BusinessMagazin

Tag: dispozitive

  • Braşovenii de la Allview lansează telefonul Simply S5

    “Existenţa unui segment de consumatori care apreciază telefoanele mobile clasice ne-a determinat să dezvoltăm un nou terminal, înglobând in el specificaţii peste medie”, a declarat Lucian Peticila, manager general Allview.

    Telefonul are un ecran cu diagonala de 2,8 inci şi rezoluţie de 240 x 320 pixeli, cameră foto de 2 megapixeli, conectivitate Bluetooth, acces la internet prin browserul preinstalat. |n plus, prin portul microUSB, telefonul se conectează la PC iar astfel, transferul de poze sau melodii se realizeaza într-un mod facil.

    Simply S5 poate fi achiziţionat din magazinele partenere la preţul de 199 de lei.

  • Noi incidente la BOSTON: Un poliţist a fost ucis la universitatea MIT. Posibilă legătură între incident şi atentatul de la maraton

     Focuri de armă şi explozii au fost auzite în districtul Watertown situat la nord de universitate. “Au fost auzite explozii şi ar putea fi grenade”, a declarat pentru AFP un locuitor, Adam Brown.

    Potrivit procurorului districtului Middlesex, Michael Pelgro, poliţistul grav rănit a fost transportat la spital, unde a fost constatat decesul. Nu există nicio altă victimă, a precizat Pelgro într-un comunicat.

    Televiziunea NBC-WJAR a difuzat imagini cu un bărbat culcat la pământ pe stradă, înconjurat de poliţişti.

    Cu două ore înainte, un bărbat înarmat a ucis un poliţist în campusul prestigiosului Massachusetts Institute of Technology, potrivit autorităţilor locale. O urmărire a fost lansată ulterior pentru găsirea suspectului. Numeroşi poliţişti se află la faţa locului, iar elicopterele survolează MIT.

    MIT este situat în Boston, unde un dublu atentat a provocat moartea a trei persoane şi rănirea altor aproximativ 180, luni, la linia de sosire a maratonului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Nou-veniţii în lumea mobilă

    In urmă cu zece ani habar n-aveam ce sistem de operare rulează telefonul mobil pe care-l purtam în buzunar. {i, pentru funcţiile limitate pe care le oferea, nici nu prea conta. Lucrurile s-au schimbat odată cu impunerea telefoanelor inteligente, pentru că “inteligenţa” lor constă tocmai în software, iar piesa fundamentală aici este sistemul de operare.

    La momentul actual, două sunt platformele mobile relevante. Din punct de vedere al răspândirii, Android (conceput de Google) conduce, însă privind dinspre veniturile generate, se pare că iOS de la Apple este în frunte.

    Cel puţin teoretic, Android este open source, aşa că oricine îl poate prelua pentru a-şi echipa echipamentele mobile, iar mari fabricanţi precum Samsung sau LG au contribuit semnificativ la popularizarea platformei. În schimb, iOS este un sistem “foarte proprietar”, în sensul că nu rulează decât pe aparate de la Apple. Urmăritorii sunt Windows Phone de la Microsoft şi BlackBerry de la firma cu acelaşi nume (fostă RIM). Ambele sunt proprietare, însă Microsoft îşi licenţiază sistemul, în vreme ce BlackBerry procedează precum Apple.

    Întrebarea la care se trudesc să răspundă o mulţime de analişti cot la cot cu specialişti în marketing este dacă mai sunt şanse ca alte platforme să-şi găsească loc pe această piaţă deja aglomerată. Lista noilor apariţii în domeniu cuprinde Canonical, Mozilla, Jolla şi, oarecum surprinzător, Samsung.

    Canonical este compania care susţine Ubuntu – poate cea mai populară distribuţie Linux la ora actuală. Intenţiile firmei de a ataca şi zona mobilă nu sunt noi, iar una dintre variantele prezentate anul trecut viza conlucrarea dintre Ubuntu şi Android (ambele au la bază un nucleu Linux, deci Ubuntu ar putea să folosească nucleul din Android). Se pare că acum lucrurile sunt coapte pentru un sistem complet şi independent, iar primele telefoane sunt anunţate pentru luna octombrie, deşi Canonical nu a furnizat informaţii despre acordurile cu fabricanţii şi operatorii telecom. Punctul forte la Ubuntu este interfaţa Unity, care a fost concepută pentru a putea rula pe orice dispozitiv (inclusiv televizoare), oferind astfel o imagine unitară.

    Mozilla a prezentat de curând Firefox OS şi, spre deosebire de Canonical, a comunicat şi înţelegerile cu fabricanţii (LG, Huawei, ZTE, Alcatel) şi o serie de 18 operatori din lumea întreagă. Firefox OS se diferenţiază de competitori prin faptul că este un sistem bazat pe HTML5, aşa că este “la fel de liber ca şi web-ul”. Printre punctele forte ale sistemului de la Mozilla se numără notorietatea brandului Firefox, calităţile browserului şi faptul că este bazat pe standarde deschise. De fapt, Firefox OS funcţionează ca o aplicaţie web, iar dezvoltarea de noi aplicaţii implică tehnici larg răspândite: HTML5, Javascript şi CSS.

    Finlandezii de la Jolla au reuşit să salveze ce era de salvat din sistemul MeeGo, pe care Nokia l-a abandonat laolaltă cu Symbian, şi au realizat Sailfish OS – despre care am mai scris. Deşi Jolla are de gând să producă telefoane sub brand propriu, iar primele modele sunt prevăzute pentru jumătatea anului acesta, intenţia finlandezilor este să licenţieze sistemul de bază (Mer, tot ce e sub interfaţă) către terţi producători, care pot să-şi folosească propria interfaţă. De curând, Jolla a lansat un SDK (Software Development Kit), astfel încât programatorii pot crea aplicaţii sau pot porta cu uşurinţă aplicaţii de pe alte platforme. Punctul forte la Sailfish este, totuşi, interfaţa. Inovativă, dar proprietară.

    Deşi este cel mai mare fabricant de telefoane Android, Samsung lucrează în continuare la Tizen, care este tot un urmaş al lui MeeGo. De fapt, Samsung înlocuieşte Nokia în parteneriatul cu Intel şi Linux Foundation. Punctul forte: banii.

    Mulţi comentatori se arată sceptici în privinţa şanselor nou-veniţilor, în principal datorită reticenţei mediului corporatist: politica BYOD (Bring Your Own Device) ar fi dată peste cap dacă diversitatea creşte. Dar există şi optimiştii, care constată că în zona mobilă ciclurile sunt de cinci ani, iar iPhone şi Android au împlinit vârsta şi cineva le va lua locul. Pe cine pariaţi?

  • Trend Micro: Protecţia dispozitivelor informatice, tendinţe pentru 2013

    Acest fapt se datorează în principal trecerii de la monocultura PC-ului la utilizarea unei varietăţi largi de platforme, fiecare cu propria interfaţă de utilizator, sistem de operare şi model de securitate. Mai mult, în cazul companiilor, acestea trebuie să asigure protecţia proprietăţii intelectuale şi a informaţiilor confidenţiale în timp ce migrează către virtualizare şi platforme cloud.

    Mai jos, câteva tendinţe pentru acest an în fomeniul securităţii informatice:

    1. Volumul aplicaţiilor maliţioase sau riscante care vizează dispozitive Android va ajunge la 1 milion în 2013. Numărul lor a ajuns la aproximativ 350.000 la sfârşitul lui 2012, iar pentru acest an, Trend Micro se aşteaptă ca numărul aplicaţiilor cu risc ridicat să evolueze în concordanţă cu creşterea gradului de utilizare a sistemului de operare Android..

    2. Windows 8 va oferi securitate îmbunătăţită, la nivelul consumatorilor casnici /
    Cele mai multe îmbunătăţiri de securitate nu sunt vizibile utilizatorilor, însă oferă beneficii tangibile. Secure Boot şi Early Launch Anti-Malware (ELAM) funcţionează automat, fără a fi nevoie de intervenţie din partea utilizatorilor. Noul sistem de securitate include şi Windows Defender care oferă o protecţie antivirus de bază. Windows 8 include suport pentru aplicaţiile din Windows Store.

    3. Hackerii vor începe să ţintească mai mult sistemele cloud. Companiile îşi pot reduce costurile şi pot îmbunătăţi modalitatea de utilizare a tehnologiei utilizând servicii în cloud. Dar sistemele cloud computing au devenit la fel de atractive pentru infractorii cibernetici.

    4. Ameninţările de securitate vor apărea din locuri neaşteptate. Stilul de viaţă modern în care este foarte prezent mediul digital face ca utilizatorii casnici să fie o ţintă foarte atractivă pentru hackeri iar noile tehnologii oferă noi modalităţi de exploatare a vulnerabilităţilor. Dispozitivele care se conectează la Internet, cum ar fi spre exemplu televizoarele, utilizează sisteme de operare şi protocoale construite fără a avea securitatea ca prioritate. Online, aceste dispozitive pot fi compromise cu usurinţă de hackeri.

    5. Consumatorii vor utiliza platforme şi dispozitive multiple, iar securizarea tuturor va deveni tot mai dificilă. În anii trecuţi, platformele erau omogene, majoritatea erau desktop/laptop, iar utilizatorii puteau fi educaţi mai uşor în privinţa respectării unor reguli de securitate. În 2013 însă, provocările legate de securitate vor fi mult mai mari, pe măsura creşterii gradului de utilizare a tabletelor şi telefoanelor inteligente. Fiecare dispozitiv mobil diferă nu doar prin model şi sistemul de operare cu care funcţionează, dar şi prin aplicaţiile pe care le rulează şi prin comportamentul unic al fiecărui utilizator. De asemenea, întrucât activităţile online se mută tot mai mult de pe browsere pe aplicaţii, va fi din ce în ce mai greu pentru specialiştii IT să comprime într-un singur set de sfaturi toate aspectele legate de securitate şi confidenţialitate. Confruntaţi cu un număr ridicat de opţiuni de securitate, utilizatorii se vor simţi dezorientaţi. În acest caz, multe persoane preferă să rămână în configurarea standard a telefonului sau tabletei, insuficientă în cazul ameninţărilor mai sofisticate.

    6. Atacurile electronice motivate politic vor deveni tot mai distructive. În 2013 vom fi martorii a tot mai multe situaţii de atacuri cibenretice care pot modifica, distruge sau cauza avarii infrastructurii informatice a unor ţări. Asemenea situaţii pot fi considerate extensii logice ale demersurilor de strângere de informaţii pe care diferite grupari de hacking le execută în prezent.

    7. Scurgerile de date vor rămâne o ameninţare majoră în 2013. Infrastructura datelor va fi in obiectivul atacatorilor în vederea sustragerii de date sensibile. în momentul în care corporaţiile îşi mută datele în cloud vor descoperi ca soluţiile de prevenire a scurgerilor de date utilizate pe serverele on-premise nu sunt la fel de eficiente mutate în mediile cloud. Unul dintre motive îl reprezintă restricţiile platformei cloud alese. Administratorii IT trebuie să se asigure de faptul ca soluţiile de securitate cloud sunt configurate corespunzator şi suficient de numeroase.

    8. Va mai fi nevoie de încă doi ani pentru a implementa complet la nivel global măsurile de apărare împotriva hackingului. În timp ce anumite ţări au înfiinţat unităţi împotriva atacurilor cibernetice, Trend Micro estimează că doar în 2015 ţările cu un nivel ridicat de industrializare vor putea impune în mod eficient legi impotriva atacurilor cibernetice. Guvernele şi agenţiile care au ca obiectiv aplicarea acestor legi va trebui să dezvolte în primul rând un cadru comun de înţelegere a atacurilor cibernetice pentru a creea un sistem stabil care să lupte cu atacurile de peste graniţe.

    9. Ameninţările tip malware convenţionale vor evolua doar gradual. Dezvoltatorii de malware utilizează deja o combinaţie de mai multe instrumente pentru a-şi atinge obiectivele. În 2013 ei doar vor rafina instrumentele respective pentru a răspunde eforturilor companiilor de a-şi proteja datele. Cooperarea dintre diverse grupări de hacking va deveni mai comună în 2013.

    10. Africa va deveni un punct nou de refugiu al hackerilor. Centru al legendarei înşelătorii “419”, Africa devine un punct de refugiu pentru atacuri din ce în ce mai sofisticate, datorită îmbunătăţirii infrastructurii de Internet. Atacurile maliţioase înfloresc în regiunile cu un cadru legal mai slab, în special în zonele în care hackerii nu vizează rezidenţii şi organizaţiile locale. Aplicarea legilor împotriva atacurilor cibernetice este dificilă chiar şi în ţările dezvoltate.

  • Boeing a testat cu succes o armă care poate anihila orice dispozitiv electronic din zbor

    Proiectul Counter-Electronics High Power Microwave Advanced Missile Project (CHAMP) a fost testat timp de o oră la baza militară din statul Utah, unde a dezafectat toate cele şapte ţinte din cadrul exerciţiului. Proiectul este păstrat secret, însă experţi militari citaţi de cotidianul britanic susţin că racheta ar putea fi echipată cu un tun electromagnetic care generază un fascicul de microunde care supraîncarcă orice dispozitiv electronic până la scurtcircuitare.

    Mai multe pe zf.ro

  • Cele mai aşteptate gadgeturi ale anului (GALERIE FOTO)

  • Trafic.ro: Doar 2% din calculatoarele din Romania sunt Mac

    Cei mai multi utilizatori de Mac se gasesc in Bucuresti, unde
    exista aproape 94.000 de astfel de computere. Urmeaza in clasament
    Timisoara, Cluj, Iasi, Constanta, Brasov, Oradea si Targu
    Mures.

    Din punctul de vedere al localitatilor, Corbeanca numara cele
    mai multe Mac-uri, cu o cota de piata de 6,85%, urmata de Predeal
    (6,5%), Puchenii Mari (4,19%), Bucuresti (4,18%), Otopeni (3,9%),
    Mogosoaia (3,12%) sau Popesti Leordeni (2,66%).

    In topul alcatuit pe judete, Mac-ul are un numar important de
    utilizatori in Bucuresti si Timis. Alte concentrari importante de
    fani ai produselor Apple se regasesc in judetele Cluj, Constanta,
    Iasi, Brasov, Dolj, Arad, Bihor si Galati. Cei mai putini
    utilizatori au fost localizati in Covasna, Ialomita, Teleorman,
    Tulcea si Calarasi.

  • GPS-urile isi cauta drumul printre consumatorii romani

    “Romanul nu stie cat de folositor este un GPS”, crede Laura
    Samson, country director Mio Technology pentru Romania, Ungaria,
    Cehia si Slovacia. Daca intram intr-o benzinarie, spune ea, inca
    vedem harti de vanzare, cu toate ca exista GPS-uri care pot ghida
    soferii mult mai simplu. “Consumatorii inca se orienteaza in mare
    masura dupa harti tiparite. Multi inca se tem de tehnologie, le e
    frica parca sa nu strice ceva, iar pana nu vor disparea hartile din
    benzinarii, nu putem spune ca romanii folosesc GPS-ul”, sustine
    Samson. De ce exemplul cu hartile de hartie? Pentru ca utilizatorii
    privesc GPS-ul strict ca pe o harta si de multe ori pierd din
    vedere si celelalte functii pe care dispozitivul le are, de la
    posibilitatea de gasire a unui anumit magazin pana la aceea de a
    face fotografii. “In Romania, deocamdata, un GPS se foloseste doar
    atunci cand vrei sa ajungi la o adresa anume sau atunci cand te
    duci in concediu”, considera Sergiu Gansca, director de marketing
    al Mio Technology Romania.

    In prezent insa, pe langa simplele puncte de interes recunoscute
    de un GPS, dispozitivele ofera acces la richPOI (rich point of
    interest), o forma imbogatita a punctelor de interes, prin
    intermediul careia se obtin mai multe detalii, precum numarul de
    telefon al unei institutii, programul de lucru, o fotografie si
    alte informatii, cum ar fi, spre exemplu, serviciile pe care le
    ofera o companie. Aceasta noua functie a hartilor GPS a fost
    introdusa si in Romania, in urma cu sase luni, de catre compania
    NaviPro, cu sediul central in Ungaria, prezenta in mai multe tari,
    printre care Statele Unite, Australia, Germania, Italia, Cehia,
    Slovacia si Franta. “Pana acum, in Romania avem o baza de date care
    contine in jur de o mie de firme din toata tara”, declara Istvan
    Kis, asociat si director general al companiei NaviPro Romania. “In
    alte tari, in functie de munca echipei din firma, baza de date
    creste cu aproximativ 500-600 de noi companii pe luna si cu
    siguranta ca si in Romania va fi la fel”, adauga Kis. Pentru a
    deschide biroul din Romania, NaviPro a investit in jur de 15.000 de
    euro. “Investitia va continua insa, pentru ca vom deschide inca
    patru birouri in Constanta, Timisoara, Cluj si Brasov”, a mai spus
    Kis. NaviPro a incheiat parteneriate cu Garmin si cu Nav N Go,
    companie care dezvolta soft pentru 70 de aparate ce au GPS
    incorporat, acoperind astfel 95% din piata.

    Cu toate ca atat producatorii, cat si alte companii, precum
    NaviPro, au investit in rafinarea ofertei de GPS, piata de profil a
    fost afectata de criza, iar vanzarile au scazut cu peste 40% in
    2009, la circa 70.000 de unitati, dupa aprecierile Mio Technology,
    spre deosebire de cifrele inregistrate in 2008. Mio estimeaza insa
    ca piata din Romania ramane cu un potential ridicat de crestere
    pentru anii urmatori, in conditiile in care pana acum s-au cumparat
    aproximativ 300.000 de GPS-uri, in timp ce numarul de autoturisme
    este de aproximativ 4,2 milioane. “In Ungaria, piata este dubla
    fata de Romania, piata din Cehia este de trei ori mai mare si cu
    cat inaintam spre Vest, piata se mareste”, compara Laura Samson,
    care precizeaza ca la noi, rata de penetrare a GPS este in momentul
    de fata mai mica de 5%, in timp ce in vestul Europei este de circa
    30%.

  • Upgrade? Nu, multumesc!




    Butada isi are aplicabilitate si in alte aspecte din viata si din amor, dar nu e niciodata atat de obsedanta ca atunci cand te confrunti cu tehnologia. Cumperi o noua imprimanta, vezi cum software-ul ei sofisticat iti da peste cap desktopul. Treci pe Vista si iPod-ul si PDA-urile intra in greva. Si Dumnezeu sa te ajute daca te apuci sa-ti criptezi semnalele wireless.








     

    Chiar ceva banal, ca procurarea unui televizor nou, declanseaza o bestie pofticioasa cu tentacule de Ethernet, HDMI si sunet surround. Stiu asta pentru ca sotia mea m-a scapat de curand din tentaculele uneia care tocmai plescaia de pofta in living, abia asteptand sa ma apropii.

     

    Aceasta e jungla in care traiesc consumatorii din viata reala, ca mine – o jungla in care fiintele inteligente intra doar pentru a fi transformate in urangutani care urla si se bat cu pumnul in piept. Cat despre cei care fac recenzii de produs sau comentatorii de subiecte tehnologice, pe care ne bazam pentru a ne ghida… Ei traiesc intr-un taram al fantasmelor, primesc gratis o gramada de camere si playere Blu-ray de la o multime de producatori, facand teste fiecarui model si spunandu-ne care si ce functiuni are. Foarte curajos, n-am ce zice.

     

    Noi, cei obisnuiti, traim in lumea reala: trebuie sa punem banul jos, sa-i cerem produsului sa functioneze impreuna cu celelalte dispozitive electronice de la noi din casa si sa reusim din prima sa-l facem sa mearga; sau, daca nu, sa ne descurcam cu consecintele. Aceeasi a fost si problema mea: cand noul meu televizor H.P. MediaSmart a fost invitat sa faca frumos pe langa celelalte componente perfect utile (antena de cablu, playerul de DVD si computer), frumusetea cu ecran de 120 de centimetri a pastrat o distanta pe care niciun cablu n-ar fi putut s-o anuleze.

     

    Ca majoritatea barbatilor, si eu m-am informat despre un nou televizor mai cu zel decat o facusem despre cum e sa devii tata, la vremea respectiva. Am petrecut sase luni scotocind prin recenzii detaliate de produs din reviste si cercetand studii de specialitate pe site-urile web. Am calculat cu precizie care dintre miliardele de functiuni conteaza mai mult.

     

    M-am lasat cucerit de beneficiile lui MediaSmart: era intr-adevar imens. Bine, recunosc ca a fost mai mult decat atat. M-am asigurat ca voi beneficia de cea mai buna rezolutie de 1.080 de pixeli si trei porturi HDMI pentru conexiunile rapide de inalta definitie. (Si cu asta, la revedere, componente cu cablu!) Am cautat neaparat sa am o telecomanda universala de la care sa pot controla televizorul, video recorderul de la antena prin cablu si hibridul meu DVD-VCR. Multe modele aveau asemenea facilitati, bineinteles. Dar am vrut neaparat o plasma pentru cele mai profunde tonuri de negru inchis, ecranul de 120 de cm, porturi laterale pentru acces rapid si difuzoare nitel mai mici decat o carpeta persana. M-am gandit ca pentru cateva sute de dolari in plus voi avea un echipament impermeabil la viitor si voi beneficia de tehnologii de retea wireless. Aceasta imi va permite sa vad filme de pe PC-ul meu direct pe ecranul mare si sa inchiriez filme de pe internet – principala menire a MediaSmart. 

     

    Am tot urmarit MediaSmart-ul vreme de cateva saptamani si apoi am luat decizia. Chiar am cheltuit 150 de dolari ca sa vina o echipa specializata pentru montaj, ca sa fiu sigur ca vechile componente din casa n-or s-o ia razna. Eram doar la un pas de legea lui Schwarz – pentru 2.500 de dolari urma sa beneficiez de mai mult ecran si mai putine probleme.

     

    Un pluton de instalatori, Divizia de Tipi de la IT, a venit la tanc: unul ca sa despacheteze monitorul, unul ca sa calibreze functiunile televizorului, altul sa aiba grija de telecomanda si altul a carui singura menire era sa se asigure ca scaunul meu din sufragerie nu poate s-o ia de unul singur pe fereastra. Primul tip a pus monitorul pe suport, a dat jos celofanul protector si i-a lasat pe ceilalti sa faca televizorul sa functioneze cum trebuie.