BusinessMagazin

Tag: Donald Trump

  • Cum a ajuns Steve Feinberg, regele neîncoronat al armelor din SUA şi aliat de încredere al lui Trump, să deţină una dintre cele mai mari bănci poloneze

    Ceea ce a mai rămas după re­struc­turarea Getin Noble Bank, până în urmă cu câţiva ani una dintre cele principalele bănci comercia­le din Polonia, a fost cumpărat de fondul american de investiţii alternative Cerberus Capital Management. Firma de private equity care poartă numele unui câine monstruos din mitologia greacă a făcut mai multe incursiuni pe piaţa bancară europeană, iar cea mai cunoscută este cea în care a plecat cu coada între picioare din Germania. Cerberus este condus de Steve Feinberg, unul din aliaţii de bază ai fostului pre­şedinte american Donald Trump.

    Achiziţionarea a 100% din VeloBank, succesorul băn­cii poloneze restructu­rate forţat Getin Noble Bank, de către Cerberus aminteş­te, pe de o parte, că sistemul bancar euro­pean are verigi slabe, in­clusiv în Europa de Est, iar pe de alta că investitorii a­me­ricani pătrund tot mai adânc în sectoarele economice strategice ale Uniunii Europene. Iar acest lucru vine cu un preţ. Uneori pariurile americanilor dau greş. Aşa a fost cazul în Germania.

    În 2022, fondul şi-a vândut în pierdere cu 20% două cincimi din activele pe care le deţinea la cele mai mari bănci germane, Deutsche Bank şi Commerzbank. Acesta a fost rezultatul unei investiţii de patru ani care a arătat cât de dificil este să forţezi schimbări la băncile mari, dar şi limitele strategiei firmei lui Feinberg, după cum scrie Reuters.

    Cu o participaţie de 5% la Commerzbank şi una de 3% la Deutsche, investitorul american nu a avut capacitatea de a schimba manage­mentul sau de a influenţa strategia. Un acord de consultanţă cu Deutsche s-a concentrat în principal pe do­menii restrânse, cum ar fi ma­nagementul lichidităţii, potrivit unor surse apropiate situaţiei.

    În timp ce Cerberus a obţinut schimbarea de management dorită la Commerz, partici­pa­ţia de 15% a guvernului a oferit statului german controlul. Iar postul de preşedinte i-a revenit lui Hans-Jörg Vetter, în ciuda faptului că Cerberus i-a pus la îndoială calificările. Dacă Germania este cea mai mare economie europeană, Polo­nia este cea mai mare economie est-europeană. Acolo, Cerberus s-a oferit să investească în VeloBank 1,075 miliarde zloţi (250 milioane euro), din care 700 de milioane de zloţi sunt recapitalizare, potrivit The Warsaw Voice.

    Tranzacţia se va finaliza dacă Cerberus ob­ţi­ne toate avizele, inclusiv de la Comisia Euro­peană. Când Getin Noble Bank a fost forţată de autorităţile poloneze să intre în restructu­ra­re, în 2022, ocupa locul zece în funcţie de active în clasamentul băncilor poloneze şi risca să falimenteze. Banca avea 300 de subsidiare şi 2.800 de angajaţi. Cu un an înainte înregistrase pierderi de peste un miliard de zloţi. Operaţiu­nile i-au fost salvate de un mecanism de protec­ţie format de cele mai mari opt bănci poloneze.

    Astfel s-au sfârşit ambiţiile fondatorului, Leszek Czarnecki, într-o vreme cel mai bogat om din Polonia, de a construi o bancă de top. Strategia lui de a acapara piaţa cu creditare agre­sivă a dat greş când creditele, mai ales cele în franci elveţieni, au devenit toxice. Banca a început să se prăbuşească în 2018, după ce ziarele Gazeta Wyborcza şi Financial Times au arătat că preşedintele de atunci al Autorităţii de Supraveghere Financiară i-a cerut lui Czarnecki bani în schimbul unui tratament preferenţial pentru banca sa.

    Astfel publicul polonez a aflat că Getin are probleme şi a început să-şi retragă economiile de acolo. Conversaţia cu oficialul polonez ar fi fost înregistrată în secret de omul de afaceri. Neîncrederii i s-a adăugat criza creditelor în monedă străină în care clienţii au atacat în justiţie clauzele de indexare impuse de bancă.

    Criza a lovit tot sistemul bancar polonez, dar Getin se afla deja într-o situaţie financiară dificilă. Portofoliul de impoteci în valută era de patru ori mai mare decât capitalul sub formă de equity, cerinţele de capital nu mai erau îndeplinite, iar provizioanele erau insuficiente.

    În 2020, după lovitura dată de pandemie, dobânzile au fost tăiate până la zero, ceea ce a redus veniturile din dobânzi. O lovitură a fost şi introducerea „vacanţei creditelor“ în 2022. Czarnecki n-a mai adus bani în banca sa. Ultima recapitalizare o făcuse în 2018 şi a fost superficială. De altfel, autorităţile poloneze l-au amendat pe acesta cu echivalentul a patru milioane de euro, reproşându-i „atitudinea iresponsabilă“ care nu mai poate fi „tolerată“.

    Cerberus vede oportunităţi în astfel de probleme. Până la urmă, cumpărarea VeloBank poate fi văzută ca o confirmare că banca poloneză poate atrage investitori străini. Oferă o doză mare de încredere. Investitorul american a pus ochii pe cele două mari bănci germane când acestea se clătinau şi se discuta despre fuziunea lor. A impus schimbări radicale la creditorul austriac Bawag şi la Hamburg Commercial Bank. Controlează activităţile de retail bancar din Franţa ale HSBC.

    Firma a cumpărat şi operaţiunile franceze de consumer finance ale GE Capital, divizia de servicii financiare a colosului industrial american General Electric, în dezintegrare după Marea Recesiune din anii 2000. Cerberus a ajuns şi în Cipru, unde a cumpărat credite neperformante de la Alpha Bank.

    Steve Feinberg, CEO-ul de la Cerberus, a finanţat cu 1,5 milioane dolari ambiţiile electrorale ale lui Donald Trump când acesta şi-a câştigat primul mandat şi a ajuns în atenţia publicului când s-a aflat că ar putea intra în administraţia Trump. A devenit până la urmă consilier şef pe teme de informaţii şi spionaj.  Feinberg, datorită constelaţiei de producători de mitraliere, puşti şi pistoale pe care o deţine, este considerat regele american al armelor.

     

     

  • Mutare surpriză din partea lui Donald Trump: Reţeaua de socializare Truth Social, controlată de acesta, este pe cale de a se lista la bursă. Fostul preşedinte american va avea de câştigat peste 3 miliarde de dolari

    Reţeua de socializare a lui Donald Trump, Truth Social, este pe cale să se listeze la bursă într-o afacere de peste 3 miliarde de dolari, scrie Sky News.

    Astfel, Trump Media & Technology Group (TMTG) al cărei principal produs este reţeaua de socializare va începe în curând tranzacţionarea pe Nasdaq.

    În cadrul unei şedinţe desfăşurate vineri, Digital World Acquisition Corp, companie deja prezentă la bursă, a votat fuziunea cu TMTG. Înţelegerea evaluează participaţia lui Trump la 3,6 miliarde de dolari.

    Câştigul neaşteptat vine într-un moment potrivit pentru fostul preşedinte american, care trebuie să plătească 454 de milioane de dolari după ce a pierdut un proces de fraudă în New York.

    Truth Social a fost lansată în februarie 2022, la un an după ce Donald Trump a primit interdicţie pe toate reţelele mari de socializare ca urmare a asaltului asupra Capitoliului.

  • Cum s-a transformat Trump în ochii băncilor dintr-o „balenă” vânată de toţi într-un peşte alunecos şi otrăvitor?

    Familia fostului preşedinte Donald Trump a intrat în atenţia Deutsche Bank în 2011, atunci când căuta un împrumut pentru achiziţionarea unui teren de golf din Florida. Rosemary Vrablic, o angajată bancară de la Deutsche Bank, a dezvoltat o relaţie cu familia Trump, iar de-a lungul anilor şi pe măsura sporirii averii fostului preşedinte american, Vrablic a devenit centrul unui caz de fraudă complex.

     

    M

     

    Membrii familiei fostului preşedinte Donald Trump se gândeau să cumpere un teren de golf din Florida când le-a fost prezentată Rosemary Vrablic, o doamnă bancher de la Deutsche Bank. Era anul 2011. Ei căutau un împrumut, iar ea căuta să cultive afaceri cu clienţi valoroşi, după cum a mărturisit Rosemary în timpul procesului de fraudă judecat în toamnă la New York cu Trump în rolul negativ. „Am ieşit la vânătoare de balene”, a scris ea într-un e-mail către alţi directori ai băncii sale în noiembrie 2011, referindu-se la eforturile de a ajunge la afacerile lui Trump. În cele din urmă, Vrablic a cultivat o relaţie cu Trump care s-a concretizat prin trei împrumuturi majore ajunse până la urmă în centrul unui caz de fraudă complex împotriva fostului preşedinte republican, a celor doi fii adulţi ai acestuia şi a companiei lor. Echipa de apărare a omului de afaceri politician a spus că banca a efectuat propriile verificări şi a concluzionat în mod independent că împrumuturile au fost o afacere bună. Procurorul general al New Yorkului, Letitia James, spune – iar judecătorul de caz a constatat – că, indiferent de performanţa împrumutului, Trump este răspunzător de fraudă pentru că a furnizat băncii evaluări extrem de umflate ale averii sale pentru a primi condiţii de împrumut mai avantajoase.

    Apărarea a susţinut, de asemenea, că banca era interesată să-l păstreze pe Trump de client, crezând că astfel ar avea acces la mai multe afaceri cu el şi cu alte persoane bogate din cercul său social. Mărturia lui Rosemary a confirmat această idee. Vrablic a fost prezentată familiei Trump pentru prima dată în 2011 prin intermediul soţului Ivankăi Trump, Jared Kushner, conform mărturiilor din proces şi documentelor prezentate acolo. La sfârşitul acelui an, Trump a trimis personal unui director de la Deutsche Bank o situaţie financiară despre care procurorul spune că era plină de exagerări producătoare de fraudă. Până atunci, Vrablic dezvoltase o relaţie strânsă cu Ivanka Trump, care a fost adusă iniţial ca inculpat în dosar şi care era „legătura principală” a lui Vrablic cu familia Trump. O curte de apel din New York a respins cererile împotriva Ivankăi Trump în iunie, hotărând că acestea nu sunt permise de lege.

    Ivanka Trump a mărturisit pe 8 noiembrie că era şi ea interesată să cultive o relaţie cu Vrablic. „Auzisem că Rosemary era un bancher formidabil, cu multă experienţă, şi o persoană grozavă cu care să ai o relaţie”, a mărturisit Ivanka Trump. Perechea a lucrat împreună la trei tranzacţii: un împrumut de 125 de milioane de dolari pentru achiziţia, în 2011, a terenului de golf Doral din Florida, un împrumut de 107 milioane de dolari legat de turnul lui Trump din Chicago – plus o extindere de 45 de milioane de dolari în 2014 – şi un credit de 170 de milioane de dolari în 2013 pentru transformarea de către Trump a Old Post Office din Washington într-un hotel.

    Pe parcurs, Vrablic a scris în repetate rânduri în sprijinul relaţiei de afaceri.

    În 2013, Anshu Jain, care era la acea vreme co-CEO al Deutsche Bank, s-a întâlnit cu Donald Trump la turnul său cu acelaşi nume din New York. La prânz au participat şi Ivanka Trump şi alţi directori ai companiei.

    Într-un briefing pregătit de Vrablic pentru Jain înainte de întâlnire, ea a remarcat că Donald Trump era un „jucător de golf pasionat, cu un handicap de o singură cifră” şi a subliniat „cererile cheie” pe care ar fi trebuit să le prezinte şeful său. „Discutaţi strategic despre folosirea reţelei personale şi profesionale a domnului Trump în industria imobiliară din NY în beneficiul băncii”, a scris ea, descriind una dintre aceste indicaţii. Ivanka Trump a povestit de întâlnire în mod similar în timpul mărturiei sale. „Îmi amintesc că a fost o întâlnire foarte, foarte prietenoasă şi el ne-a încurajat să facem mai multe afaceri cu Deutsche Bank”, a spus Ivanka Trump. „Cred că a fost o mică şedinţă de vânzări, trecând pe la noi, vorbind despre diferitele tranzacţii pe care le aveam în aşteptare, despre care presupun că Rosemary l-a informat, şi sugerând să facem afaceri suplimentare cu banca.”

    Mai târziu, Jain i-a scris lui Donald Trump pentru a-i mulţumi pentru întâlnire.

    „A fost o plăcere să vă văd încântarea în construirea averii familiei şi mândria dumneavoastră  justificată de a vă avea copiii în afacere”, a scris Jain într-o scrisoare din martie 2014, citită în timpul procesului. Un e-mail scris de Ivanka Trump, prezentat la proces, exprima entuziasmul faţă de ratele scăzute de dobândă pe care compania le-a primit de la Deutsche Bank.

    „Mai bine de atât nu se poate”, a scris Ivanka. Avocaţii lui Trump au susţinut că entuziasmul era reciproc şi că banca a fost mulţumită de performanţa activelor familiei Trump pe măsură ce împrumuturile ajungeau la scadenţă.

    Potrivit dovezilor aflate la judecător, Organizaţia Trump a propus o alternativă care să îi permită pur şi simplu să predea o listă de active şi pasive materiale şi să lase Axos să-şi facă propriul calcul. Foto: HEPTA

     

    Mărturia şi probele lui Vrablic au susţinut această afirmaţie. „Şeful meu direct, Michele Fassiola, ar dori să vă sune pe dumneavoastră şi pe tatăl dumneavoastră pentru a vă mulţumi pentru că sunteţi clienţi atât de grozavi şi pentru toate afacerile pe care le-am făcut împreună”, i-a scris Vrablic Ivankăi Trump într-un e-mail din 2014. „Familia Trump a ajuns în Top 10 clienţi ai diviziei Asset and Wealth Management, iar dânsul este încântat de modul în care a crescut.” Vrablic a descris eforturile continue ale băncii de a extinde afacerile cu  familia Trump până când capul familiei a fost ales preşedinte. Atunci banca a decis să facă un pas în spate. „Nu au mai vrut să-şi mărească expunerea în acel moment”, a spus Vrablic, explicând că banca voia să evite să iasă prea mult în evidenţă. „A fost o situaţie fără precedent în care aveam un client care urma să devină preşedinte al Statelor Unite.”

    Avocaţii lui Trump i-au cerut în repetate rânduri judecătorului de caz să oprească procesul, invocând verificările efectuate de Deutsche Bank în legătură cu finanţele lui Trump şi satisfacţia faţă de relaţia de creditare avută cu Trump. Procurorii au respins cererile, spunând că acestea nu au legătură cu acuzaţiile din caz. „Nu implică fraudă îndreptată către Deutsche Bank. Ele implică fraudă prin crearea de declaraţii financiare false şi fraudă în asigurări”, a declarat Kevin Wallace, reprezentant al procurorului general din New York. „Aşadar, mărturia unui martor al Deutsche Bank nu ar fi o bază pentru pronunţarea unui verdict în nicio circumstanţă.”

    Wallace a subliniat că bancherii au mărturisit, de asemenea, că aveau încredere că familia Trump este sinceră în legătură cu finanţele lor. „Am presupus că reprezentarea valorii activelor şi pasivelor era în linii mari exacte”, a spus Nicholas Haigh, un fost director al Deutsche Bank. El analiza riscul pentru împrumuturile acordate persoanelor cu valoare netă ridicată.

    „Aş sublinia că simplul fapt că creditorii au fost fericiţi nu înseamnă că legea nu a fost încălcată”, a spus şi judecătorul, Arthur Engoron.

    Deutsche Bank s-a retras din afacerile cu Trump înainte ca acesta să fie pus sub acuzare. Dar locul nu a rămas mult timp gol. Axos Financial a preluat cu bucurie rolul de finanţator al imperiului Trump şi pare mulţumită să se afle aproape de fostul preşedinte. Certurile acestuia cu legea n-o deranjează. Poate pentru că este o bancă la fel de alunecoasă precum sunt finanţele familiei Trump.             

    Deutsche Bank şi alte bănci la care Trump avea depozitele au tăiat legăturile cu fostul lider al SUA în zilele din preajma asaltului din 6 ianuarie 2021 asupra Capitoliului de către susţinătorii săi, într-o perioadă  în care Trump avea împrumuturi scadente de sute de milioane de dolari. În februarie 2022, firma de contabilitate care a lucrat pentru el timp de două decenii a renunţat şi ea şi a sfătuit pe toată lumea să nu se bazeze pe „declaraţia sa financiară”, un indicator pe care băncile îl folosesc pentru a evalua riscurile unui împrumut.

    Dacă nu ar fi găsit un nou creditor, imperiul de afaceri al lui Trump ar fi putut fi în pericol.

    Atunci a sărit în ajutor Axos, o firmă financiară puţin cunoscută, cu afaceri doar online şi cu sediul într-un parc de birouri suburban din San Diego.

    Axos, cunoscută anterior sub numele de Bank of Internet USA, este una dintre primele bănci digitale şi a crescut pentru a deveni o companie profitabilă, tranzacţionată la bursă, parţial prin specializarea în împrumuturi acordate debitorilor de care alte bănci s-au ferit – totul în timp ce naviga sub supravegherea autorităţilor federale de reglementare atrasă de operaţiuni interne, scrie The Washington Post. De asemenea, banca a fost audiată în Congres pentru verificarea implicării ei în dobânzi prea mari la unele împrumuturi. La o zi după ce avertismentul firmei de contabilitate a lui Trump a devenit public, preşedintele şi CEO-ul de la Axos – un donator republican pe nume Gregory Garrabrants – a semnat un împrumut de 100 de milioane de dolari pentru Trump Tower, zgârie-norii din Manhattan care fuseseră mult timp casa lui Trump şi baza sa de operaţiuni. Trei luni mai târziu, Garrabrants a aprobat un al doilea acord, prin care banca a oferit 125 de milioane de dolari staţiunii Doral, complexul de terenuri de golf  ce i-a aparţinut lui Trump din 2012. Axos a finanţat, de asemenea, o parte dintr-un împrumut care a ajutat la achiziţia de 375 de milioane de dolari a hotelului din Washington al lui Trump de către un grup de investitori. Împrumuturile acordate de Axos lui Trump au fost vitale pentru stabilizarea finanţelor sale de după pierderea preşedinţiei şi pentru a-i permite să lanseze campania curentă. Când s-a discutat despre o garanţie pentru împrumutul pentru Trump Tower, a apărut problema evaluării averii nete, potrivit documentelor instanţei. A fost un subiect delicat, având în vedere procesul şi acuzaţiile de fraudă. Să fi  început Organizaţia Trump să trimită evaluări corecte creditorilor săi? N-a fost nevoie. Potrivit dovezilor aflate la judecător, Organizaţia Trump a propus o alternativă care să îi permită pur şi simplu să predea o listă de active şi pasive materiale şi să lase Axos să-şi facă propriul calcul. Organizaţia Trump a încercat, de asemenea, să limiteze răspunderea pentru fiul Don Jr., care serveşte ca administrator al averii tatălui său. Un avocat al Axos a fost de acord cu ideea generală de a-l scuti pe Don Jr., dar a vrut să se asigure şi că tânărul Trump va fi în continuare răspunzător pentru vreo posibilă fraudă. El are cel mai mic risc. 

  • Viktor Orbán se va întâlni cu Donald Trump la Mar-a-Lago, într-un episod rar de susţinere din partea unui lider european pentru candidatul republican

    Premierul Ungariei, Viktor Orbán, se va întâlni vineri cu Donald Trump la Mar-a-Lago, raportează Financial Times.

    Liderul ungar îşi croieşte o figură solitară în UE, întrucât îl susţine deschis pe Trump, un sceptic în privinţa alianţelor transatlantice ale SUA, pentru un al doilea mandat la Casa Albă. Opinia predominantă în restul blocului este că Trump ar fi imprevizibil şi dificil de tratat şi ar creşte riscurile de securitate în Europa dacă ar forţa Ucraina să încheie un armistiţiu cu Rusia în condiţiile Moscovei.

    „Singura şansă serioasă pentru stabilirea păcii este reprezentată de întoarcerea lui Trump la Casa Albă – aceasta este singura mea speranţă”, a declarat Orbán despre Trump săptămâna trecută. „În caz contrar, războiul dintre Ucraina şi Rusia va fi lung, apropiindu-se din ce în ce mai mult de Ungaria şi creând probleme din ce în ce mai puternice pentru politica europeană.”

    Opiniile controversate ale lui Orbán au împiedicat sancţiunile UE împotriva Rusiei, aderarea Finlandei şi Suediei la NATO şi, mai recent, un pachet de ajutor de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina. De asemenea, a rupt rândurile cu aliaţii occidentali anul trecut, când s-a întâlnit cu Vladimir Putin, după ce Curtea Penală Internaţională a emis un mandat de arestare pe numele preşedintelui rus pentru crime de război în Ucraina.

    Premierul ungar a avut relaţii tensionate cu administraţiile democrate, inclusiv cu cea a preşedintelui Joe Biden, ai cărui oficiali i-au reproşat lui Orbán erodarea standardelor democratice în Ungaria, afirmând că strategiile sale recente reprezintă un risc direct pentru interesele de securitate ale SUA în Europa.

    Orbán a respins acuzaţiile şi a declarat că nu este „calul troian” al lui Putin în Europa.

    Trump a promis că va pune capăt războiului din Ucraina „într-o singură zi” şi a ameninţat membrii NATO care nu îndeplinesc obiectivele de cheltuieli de apărare ale alianţei cu posibilitatea de a le permite ruşilor „să facă ceea ce doresc” cu ei.

    Fostul preşedinte american s-a întâlnit de mai multe ori cu Orbán, liderul ungar fiind, de asemenea, invitat la evenimente republicane.

    „Viktor Orbán [este] un mare lider şi un om foarte puternic”, a declarat Trump la o oprire de campanie în New Hampshire la începutul acestui an. „Unora nu le place de el pentru că este mult prea ferm. Este bine să ai un om puternic care îţi conduce ţara”.

    Ambasadorul SUA în Ungaria, David Pressman, a declarat că este regretabil că Orbán a ales să se angajeze cu SUA pe bază de partizanat.

  • Putin se amestecă din nou în alegerile americane şi spune că îl susţine pe Biden, pentru că este ”pe stil vechi şi previzibil”

    Vladimir Putin l-a lăudat pe Joe Biden ca fiind o alternativă mai convenabilă pentru Rusia decât Donald Trump, făcând primele sale comentarii publice cu privire la alegerile prezidenţiale americane, raportează Bloomberg.

    „Este o persoană cu mai multă experienţă, este previzibil, este un politician de stil vechi”, a spus preşedintele rus despre Biden într-un interviu acordat televiziunii de stat, când a fost întrebat care dintre cei doi candidaţi principali ar fi mai bun pentru Rusia, potrivit unei înregistrări video publicate de Kremlin.

    Deşi Putin l-a lăudat pe actual preşedinte al Statelor Unite, liderul de la Kremlin nu a ezitat să puncteze încă o dată diferenţele majore de opinie dintre cei doi conducători de stat: „Cred că poziţia actualei administraţii SUA este profund greşită, lucru pe care i l-am transmis în mai multe rânduri lui Biden”, a declarat Putin. În cadrul unui miting de campanie desfăşurat miercuri seară, Trump a părut să îmbrăţişeze criticile lui Putin, acceptând foarte deschis faptul că preşedintele Rusiei „nu este nici pe departe un fan al său”.

    Putin a subliniat din nou faptul că a trimis trupe în Ucraina pentru a proteja vorbitorii de limbă rusă şi pentru a preveni o ameninţare la adresa securităţii Rusiei reprezentată de încercarea Ucrainei de a adera la NATO. Ucraina şi aliaţii săi occidentali au denunţat acţiunea Moscovei ca fiind un act de agresiune neprovocat. Mai multe ţări NATO, printre care se numără şi SUA, au trimis Kievului numeroase ajutoare militare pentru a putea respinge atacurile Rusiei.

    Între timp, Trump a pus sub semnul întrebării finanţarea americană dedicată Ucrainei şi a declarat că va permite Rusiei să facă ce doreşte cu state membre NATO care sunt „delăsătoare” în ceea ce priveşte investiţiile în propria apărare. Aceste comentarii au zdruncinat Europa, pregătind liderii de pe bătrânul continent pentru o perioadă în care SUA va părăsi poziţia de membru central al Alianţei Nord-Atlantice.

  • Adrian Sârbu: Nu ştiu dacă va câştiga Trump în America, ştiu şi mă astept la black swan care va răsturna toate pronosticurile

    Hofi: Pentru că Donald Trump a reintrat în joc pentru alegerile prezidenţiale din SUA, am văzut deja rezultatele din Iowa, aşa că te-am întrebat şi pe tine cine crezi că va câştiga, acestea sunt variantele dintre care puteai alege: Donald Trump sau Joe Biden.

    Nemo: A doua parte a sondajului a fost mai aproape de România. Cine ar trebui să câştige alegerile din SUA ca să fie bine pentru România?

    Nemo: 70% consideră că Trump va câştiga.

    Nemo: Care e varianta câştigătoare pentru români? Sunt 4 variante.

    Hofi: 56% dintre cei care au votat pe site-urile Aleph News, Ziarul Financiar şi Mediafax consideră că este mai bine să câştige Donald Trump. Practic, istoric, dacă e să tragem o concluzie, României i-a mers mai bine cu preşedinţi republicani de-a lungul istoriei.

    Adrian Sârbu: Dar nu cu Trump, că pe Trump nu l-a interesat de România. A avut două interacţiuni cu România. I-a strâns mâna lui Dragnea şi i-a dat o şapcă lui Iohannis după ce Iohannis a băgat 4 miliarde în bugetul militar american. Hai să vedem cine va câştiga, să spunem noi cinci, care suntem aici. Începem cu Marcela Feraru. Marcela, cine va câştiga alegerile din America?

    Marcele Feraru: De câştigat, aşa cum arată lucrurile acum, pare Donald Trump să aibă toate şansele, dacă e să mă rezum la această întrebare.

    Nemo: Balasz, tu ce crezi? Cine va câştiga?

    Balasz Barabas: Dacă ăştia doi vor ramâne în finală, atunci Trump.

    Nemo: Şi cine e mai bun pentru România?

    Balasz Barabas:  Biden.

    Hofi: Va câştiga alegerile oricine, dar nu Trump.

    Nemo: Trump va câştiga.

    Adrian Sârbu: Şi e bine pentru România, Nemo?

    Nemo: E bine pentru România? Nu, nu e bine.

    Hofi: Ar trebui ca omenirea să aleagă o cale împotriva neocomunismului. Şi în momentul de faţă, Trump este printre puţinii care luptă împotriva acestui neocomunism. Din acest punct de vedere, consider că pentru România ar fi mai bine să câştige Donald Trump.

    Nemo: Şi tu pui în balanţă democraţia. Dle Adrian Sârbu, cine va câştiga?

    Adrian Sârbu: Habar n-am. Nu ştiu, ăsta e adevărul. Adică nu am astăzi o imagine, în balanţa asta dintre wishfullthinking să nu câştige Trump, care e văzut de noi, în Europa, ca un anti-european şi un anti-ucrainean, iar din perspectiva noastră fiind anti-ucrainean eşti pro-rus şi la noi să fii pro-rus…

    Hofi: Cam multe silogisme aici.

    Adrian Sârbu Nu, nu, nu. Trump are o istorie nu de pro-rus, ci de angajat al ruşilor. Să nu uităm că dl. Trump s-a întâlnit de două ori cu Putin şi şi-a dat afară traducătorii, vorbind doar el cu Putin şi cu traducătorul. Cei care au votat acum în Aleph, Mediafax şi ZF, să le spunem electorii noştri pentru America, s-au gândit oare la poziţia lui Trump faţă de ruşi şi ce ar însemna un Putin lăsat să-şi facă de cap? Aşa cum a făcut Trump în 2016-2020. Nimeni nu s-a legat de Putin. Nu ştiu şi mă miră că românii, votând cu Trump şi dorindu-l pe Trump, repetă greşeala pe care au făcut-o cu Klaus Iohannis. Românii au fost convinşi că Iohannis e salvatorul naţiunii. Rezultatul îl ştim. Trump nu a adus nimic nou în discursul lui prezidenţial astăzi şi Trump ne-a livrat până acum aceleaşi decizii ale lui dinainte de a fi preşedinte. Şi una din decizii este că Europa va fi pedepsită. Eu cred că Donald Trump ar fi câştigat în 2020 dacă nu venea COVID-ul peste el. Ce e COVID-ul? E black swan (lebădă neagră). Şi acum mă întorc la ceea îţi spuneam: că nu ştiu cine va câştiga. Nu am cum să ştiu care este black swan-ul care o să-l blocheze pe Donald Trump să câştige America.

     

    Rezultatele sondajului Mediafax- Ziarul Financiar-Aleph News

     

    Donald Trump a reintrat în joc pentru alegerile prezidenţiale din SUA. Cine crezi că va câştiga?

    Donald Trump – 70%

    Joe Biden – 30%

    Cine ar trebui să câştige alegerile prezidenţiale din SUA ca să fie bine pentru România?

    Donald Trump (Partidul Republican)- 56%

    Joe Biden (Partidul Democrat)- 25%

    Nikki Haley (Partidul Republican) – 6%

    Un alt candidat (Partidul Democrat) – 13%

     

  • Numărul cetăţenilor care trăiau în democraţie s-a prăbuşit de la 3,9 miliarde în 2017 la 2,3 miliarde în 2021, iar astăzi – în aşa-zisa „epocă a informaţiei” – se estimează că aproximativ 70% din populaţia mondială trăieşte sub un regim semi sau complet autocrat

    În pofida progreselor indiscutabile pe care le-a făcut umanitatea de la Căderea Zidului Berlinului încoace, din punct de vedere economic şi tehnologic, suntem departe încă de afirmaţia că trăim într-o lume perfectă, aşa cum visau poate primii oameni care descopereau internetul la începutul anilor ’90. Pe acest fundal şi-au făcut apariţia şi liderii autoritari, care par să fi subscris în ultimii ani unui trend la care nu mulţi visau la început de secol.


    Deşi este adevărat că, la nivel global, oamenii se bucură de mai multe libertăţi democratice decât în trecut, există indicatori care sugerează că progresul se află acum sub semnul incertitudinii. De exemplu, potrivit datelor Statista, numărul cetăţenilor care trăiau în democraţie s-a prăbuşit de la 3,9 miliarde în 2017 la 2,3 miliarde în 2021, iar astăzi – în aşa-zisa „epocă a informaţiei” – se estimează că aproximativ 70% din populaţia mondială trăieşte sub un regim semi sau complet autocrat.

    Problema este analizată în detaliu de jurnalistul britanic Gideon Rachman, principalul comentator pe afaceri externe al ziarului Financial Times, în cartea sa „Epoca liderului cu mână de fier”, apărută anul acesta şi în limba română la editura Polirom. Rachman argumentează că, de la sfârşitul anilor ’90 – începutul anilor 2000, politica globală a fost caracterizată de ascensiunea unor lideri de mână forte, care au fost priviţi iniţial cu ochi buni de Occident, dar care ulterior „şi-au dat arama pe faţă”, dezvăluindu-şi uşor latura populisto-autocrată.

    Pe lângă dictatori în toată regula, precum Vladimir Putin în Rusia şi Xi Jinping în China, aici pot intra inclusiv figuri ca Donald Trump, Boris Johnson şi Narendra Modi, reprezentanţi ai unora dintre cele mai mari democraţii din lume, care însă au reuşit să „îndoaie” însăşi principiile democratice care stau la baza statului de drept, în încercarea de a câştiga cât mai multă putere şi simpatia unui electorat sătul de establishmentul tradiţional.

    „Cel mai adesea, aceşti lideri sunt naţionalişti şi conservatori din punct de vedere cultural, puţin toleranţi faţă de minorităţi, de opoziţie sau de interesele străinilor. În ţară, pretind că iau apărarea oamenilor obişnuiţi împotriva elitelor globaliste. În străinătate, pozează drept întruchiparea naţiunilor lor. Oriunde merg, încurajează un cult al personalităţii”, reiese din carte.

    Astfel, politica liderului cu mână de fier se dezvoltă pornind de la o retorică a violenţei, aşa cum s-a demonstrat pe 24 februarie 2022, când Rusia a invadat Ucraina, sau în ianuarie 2021, când Donald Trump şi-a îndemnat alegătorii să ia cu asalt clădirea Capitoliului Statelor Unite.

    Epoca politicianului de mână forte a început cu ajungerea la putere a lui Vladimir Putin în 2000, însă aşa cum se vede în ţări precum Polonia, Ungaria, Mexic, Brazilia şi Filipine, ascensiunea respectivului tip de politician nu s-a limitat la sistemele autoritare, tiparul fiind comun şi în rândul democraţiilor.

    „Criza pe care Trump a generat-o în principala democraţie a lumii este un avantaj uriaş pentru China, Rusia şi liderii autoritari. La urma urmei, cum ar putea America să conducă riposta împotriva autoritarismului când propria sa democraţie este atât de grav rănită? Având în vedere puterea militară, politică şi culturală a SUA, tot ce se întâmplă în America dă tonul politicii din întreaga lume.“ – Gideon Rachman

    „Putin s-a profilat cu adevărat un duşman al ordinii mondiale dominate de SUA abia în 2007, la München, cu un discurs în care a denunţat America, urmat de atacul Rusiei asupra Georgiei vecine în 2008 (…) Dacă Putin este un naţionalist autentic, cât şi liderul unui regim corupt, legătura dintre cele două este cinismul profund şi coroziv (pe care adepţii îl numesc «realism») ce caracterizează abordarea liderului rus faţă de politică şi viaţă.”

    Tabăra lui Putin crede cu adevărat că guvernele democratice din vest vor să domine şi să umilească Rusia şi că discursul lor despre democraţie şi drepturile omului este doar ipocrizie şi minciună, adaugă autorul.

    O caracteristică identificată de Rachman este că, la început, o bună parte din liderii cu mână de fier („strongmen” în original) erau văzuţi de presa vestică şi de liderii occidentali drept o nouă speranţă pentru nişte ţări aflate în declin, care nu şi-au atins niciodată potenţialul de care erau în stare: Modi, Xi Jinping, Rodrigo Duterte în Filipine, Erdogan în Turcia, Mohammed bin Salman în Arabia Saudită sau Abiy Ahmed în Etiopia. Acelaşi tratament l-a primit şi Putin, salutat în presa „quality” din afară drept un „reformator liberal” în primii lui ani la Kremlin. Totuşi, mergând mai adânc în istorie, până şi Fidel Castro, care a ţinut Cuba sub jug timp de peste 50 de ani, a avut parte iniţial de o serie de triumfuri economice.

    Modelul a fost replicat cu succes şi de actualul dictator al Turciei: „La fel ca în cazul lui Putin, adoptarea stilului de mână forte nu a ieşit la cale imediat… Erdogan a devenit tot mai autocratic în cele două decenii de când se află la putere – întemniţând jurnalişti şi rivali politici, epurând armata, instanţele judecătoreşti şi administraţia publică, construindu-şi un palat imens în Ankara şi adoptând o viziune paranoică şi conspiraţionistă”.

    Citind cartea lui Rachman, nu puteam să nu remarc faptul că, după sângerosul secol XX, oamenii par să nu fi învăţat nimic din istorie. Liderii autoritari ai secolului XXI – din sisteme dictatoriale sau democratice – încă folosesc mijloace „clasice” de a acapara puterea, precum schimbarea constituţiei, cumpărarea instituţiilor de presă şi combaterea virulentă a instanţelor judecătoreşti. Doar limbajul pe care îl folosesc pare uşor schimbat, adaptat la masa de cetăţeni din zilele noastre, nemulţumiţi pe bună dreptate de inegalităţile din ce în ce mai mare din ultimii ani.

    În Europa, ideile lui Viktor Orban din Ungaria vecină şi ale lui Jarosław Kaczyński din Polonia propagă o luptă între „iliberalismul” pe care îl reprezintă cu mândrie şi „globaliştii” elitişti hotărâţi să şteargă graniţele şi culturile naţionale. Orban a declarat la un moment dat la Bruxelles că este pregătit „să construiască un nou stat, aşezat pe temelii iliberale şi naţionale în interiorul Uniunii Europene”.

     

    „Epoca liderului cu mână de fier”, de Gideon Rachman

    Încheind cartea într-un mod relativ optimist, Gideon Rachman argumentează că sistemele democratice, cu toate slăbiciunile de care au dat dovadă în ultimele două decenii, au în continuare legi şi instituţii care gestionează problema crucială a succesiunii la putere şi, în cele din urmă, sistemele politice durabile se bazează pe instituţii, nu indivizi. În aceeaşi notă, societăţile de succes au la bază legi, nu o conducere carismatică.

     

    De asemenea, ideile distrugătoare asociate cu binecunoscutul cult al personalităţii nu par să aprindă un „beculeţ” alegătorilor liderilor de mână forte. De pildă, în Republica Populară Chineză, a doua superputere a lumii, Xi Jinping – acest Mao Zedong de rit nou – este întruchipat pe pereţii unor oraşe din ţara pe care o conduce cu lasere ieşindu-i din ochi şi o aură de salvator deasupra capului.

    „Sub Xi, conducerea chineză a început, de asemenea, să renunţe la inhibiţiile legate de promovarea modelului său de guvernare în străinătate. Administraţiile chineze anterioare încercaseră să evite presiunea occidentală în domeniul dreptului omului sugerând că toate ţările ar trebui lăsate să-şi urmeze propria cale de dezvoltare”, continuă jurnalistul.

    Aşa că, argumentau ele, Occidentul nu ar trebui să ţină predici Chinei şi, în schimb, China nu ar trebui să ţină predici restului lumi – un alt mod de a spune „Închideţi ochii la fărădelegile noastre şi vom închide şi noi ochii la ale voastre”. Purtătorii de cuvânt din epoca Xi au promovat însă un model chinezesc de dezvoltare, prezentat ca o alternativă la democraţia în stil occidental, mai potrivit pentru naţiunile în curs de dezvoltare, precum cele din Africa. În continentul negru, China caută, printre altele, forţa ieftină de cumpărare care a ajutat-o să îşi ridice economia după dictatura lui Mao, cât şi să îşi propage influenţa prin datorii şi „favoruri” acordate unor state din lumea a doua sau a treia.

    În Statele Unite, principalul rival al Chinei, sentimentul de dinainte de 2016 era că politica şi societatea americane sunt imune la patologiile politice care afectau alte ţări mai puţin norocoase. Ideea, explică Rachman, a fost rezumată de titlul (ironic) al unui roman din 1935 despre ascensiunea unui dictator în SUA – It Can’t Happen Here (Nu se poate întâmpla aici – n. red.), care şi-a găsit mulţi cititori după victoria lui Trump.

    „Ignorată de o bună parte a elitei americane, în anii de dinaintea alegerii lui Donald Trump, în Statele Unite a avut loc o creştere a numărului de morţi din disperare, amintind de Rusia anilor 1990 (…) Rata mortalităţii la bărbaţii albi fără facultate crescuse cu 22% între 1999 şi 2014. În aceeaşi perioadă, veniturile ajustate cu inflaţia în gospodăriile conduse de absolvenţi de liceu scăzuseră cu 19%.”

    Pe de altă parte, nu exista o scădere atât de drastică a speranţei de viaţă a albilor cu facultate.

    Rachman citează aici un studiu conform căruia mortalitatea în creştere  în rândul clasei muncitoare albe era stimulată de o epidemie de sinucideri şi nenorociri cauzate de abuzul de substanţe: alcoolism, boli hepatice, supradoze de heroină şi opioide pe bază de reţetă, deci se iterează şi în acest caz teoria că liderii de mână forte, mai mult sau mai puţin carismatici, vin la putere pe fondul unei crize sociale, în care electoratul devine tot mai fragmentat.   

  • Fostul preşedinte american Donald Trump şi un grup de politicieni conservatori-populişti din Europa îşi ascut atacurile împotriva maşinilor electrice

    Perturbările economice pro­vo­cate de trecerea de la maşini pe benzină la maşini electrice se transfor­mă într-o problemă de cam­panie de ambele părţi ale Atlanticu­lui, scrie Politico.

    Trump a declarat nu cu mult timp în urmă că abandonarea mo­torului cu ardere internă ar repre­zen­ta o „tranziţie către şomaj şi inflaţie fără sfârşit“. Cât despre maşinile electrice în sine, acestea sunt prea scumpe şi construite pentru cei care vor să conducă pe distanţe foarte scurte, a susţinut fostul preşedinte american.

    În Europa, între timp, maşinile electrice sunt prinse într-un val de re­zistenţă a populiştilor faţă de politi­cile legate de climat în condiţiile în care alegătorii resimt impactul scum­pirilor.

    Asemeni lui Trump, ministrul ita­lian al transporturilor Matteo Salvini a denunţat o propusă interdicţie asupra motoarelor cu ardere internă ca fiind o „nebunie“ distrugătoare de locuri de muncă ce ar urma să fie benefică Chinei, în timp ce Alexandr Vondra, un legislator din Cehia, a catalogat susţinătorii limitelor mai stricte privind poluarea auto drept „groparii industriei auto în Europa“.

    În Marea Britanie, premierul Rishi Sunak a prelungit data limită privitoare la renunţarea la maşinile pe benzină şi motorină până în 2035 de la 2030, în condiţiile în care acesta se pregăteşte de alegeri.

    Nu toţi liderii de dreapta sunt ostili cu privire la maşinile electrice. Liderul maghiar Viktor Orban, de exemplu, adună fabrici de baterii de maşini electrice ca surse de locuri de muncă. Însă discursul antimaşini elec­trice ia amploare în rândul con­servatorilor de pe ambele continente, un ultim exemplu al modului în care avansul tehnologiilor clean energy îi pune în încurcătură pe liderii politici.

    În Europa, schimbările electrice, şi în special centralitatea maşinilor, devin o problemă politică în condiţiile în care continentul se pregăteşte pentru o serie de alegeri. În iunie, milioane de cetăţeni europeni vor alege membrii Parlamentului European. Ţări de la Polonia la Belgia organizează de asemenea alegeri naţionale în următorul an.

    Sondajele arată o reorientare către dreapta în multe ţări europene, cu o opoziţie în creştere faţă de agenda privind climatul a UE. Chiar şi Germania, unde partidul verzilor este parte a guvernului de coaliţie, are probleme cu ambiţiile UE privind climatul.

    Opoziţia faţă de maşini electrice devine o problemă politică şi în Italia. Guvernul condus de Giorgia Meloni s-a alăturat Franţei, Poloniei, Cheiei şi altor ţări în a submina propunerea „Euro 7“ a Comisiei Europene.

  • Problemle se ţin lanţ pentru cel mai controversat preşedinte contemporan al Statelor Unite: Un judecător din New York a decis că Donald Trump şi-a construit fraudulos imperiul imobiliar timp de ani de zile

    Donald Trump a comis fraude ani de zile în timp ce şi-a construit imperiul imobiliar care i-a adus notorietatea, a decis marţi un judecător din New York, respingând în termeni fermi încercarea fostului preşedinte de a anula un proces civil împotriva sa, raportează The Guardian.

    Judecătorul Arthur Engoron a constatat că Trump şi directorii companiei sale, inclusiv fiii săi Eric şi Donald Jr, au înşelat în mod obişnuit şi repetat băncile, asigurătorii şi alte persoane prin supraevaluarea masivă a activelor şi prin exagerarea valorii sale nete în documente.

    Decizia a fost luată în cadrul unui proces civil intentat de Letitia James, procurorul general al New York-ului, cu câteva zile înainte de începerea unui proces fără juraţi care va audia acuzaţiile potrivit cărora Trump şi Trump Organization au minţit timp de un deceniu cu privire la valoarea activelor şi la averea sa netă pentru a obţine condiţii mai bune la credite bancare şi asigurări.

    „Documentele conţin în mod clar evaluări frauduloase pe care inculpaţii le-au folosit în afacerile lor”, a scris Engoron.

    James a declarat că Trump s-a angajat într-o operaţiune de „momeală şi manipulare”, umflându-şi averea cu până la 2,23 miliarde de dolari şi, după o măsurătoare ulterioară, cu până la 3,6 miliarde de dolari, în declaraţiile financiare anuale date băncilor şi asigurătorilor.

    Printre activele ale căror valori au fost umflate se numără proprietatea lui Trump de la Mar-a-Lago din Florida, apartamentul său penthouse din Trump Tower din Manhattan, precum şi diverse clădiri de birouri şi terenuri de golf, a precizat James în procesul depus în septembrie 2022.

    Echipa de avocaţi a lui Trump îi ceruse anterior lui Engoron să respingă cazul împotriva fostului preşedinte, argumentând că James nu avea autoritatea de a intenta procesul, deoarece nu existau dovezi că publicul a fost afectat de acţiunile lui Trump şi că multe dintre acuzaţii au depăşit termenul de prescripţie.

    Dar judecătorul a dat dovadă săptămâna trecută de o lipsă profundă de , reproşându-le avocaţilor lui Trump că au adus „argumente frivole” şi declarând va lua în considerare o serie de sancţiuni împotriva lor.

  • Donald Trump a fost pus sub acuzare. El a pledat nevinovat la cele 34 de capete de acuzare. “Este vorba de o persecuţie, nu de o anchetă. Ţara noastră se duce în iad” / Detaliile din spatele cazului şi când ar putea începe procesul

    UPDATE La scurt timp după ce a fost pus sub acuzare la New York pentru acuzaţii penale, fostul preşedinte Donald Trump a luat cuvântul la Mar-a-Lago, casa sa din Florida. Într-un discurs, el a dat vina pe „conspiraţii” pentru acuzaţiile care i se aduc

    UPDATE Avocatul lui Trump a anunţat că va depune o solicitare de îndepartare a procurorului din caz  anchetă selectivă) pe motiv ca procurorul şi-ar fi făcut campanie electorală pentru post anunţând că îl va baga pe Trump la închisoare

    UPDATE „În calitate de preşedinte, am dreptul să declasific documentele şi să le iau cu mine”, a declarat Trump

    UPDATE  Trump: Nu am crezut niciodată că aşa ceva se poate întâmpla în America

    Fostul preşedinte Donald Trump a spus marţi seara că singura crimă pe care a comis-o a fost aceea „de a apăra naţiunea” faţă de „cei care vor să o distrugă”, transmite Reuters.

     

    „Singura crimă pe care am comis-o a fost aceea de a apăra fără teamă naţiunea noastră împotriva celor care caută să o distrugă”, a adăugat el.

     

    UPDATE Trump, primul discurs după punerea sub acuzare: “Ţara noastră se duce în iad”

    Donald Trump se adresează sutelor de susţinători de pe proprietatea sa din Florida, după ce a devenit astăzi primul fost preşedinte al SUA care se confruntă cu acuzaţii penale.

    În primele sale comentarii, fostul preşedinte, în vârstă de 76 de ani, spune că “nu a crezut niciodată că aşa ceva se poate întâmpla în America”.

    “Singura crimă pe care am comis-o a fost aceea de a apăra fără teamă naţiunea noastră de cei care încearcă să o distrugă”

    Trump a spus despre cazul din New York că “este vorba de o persecuţie, nu de o anchetă”.

    Trump susţine că acuzaţiile împotriva sa sunt “interferenţe electorale”. El spune: “Acest caz fals a fost intentat doar pentru a interfera cu viitoarele alegeri din 2024 şi ar trebui să fie abandonat imediat”.

    UPDATE Judecătorul a stabilit următorul termen pentru 4 decembrie 2023, iar procesul ar putea începe în ianuarie 2024

    UPDATE Cealaltă femeie plătită de Trump ca să tacă este un fost iepuraş Playboy

    UPDATE Trump a fost pus sub acuzare. El a pledat nevinovat la toate capetele de acuzare

    Donald Trump a fost eliberat după ce procedurilor de identificare şi de prezentare a acuzaţiilor s-au terminat. Următoarea dată a audierii în persoană în cazul fostului preşedinte Donald Trump este stabilită, deocamdată, pentru 4 decembrie, la New York.

    Toate acuzaţiile împotriva lui Trump se referă la înregistrări păstrate de Trump Organization, arată rechizitoriul.

    “Nu putem şi nu vom normaliza un comportament infracţional grav”, spune procurorul Alvin Bragg.

    Procurorul districtului Manhattan, Alvin Bragg a organizat o conferinţă de presă pentru a discuta despre cele 34 de acuzaţii formulate împotriva lui Donald Trump.

    Bragg a confirmat că Trump se confruntă cu 34 de capete de acuzare pentru falsificarea registrelor de afaceri “cu intenţia de a frauda şi cu intenţia de a ascunde o altă infracţiune”.

    Unele plăţi aflate în centrul acuzaţiilor lui Trump au venit direct din contul său bancar, spun procurorii

    Procurorii din Manhattan spun că au fost tăiate lunar cecuri – inclusiv unele provenind direct din contul bancar al lui Donald Trump – pentru avocatul său de atunci, Michael Cohen. Aceştia susţin că acestea au fost deghizate ca plăţi ale avocatului, când nu erau.

    “Fiecare cec a fost procesat de Organizaţia Trump şi fiecare cec a fost deghizat ca plată pentru servicii juridice prestate într-o anumită lună din 2017,”, au scris procurorii în expunerea faptelor, care însoţeşte rechizitoriul.

    UPDATE Rechizitoriul lui Trump a fost desigilat

    Rechizitoriul emis săptămâna trecută de un mare juriu împotriva fostului preşedinte Donald Trump a fost desigilat, potrivit unor surse CNN.

    Trump a pledat nevinovat la cele 34 de acuzaţii penale care i se aduc.

    UPDATE Trump se află în tribunal pentru a fi informat cu privire la acuzaţiile ce i se aduc

    Şedinţa este coordonată de judecătorul Juan Merchan. După ce a fost identificat formal la sediul Parchetului din Manhattan, Trump a ajuns în sala instanţei judiciare, în aceeaşi clădire, pentru a i se aduce la cunoştinţă acuzaţiile de către echipa procurorului din Manhattan, Alvin Bragg.

    Donald Trump va pleda nevinovat, conform avocaţilor săi. Şedinţa instanţei nu este publică.

    Fostul preşedinte american va fi formal în custodia poliţiei până în momentul finalizării procedurilor de identificare şi de prezentare a acuzaţiilor.

    “Pare atât de ireal, mă vor aresta. Nu îmi vine să cred că acest lucru se întâmplă în America. Să facem America Măreaţă din Nou!”, a transmis Donald Trump într-un mesaj postat pe platforma Truth Social cu puţin timp înainte de prezentarea la sediul Parchetului din Manhattan.

    Donald Trump a fost pus sub acuzare, săptămâna trecută, de o instanţă judiciară din oraşul New York într-un caz privind plăţi ilegale făcute în campania electorală din 2016. Unul dintre avocaţii lui Donald Trump a anunţat că a fost înştiinţat despre decizia de inculpare luată de juriul unei instanţe judiciare din Manhattan la cererea procurorului Alvin Bragg. Acuzaţiile nu au fost făcute publice, dar, conform unor surse, vizează presupusa furnizare de informaţii false despre plăţi ilegale efectuate în campania electorală din 2016 către o femeie care pretindea că a avut o relaţie cu Donald Trump.

    Foto: Mediafax Foto/ AP

    UPDATE Trump a fost arestat înainte de punerea sub acuzare. El urmează să fie amprentat şi va pleda nevinovat

    Fostul preşedinte american Donald Trump s-a prezentat, marţi după-amiază, la Parchetul din Manhattan, în New York, şi urmează să fie identificat formal înainte de a compărea în instanţă pentru a i se prezenta acuzaţiile.

    Donald Trump a salutat jurnaliştii şi simpatizanţii adunaţi la intrarea în sediul Biroului procurorului din Manhattan şi a intrat în clădire, conform cotidianului The New York Post. Fostul preşedinte american va fi formal în custodia poliţiei până în momentul finalizării procedurilor de identificare şi de prezentare a acuzaţiilor.

    Donald Trump este însoţit de agenţi ai Serviciului de protecţie Secret Service şi de avocaţi. Fostul preşedinte al SUA va fi identificat formal de anchetatori, inclusiv prin prelevarea amprentelor.

    Ulterior, va fi condus în sala de judecată, aflată în aceeaşi clădire, şi îi vor fi prezentate oficial acuzaţiile.

    “Pare atât de ireal, mă vor aresta. Nu îmi vine să cred că acest lucru se întâmplă în America. Să facem America Măreaţă din Nou!”, a transmis Donald Trump într-un mesaj postat pe platforma Truth Social cu puţin timp înainte de prezentarea la sediul Parchetului din Manhattan.

    Trump nu va fi încătuşat în urma arestării sale şi este de aşteptat să fie eliberat după ce i se vor aduce la cunoştinţă acuzaţiile.

    UPDATE Donald Trump a părăsit marţi Trump Tower şi se îndrepta spre un tribunal din Manhattan, unde se va predea autorităţilor.

    Înregistrarea şi punerea sub acuzare vor avea loc în următoarele ore. Lui Trump i se vor lua amprente, va afla acuzaţiile care i se aduc şi va pleda, aşa cum era de aşteptat, nevinovat.  Există şi posibilitatea să i se facă o poză – denumită în SUA “mug shot”. Evenimentele din sala de judecată nu vor fi trasmise live, după ce cererea a fost respinsă de judecătorul Juan Merchan. Trump va deveni primul fost preşedinte care se va confrunta cu acuzaţii penale

    Avocatul lui Trump, Joe Tacopina, a declarat marţi că Trump nu va pleda vinovat, chiar dacă acest lucru ar putea rezolva cazul. El a spus că nu crede că acest caz va ajunge vreodată în faţa unui juriu.

    “Cred că va exista o procesare tipică, care nu durează mult, 20-30 de minute. Nu vor fi cătuşe”, a declarat Tacopina pentru emisiunea “Good Morning America” de la ABC.

    Uite ce trebuie să ştii despre procedurile judiciare – şi ce se va întâmpla în continuare, conform Washington Post.

    • În jurul orei 21.15, Donald Trump se va preda în biroul procurorului districtual din Manhattan.

    • Donald Trump va fi amprentat, i se vor lua probe ADN. Nu va fi încătuşat, nu este sigur dacă i se va lua un mug-shot.

    • Trump va urca la etajul 15 în clădirea în care se află şi Curtea Supremă din Manhattan pentru a-i fi prezentate oficial acuzaţiile penale şi în care judecătorul Curţii Supreme Juan Merchan îl va inculpa oficial.

    • Donald Trump îşi va susţine nevinovăţia în faţa judecătorului Merchan.

    • Trump va fi liber să plece la Mar a Lago pentru a-şi susţine conferinţa de presă.

    • Judecătorul Merchan va decide dacă Trump va avea o serie de interdicţii în acest caz.

    • Judecătorul Merchan va desigila rechizitoriul la adresa lui Trump.

    • Judecătorul Merchan va stabili un program pentru paşii următori din procesul preliminar care va avea loc.

    De ce este acuzat Trump:

    • Stormy Daniels spune că a avut o aventură cu Trump în 2006, lucru pe care acesta l-a negat întotdeauna

    • În 2016, ea a încercat să vândă presei versiunea ei despre cele întâmplate. Avocatul lui Trump, Michael Cohen, i-a plătit 130.000 de dolari pentru a păstra tăcerea. Acest tip de plată se numeşte “hush money”

    • Nu este ilegală, dar ceea ce l-a băgat pe Trump în bucluc este modul în care acea plată a fost înregistrată în conturile sale. El este acuzat că şi-a falsificat registrele de afaceri, spunând că plata era pentru taxe legale

    • Întrucât s-a întâmplat chiar înainte ca americanii să voteze, este posibil să încalce şi legile privind plăţile care ajută o campanie electorală

    • Va avea loc acum un proces în care Trump îşi va prezenta argumentele. El a negat orice abatere

    • Dacă va fi găsit vinovat, cel mai probabil va primi o amendă, dar există şi o şansă să fie trimis la închisoare

    • În ceea ce priveşte campania sa electorală, nu există nimic în Constituţia SUA care să îl împiedice pe Trump să îşi continue campania pentru a deveni din nou preşedinte, acum că a fost acuzat

    Acuzaţiile complete formulate de procurorii americani vor fi cunoscute abia după ce îi vor fi aduse la cunoştinţă lui Donald Trump.