din România (din mediul urban şi rural), peste 14.900 de elevi din clasele IX – XII, din 319 licee din România (din mediul urban şi rural) şi peste 1.400 de profesori care predau cursurile de educaţie financiară. Beneficiari indirecţi sunt cei peste 60.000 de părinţi ai elevilor care urmează cursurile de educaţie financiară, colegi ai profesorilor implicaţi în proiect, care pot deveni mai receptivi la acest model de predare datorită recomandărilor primite de la persoane-resursă, şi voluntari Raiffeisen Bank care îşi aduc contribuţia în comunitate, valorificându-şi cunoştinţele şi abilităţile profesionale în contexte diferite de activitatea cotidiană.

  • CSR 2022. Sala de informatică Huawei din cadrul SOS Satele Copiilor Bucureşti – Huawei România

    Motivaţie:

    Potrivit reprezentanţilor companiei, Huawei România se angajează să înfiinţeze un proiect durabil şi pe termen lung, care să permită copiilor din cadrul programului SOS Satele Copiilor Bucureşti acces egal la resurse digitale şi formarea de competenţe în domeniu. Educaţia şi competenţele digitale sunt esenţiale pentru dezvoltarea copiilor, în special pentru cei care sunt neglijaţi şi care trăiesc în circumstanţe defavorizate. Astfel, crearea unui mediu sigur şi modern pentru copii devine esenţială, mai ales în perioada în care şcolile online sunt o normă.

     

    Descrierea proiectului:

    Huawei România a inaugurat pe 7 iulie 2022, în cadrul SOS Satele Copiilor Bucureşti, sala de informatică Huawei, un spaţiu prevăzut cu echipamente digitale. În ultimii zece ani, tehnologiile digitale şi modul în care copiii le utilizează s-au schimbat foarte mult. Dispozitivele moderne oferă oportunităţi şi beneficii, dându-le celor mici posibilitatea de a interacţiona cu ceilalţi, de a învăţa online şi de a se juca. Proiectul îi are ca public ţintă pe copiii din România, indiferent de mediul în care se află. Donaţia face parte din proiectul 1000 Dreams, dezvoltat de Huawei România, prin care compania şi-a propus să contribuie la consolidarea educaţiei digitale şi să ofere acces copiilor din România la tehnologie, indiferent de mediul din care provin. 10 laptopuri Huawei şi Huawei IdeaHub – tabla interactivă din cadrul centrului – au venit în completarea noilor spaţii, pentru a oferi sprijin copiilor care au nevoie de acces la resurse tehnologice pentru dezvoltarea competenţelor digitale. Cu sprijinul oferit de Prime Telecom, care a oferit consultanţă tehnică şi servicii de instalare, Huawei a făcut posibilă implementarea unei soluţii Wi-fi 6 la sediul Asociaţiei SOS Satele Copiilor.

     

    Rezultate:

    Peste 100 de copii din programul SOS Satele Copiilor Bucureşti vor avea acces la sala de informatică Huawei. Mamele şi copiii vor avea un spaţiu public unde pot învăţa şi îşi pot dezvolta competenţele digitale. Sala va fi folosită şi pentru alte activităţi digitale desfăşurate în cadrul programului SOS Satele Copiilor Bucureşti.

  • CSR 2022. Seeds for the future, ediţia 2022 – Huawei România

    Motivaţie:

    Toată lumea are dreptul la o educaţie digitală de înaltă calitate, aceste abilităţi devenind din ce în ce mai importante şi necesare în lumea de astăzi. România are una dintre cele mai bune resurse de talente TIC (tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor) din Europa, dar resursele de învăţare nu acoperă încă anumite regiuni sau comunităţi, observă reprezentanţii Huawei. În fiecare an, compania şi-a propus să reunească tinere talente din universităţi de top în cadrul acestui program intensiv şi informativ de formare, oferind studenţilor şansa de a explora tehnologia TIC Huawei, de a vorbi cu experţii din industria IT şi de a descoperi cultura chineză tradiţională şi modernă, totul în vederea dezvoltării tinerilor din punct de vedere profesional. „Credem că, prin eforturile noastre, mai multe tinere talente în domeniul TIC ar putea descoperi multitudinea de oportunităţi disponibile în România, astfel încât să aleagă să rămână în ţară şi să contribuie la viitorul economiei digitale a României. Pentru a realiza acest lucru, ne angajăm să lucrăm cu partenerii noştri pentru a conecta mai multe şcoli, pentru a oferi formare în sfera abilităţilor digitale şi pentru a cultiva tinere talente în domeniul TIC pentru viitor”, explică reprezentanţii companiei.

     

    Descrierea proiectului:

    Seeds for the Future este programul emblematic de responsabilitate socială corporativă la nivel global al Huawei, derulat în prezent în aproximativ 140 de ţări, precum şi cea mai longevivă iniţiativă de responsabilitate socială corporativă în comparaţie cu oricare dintre celelalte iniţiative de responsabilitate socială corporativă din întreaga lume, potrivit reprezentanţilor companiei. Programul a fost lansat în România în august 2014. Susţinuţi de Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale din România şi de Ministerul Educaţiei Naţionale, opt studenţi de la şapte universităţi locale au participat la prima ediţie a programului. Printre universităţile implicate s-au numărat Universitatea Politehnica din Bucureşti, Universitatea din Craiova, Universitatea Alexandru Ioan Cuza şi Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca.

    Ambasadorul României în China a participat la evenimentul de lansare şi a acordat interviuri presei, în cadrul cărora a mulţumit companiei Huawei pentru organizarea activităţii de CSR şi şi-a exprimat sprijinul pentru această iniţiativă. Bazându-se pe succesul înregistrat în 2014, programul a atras încă opt studenţi în 2015. Ministrul Educaţiei Naţionale şi vice-ministrul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale au participat la conferinţa de presă, unde au recunoscut contribuţiile programului la educaţia din România şi la dezvoltarea TIC. Programul Seeds for the Future 2021 continuă în cadrul programului emblematic local de dezvoltare a talentelor „ICTalent” şi, de asemenea, în cadrul Memorandumului de Înţelegere semnat recent cu Universitatea Politehnica din Bucureşti. 20 de studenţi au fost selectaţi din peste 800 de candidaţi pentru a se alătura cu succes programului Seeds for the Future. În final, rata de absolvire a fost de peste 90%, jumătate dintre aceştia fiind studente. În cadrul ceremoniei de închidere, proiectul a fost susţinut de Maria Manea, secretar de stat din partea Ministerului Educaţiei.

     

    Rezultate:
    În România, programul „Seeds for the Future” se derulează din 2014, contribuind până acum la formarea a peste 300 de studenţi pasionaţi de tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor. Programul reprezintă pentru studenţii înscrişi o oportunitate extraordinară de a învăţa şi de a-şi perfecţiona atât abilităţile tehnice, cât şi pe cele personale, având un rol important în debutul lor din punct de vedere profesional după absolvirea studiilor. Ediţia de anul acesta le-a oferit ateliere de lucru pe diverse teme de tehnologie şi digitalizare, dar şi despre public speaking şi leadership. Anul acesta, în cadrul programului au putut participa 35 de studenţi din România şi Republica Moldova, timp de 7 zile, în Bucureşti.

  • CSR 2022. Note bune – Huawei România

    Motivaţie:

    În timpul pandemiei, formatul de învăţare online a contribuit la siguranţa sănătăţii profesorilor şi a studenţilor, însă din cauza numărului limitat de dispozitive şi a componentelor software, interacţiunea dintre profesori şi studenţi este redusă, iar calitatea predării este serios afectată. După observarea ecosistemului local pe baza cercetărilor, Huawei România şi Asociaţia pentru Educaţie Digitală Bigger Picture au iniţiat o discuţie şi au decis împreună să pună bazele unei platforme de învăţare gratuită pentru studenţii care se apropie de examene importante, oferind posibilitatea participării la cursuri în săli de clasă în format digital şi îndrumare extracurriculară prin resurse video şi interacţiune online cu acces egal la educaţie pentru toţi studenţii (aflaţi fie în zone urbane, fie în zone remote). „Toată lumea are dreptul la o educaţie digitală de înaltă calitate, în ciuda restricţiilor care pot cauza blocarea modurilor în care aceste cunoştinţe sunt partajate, iar Huawei consideră că tehnologia este o soluţie excelentă pentru a diminua problema inegalităţii în ceea ce priveşte calitatea educaţiei”, cred reprezentanţii Huawei România.

     

    Descrierea proiectului:

    Platforma educaţională gratuită Note Bune este dedicată elevilor de liceu şi de gimnaziu care se pregătesc pentru susţinerea examenelor la matematică şi limba şi literatura română. Huawei România şi Asociaţia pentru Educaţie Digitală Bigger Picture au lansat anul trecut aeastă aplicaţie prin care, alături de profesori foarte bine pregăţiţi, echipa #NoteBune le propune utilizatorilor o serie de cursuri online realizate în conformitate cu Programa şcolară. Elevii vor putea trece prin materie în câteva ore cu ajutorul lecţiilor video, a fişelor recapitulative şi a testelor de evaluare ce vor putea fi rezolvate online. Tot conţinutul este gratuit pentru a susţine accesul egal la educaţie al tuturor copiilor. Proiectul este susţinut de Huawei România, prin programul 1000 Dreams, a cărui misiune este să îi ofere fiecărui copil şanse egale la educaţie folosind tehnologia.

     

    Rezultate:
    Potrivit cifrelor oficiale ale Ministerului Educaţiei, 117.219 elevi au participat la examenul de admitere la bacalaureat/facultate în 2022, iar la examenul de liceu/evaluarea naţională 148.595 de elevi. Pagina web notebune.ro a primit peste 390.000 de vizualizări în doar 3 luni (martie – iunie 2022), generând 53.000 de vizitatori ai site-ului – unul din cinci studenţi care au susţinut examenul de admitere la facultate a vizitat platforma Notebune. Durata medie a sesiunii este de peste 4 minute/sesiune/utilizator, rata de revizuire a site-ului de 24,3%. Din luna martie, au fost filmate şi produse cele 34 de clipuri de curs planificate (22 de română şi 12 de matematică), fiecare cu întrebări interactive de tip test, ce pot fi tipărite online sau offline. „Platforma a fost intens promovată în mass-media, televiziune, radio şi online, bucurându-se de multă atenţie şi, mai important decât atât, de o creştere a popularităţii acesteia. ISMB – Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti – a promovat platforma şi conţinutul acesteia printr-o scrisoare oficială trimisă către toate şcolile din Bucureşti, încurajând toţi profesorii să o folosească. De asemenea, cu ajutorul partenerului nostru, Bigger Picture, am făcut progrese importante în ceea ce priveşte prezentarea platformei noastre autorităţilor şi reprezentanţilor Ministerului Educaţiei. Credem că este un instrument dedicat atât profesorilor, cât şi elevilor, de aceea dorim să transformăm notebune.ro într-un instrument educaţional autorizat pentru învăţarea digitală”, spun reprezentanţii companiei.

  • CSR 2022. Ziua internaţională a securităţii cibernetice în şcoli – KPMG în România

    Motivaţie:

    „A dărui înapoi comunităţii timp măsurat în expertiză profesională şi implicare comunitară constituie una dintre valorile cele mai importante ale strategiei de responsabilitate socială a companiei şi ale vieţii de zi cu zi ca angajat KPMG. Implicarea angajaţilor în proiectele de CSR nu constituie numai o dorinţă de a contribui la mai binele societăţii, ci este o credinţă mai puternică în responsabilitatea fiecăruia de a ajuta şi a fi o componentă activă în viaţa comunităţilor din care facem parte”, descriu reprezentanţii KPMG în România poziţionarea companiei în ceea ce priveşte proiectele de CSR. De-a lungul anilor, KPMG s-a implicat activ în numeroase campanii sociale, campanii pentru susţinerea sănătăţii mediului, însă sectorul cel mai atractiv pentru profesioniştii companiei rămâne cel educaţional, în care îşi concentrează cele mai multe resurse financiare şi profesionale: „Credem cu tărie în puterea şcolii şi a organizaţiilor nonguvernamentale deopotrivă de a schimba vieţile şi viitorul copiilor de astăzi, pe care ne dorim să îi vedem adulţii echilibraţi de mâine, inteligenţi emoţional, inovativi şi încrezători în propriile forţe, cu solide cunoştinţe despre sustenabilitate, reciclare şi conduită ecologică şi, nu în ultimul rând, profesionişti în domeniul lor de expertiză”.

    Proiectul „Ziua internaţională a securităţii cibernetice în şcoli” face parte dintr-o serie de iniţiative construite în jurul strategiei de ESG (Environmental, Social & Corporate Governance) a KPMG  şi este relevant, mai ales în contextul în care, potrivit unui raport al Qustodio, copiii petrec cu 25% mai mult timp online, cu 76% mai mult pe reţelele de socializare, cu 23% mai mult pentru jocurile video, cu 54% mai mult pentru educaţie şi cu 49% mai mult pentru comunicare. În plus, şi probabil ca o consecinţă a celor de mai sus, DQ Institute raportează că aproape două treimi (60 %) dintre copiii cu vârsta cuprinsă între 8 şi 12 ani sunt expuşi la una sau mai multe forme de risc cibernetic, 45% fiind afectaţi de cyberbullying (hărţuire cibernetică sau bullying online). Programul KPMG a devenit şi mai relevant în contextul pandemic: pentru prima dată în istorie, cursurile şcolare s-au desfăşurat în mod regulat într-un mod hibrid (online/offline) care a impus copiilor şi tinerilor folosirea frecventă a tehnologiei şi internetului nu doar pentru distracţie ci şi pentru dezvoltarea personală (cursurile şcolare sau de altă natură). În plus, creşterea exponenţială a inovaţiilor tehnologice conduce inevitabil către o lume în care copiii de azi vor deveni liderii lumii digitale de mâine.

     

    Descrierea proiectului:

    În anul 2021, pentru al cincilea an consecutiv, KPMG International a organizat programul Global Cyber Day („Ziua internaţională a securităţii cibernetice”) în 60 de ţări şi teritorii din întreaga lume, cea mai mare extindere din toată istoria programului. Iniţiativa comunităţii, preluată şi condusă local de specialişti KPMG în securitate cibernetică încă din anul 2019, îşi propune să educe copiii şi tinerii de toate vârstele (pornind de la clasele pregătitoare şi până la liceu şi chiar facultate), şi chiar profesori, părinţi şi seniori, cu privire la importanţa securităţii cibernetice şi riscurile la care se supun atunci când accesează internetul. „Într-o lume digitală, este datoria noastră să contribuim la educaţia copiilor şi tinerilor cu privire la riscurile cibernetice”, consideră Gheorghe Vlad, director în cadrul departamentului de securitate cibernetică din KPMG România şi promotor principal al acestui program. „Încurajând practicile sigure, dăm tinerilor puterea şi competenţele să dezvolte obiceiuri care să-i păstreze în siguranţă pe Internet şi le oferim părinţilor şi profesorilor instrumentele pentru a comunica mai bine cu copiii.”

     

    Rezultate:
    În România, programul s-a bucurat de succes şi, în consecinţă, KPMG a decis să extindă iniţiativa pe o perioadă de cel puţin un an, cu sprijinul partenerilor locali (Teach for Romania şi Junior Achievement Romania). Ca urmare, în perioada octombrie 2021 – iunie 2022, prin intermediul a 10 sesiuni online de o oră, facilitate de Gheorghe Vlad, director în cadrul departamentului de securitate cibernetică din KPMG România, programul a ajuns la un număr de peste 3.000 de copii din toată ţara, la profesorii şi învăţătorii acestora şi chiar la părinţi.

  • CSR 2022. Educaţia nu se opreşte niciodată – eMAG

    Motivaţie:

    Unu din patru copii din mediul rural renunţă la şcoală înainte de a ajunge în clasa a VIII-a, iar abandonul şcolar a ajuns la cote alarmante în România. Lipsa resurselor materiale şi rezultatele şcolare foarte slabe sunt printre principalele cauze ale abandonului şcolar. De peste 10 ani, compania este implicată în programe de educaţie remedială alături de Fundaţia Nouă ne pasă, care a demonstrat că are un impact vizibil în comunităţile unde activează şi poate schimba vieţi. Compania s-a alăturat acestui demers deoarece consideră că educaţia copiilor este o problemă care afectează evoluţia economică şi socială a ţării, care ar trebui să ne preocupe pe toţi. „Credem că putem schimba paradigma noastră economică, a unei Românii ca furnizor de mână de lucru ieftină, cu aceea a unui stat cu o populaţie bine educată, care produce valoare. Dar pentru aceasta trebuie să avem grijă de copiii noştri şi să îi ţinem în şcoală. Educaţia face parte din ADN-ul eMAG, iar susţinerea acestui proiect se înscrie în demersul nostru de a susţine evoluţia comunităţii din care facem parte, ca o componentă a platformei noastre de sustenabilitate, Responsabilitatea noastră nu se opreşte niciodată.” Printre programele Fundaţiei Nouă ne pasă în care compania e implicată se numără şi „Nouă Ne Pasă” – program de prevenţie a abandonului şcolar, „Hai la Olimpiadă” – program de sprijin pentru olimpicii la matematică, fizică, informatică, „Umanitatea nu are graniţe” – program de donaţii derulat în contul Crucii Roşii Române în sprijinul populaţiei ucrainene sever afectate de conflictul militar (2022), „Parteneriat pentru solidaritate” – platformă de donaţii iniţiată la debutul pandemiei pentru a sprijini cadrele medicale din linia întâi, în parteneriat cu Banca Transilvania, Mobexpert şi Mastercard (2020).

     

    Descrierea proiectului:

    Beneficiarii campaniei sunt copiii aflaţi în risc de abandon şcolar. Centrele de educaţie remedială „Nouă ne pasă” le oferă elevilor cu risc de abandon şcolar sprijinul de care au nevoie pentru a nu renunţa la educaţie. Lansat în 2016, programul a ajuns ca, în anul şcolar 2021 – 2022, să includă 84 de şcoli din
    31 de judeţe, cu 2.422 de copii care sunt susţinuţi de 377 de profesori.

     

    Rezultate:
    Ca urmare a acestui demers, clienţii eMAG au donat peste 5.900 de ore de educaţie remedială pentru copiii din programul de combatere a abandonului şcolar, în perioada 21 aprilie-21 iunie 2022. În total s-au înregistrat 16.500 de donaţii în valoare de peste 160.600 de lei. Reprezentanţii companiei şi-au dorit ca, pe lângă colectarea de donaţii pentru a finanţa centrele din programul „Nouă ne pasă”, să pună pe agenda publică problema abandonului şcolar, oferindu-le recunoaştere şi profesorilor care îi învaţă pe copii că cea mai importantă lecţie este aceea de a nu renunţa. În urma participării în program, prezenţa la şcoală a copiilor s-a îmbunătăţit cu 80%, iar notele au crescut cu aproximativ un punct  în decursul unui an şcolar.

  • CSR 2022. Soluţii pentru comunitate – Synevo România (parte a diviziei de Servicii de Diagnostic a grupului Medicover)

    Motivaţie:

    Synevo şi-a propus ca, alături de Asociaţia Medicover, să încurajeze ONG-urile, instituţiile şi autorităţile publice din ţară să înscrie proiecte, pentru a identifica idei şi acţiuni capabile să lase o amprentă durabilă în comunitate. Campania integrată „Soluţii pentru comunitate” are rolul de a sprijini în mod egal proiecte sociale din domeniile educaţie, sănătate şi mediu, domenii pe care reprezentanţii Synevo România le descriu drept nucleul  unei dezvoltări sigure şi durabile. Campania este dezvoltată intern şi vizează asigurarea unui cadru optim pentru dezvoltarea pe termen lung a proiectelor sociale, adresându-se tuturor ONG-urilor din România cu o vechime de cel puţin doi ani şi instituţiilor şi autorităţilor publice, care respectă criteriile de eligibilitate.

     

    Descrierea proiectului:

    Campania se derulează pe un interval de un an şi cupinde trei etape: depunerea proiectelor, evaluarea şi implementarea. Orice ONG poate prezenta proiecte sociale din domeniile vizate până pe 7 octombrie 2022. Proiectele vor fi evaluate de organizatori, urmând ca cele selectate şi declarate finaliste să fie susţinute în faţa juriului, care le va analiza şi nota. Pe 24 noiembrie vor fi anunţate cele zece proiecte selectate în urma campaniei. Urmează etapa de implementare şi de raportare care durează până la data de 30 iulie 2023.

     

    Rezultate:
    În urma  etapei de selecţie, zece proiecte vor primi sponsorizări în valoare cumulată de 150.000 euro. „Implicarea companiilor este importantă, deoarece anumite domenii sunt subfinanţate de stat şi doar aşa putem face diferenţa pe termen lung.  Cu un stil de viaţă echilibrat, o educaţie minimă asupra noţiunilor elementare de nutriţie şi biologie şi cu un respect cuvenit faţă de natură şi mediul înconjurător putem construi comunităţi sănătoase şi sustenabile”, descriu reprezentanţii Synevo România rolul pe care consideră că îl au proiectele de CSR în România.

  • Răzvan Botea, ZF: Două săptămâni au fost numai despre Schengen şi nu am rezolvat nimic. În schimb, ca întotdeauna, am lăsat educaţia în spate

    Cei mai mulţi dintre tineri ies din băncile şcolii şi orbecăie prin viaţă, cel puţin primii ani. Cu joburi necalificate, prost plătite, se uită la Vest şi unii pleacă acolo. Alţii fac facultăţi degeaba, vezi cazul profesorilor debutanţi cu 2.000 de lei pe lună, care fac Glovo în timpul liber.

    S-au dezbătut intens legile educaţiei în 2022, reforma care aducea, teoretic, sistemul educaţional românesc în al treilea deceniu al secolului pe care îl trăim. Preşedintele Klaus Iohannis a lansat proiectul România Educată – dezbateri, propuneri, declaraţii. Toate acestea, însă, fără alocare bugetară, rămân în cel mai un caz utopii. În cel mai rău caz, praf în ochi.

    În proiectul de buget pentru 2023 se propune o alocare pentru Ministerul Educaţiei de 33 mld. lei, care este, mai mult sau mai puţin, echivalentul a 2% din PIB. O lege în vigoare, încălcată de legea bugetului de stat în fiecare an, care are o forţă juridică mai mare, este cea Educaţiei care spune să i se aloce 6% din PIB. Este complicat însă, pentru că o reformă serioasă în educaţie produce efecte în ani de zile, zeci poate. Or, calculele politice nu se întind pe atâţia ani.

    Spiru Haret, omul căruia îi poartă numele şcoli, licee şi universităţi (private, OK) din România, a reuşit să înceapă să aducă şcoala în mediul rural în 1900. Prima generaţie de intelectuali ai României ca produs al reformei lui Haret au intrat în atenţie abia în perioada interbelică. Iată, 18 ani cel puţin. Ce om politic actual face acum calcule pe 20-30 de ani?

    Situaţia actuală a inserţiei tinerilor pe piaţa muncii este, într-un cuvânt, dezastru. Cele mai recente date de la Institutul  Naţional de Statistică (INS), arată că şomajul în rândul tinerilor este cam la 20%, chiar dacă şomajul în general este redus. Cu alte cuvinte, 2 din 10 tineri din România nu sunt nicăieri: nici în piaţa muncii, nici pe băncile şcolii. Orbecăie prin viaţă.

    Problemele sunt multiple, dar nu există niciun punct de plecare pentru rezolvări. Declarativ, dă bine: educaţia pe primul loc, dar până la bani. Iar cifrele nu mint, vorba preşedintelui Iohannis: „sunt reci, obiective”. Ce spun cifrele, aşadar: ca pondere în PIB, alocarea bugetară pentru Educaţie este una dintre cele mai mici din ultimii ani, în 2023. În ultimii ani, educaţia nu a primit mai mult de 3% din PIB, în ciuda declaraţiilor.

    Ce treabă au toaletele din curte din miile de şcoli cu calitatea actului educaţional, se întreba, anul acesta, fostul ministru al educaţiei Sorin Câmpeanu. Au totul de-a face, de fapt. Probabil şi consecinţe directe, dar relevă un lucru simplu: câţi bani dă guvernul pe educaţie. Doi. La sută din PIB.