Tag: director

  • Opinie – Bogdan Botezatu, director de cercetare în ameninţări informatice, Bitdefender: “Corporaţia hackerilor”

    Una dintre marile ameninţări cibernetice, ransomware-ul, a devenit în ultimii ani cea mai eficientă armă folosită de criminalii informatici, nu numai pentru a genera profituri proprii, dar şi pentru a produce daune materiale şi financiare victimei.
    Ransomware este o formă de atac cripto-viral în urma căruia victima e obligată să plătească recompensă atacatorilor pentru deblocarea datelor. În unele cazuri – de exemplu când ţinta este o organizaţie statală – atacul poate fi pur distructiv, cu scopul de a bloca procese tehnologice, activităţi de transport sau servicii financiare. În cea mai mare parte a existenţei sale, ransomware a fost folosit în atacuri care nu făceau vreo discriminare între victime, ţintind la un loc indivizi şi locuinţele lor, dar şi instituţii şi companii de toate mărimile. Treptat, operatorii de ransomware şi-au concentrat din ce în ce mai mult eforturile pe organizaţii ale căror date preţioase sporesc şansele de plată a recompensei.

    Hacker antreprenor, vând franciză
    Cea mai recentă evoluţie a fenomenului constă în folosirea ransomware-ului pe model de franciză. Ransomware-as-a-Service sau ransomware oferit ca serviciu permite până şi infractorilor amatori să „închirieze” un kit de infectare cu ransomware şi să lansase un atac. Vânzătorul pachetului îşi recrutează de regulă afiliaţii pe site-uri din Dark Web, unde cele două parţi negociază un comision pentru vânzător, dar şi pentru programatorii din spatele pachetului oferit spre vânzare.
    Avantajul acestei practici e că furnizorii de ransomware se pot dedica exclusiv dezvoltării respectivului ransomware, iar atacatorii nu sunt nevoiţi să deţină cunoştinţe tehnice avansate pentru a programa o astfel de ameninţare. Pentru toate părţile implicate, profiturile se generează uşor şi repetabil, ceea ce face modelul RaaS extrem de atractiv. În esenţă, RaaS este corespondentul criminalităţii organizate în plan cibernetic.

    Tehnici de atac în Ransomware-as-a-Service
    Operatorii de RaaS se folosesc de numeroase căi de acces pentru a se infiltra în infrastructurile victimei şi a lansa un atac. Poate cea mai populară metodă de infiltrare, atât pentru operatorii de ransomware, cât şi pentru orice alt tip de atac, rămâne metoda ingineriei sociale, unde victima este păcălită să participe la desfăşurarea atacului – de exemplu, să deschidă un fişier ataşat sau să dea clic pe un link.
    O altă unealtă des întâlnită este pachetul de exploituri. Afiliaţilor le este pus la dispoziţie un pachet cu componente modulare menite să exploateze vulnerabilităţi de sistem şi să faciliteze infecţia. Atacatorii oferă şi un pachet de instrucţiuni software menite să infecteze sistemul victimei prin exploatarea unor vulnerabilităţi în aplicaţii sau programe terţe, fie ele browsere, plugin-uri pentru browser sau clienţi de e-mail. Odată ajunşi în sistemul victimei, operatorii se pot folosi de privilegiile nou-dobândite să împrăştie ransomware pe toate sistemele dintr-o reţea internă, compromiţând astfel volume imense de date.
    Deoarece marea provocare a atacatorilor rămâne păcălirea soluţiilor de securitate, operatorii de ransomware modifică constant forma ameninţării informatice pe care o folosesc ca să reuşească pe cât posibil să evite detecţia.

    Cum ne ţinem departe de ransomware
    Dacă vorbim despre cea mai bună apărare faţă de atacurile de tip ransomware, atunci prevenţia stă în capul listei. Prevenţia nu înseamnă însă protecţie totală. Cea mai eficientă măsură pe care o putem lua împotriva unui atac ransomware este să facem backup regulat la datele importante şi irecuperabile din alte surse, fie că vorbim de poze de familie, fie că vorbim de proprietatea intelectuală a unei companii. Astfel, deşi datele de pe dispozitive pot fi la un moment dat criptate, copiile făcute în prealabil pot fi soluţia cea mai uşoară de a scăpa de plata recompensei. Există însă cazuri când atacatorii reuşesc să compromită inclusiv copiile de siguranţă ale documentelor, de aceea e important de reţinut ca backupul să fie salvat separat, într-un mediu fără conexiune la internet.
    Pe lângă practica de a menţine constant backupuri, specialiştii în securitate informatică de la Bitdefender recomandă instalarea unei soluţii de securitate performante cu protecţie special concepută împotriva ransomware-ului. Cele mai bune soluţii în acest sens folosesc modele de inteligenţă artificială antrenate să observe comportamentul suspicios, surclasând în mod clar eficienţa soluţiilor tradiţionale bazate exclusiv pe folosirea de „semnături”. În mod ideal, protecţia împotriva ransomware-ului va conţine de asemenea şi un modul de remediere, care va readuce datele la forma iniţială chiar şi atunci când ransomware-ul a trecut nedetectat de celelalte tehnologii.
    În situaţia neplăcută a unei infectări cu ransomware, plata recompensei către atacator este cea mai proastă idee din trei motive: nu există vreo garanţie că atacatorul e o persoană de cuvânt şi va restitui accesul la date, victima îşi creează istoric de bun-platnic şi ar putea fi infectată şi pe viitor şi, cel mai dăunător, atacatorii vor folosi banii respectivi pentru arme şi mai puternice care să infecteze un număr tot mai mare de victime.

  • Vodafone face prima mutare pe zona de 5G

    „Am început să investim în reţeaua Supernet 5G încă de acum doi ani. În tot acest timp, am făcut investiţii în mod constant, pregătind practic arhitectura reţelei noastre pentru momentul în care staţiile radio, standardele şi, respectiv, telefoanele 5G vor fi disponibile”, explică Buliga, adăugând că pregătirea a constat în virtualizarea reţelei centrale, migrarea legăturilor de transmisiuni pe fibră optică, creşterea capacităţilor de procesare a platformelor centrale ce dirijează traficul de date mobile, precum şi înlocuirea multor platforme IT cu platforme de ultimă generaţie, pe lângă altele. Investiţiile făcute în ultimii doi ani sunt „semnificative, de ordinul sutelor de milioane de euro. Fiind o tehnologie nouă, investiţiile pentru 5G sunt, desigur, mai mari comparativ cu investiţiile în tehnologiile 2G/3G/4G”.

    Pentru început, cei de la Vodafone s-au concentrat pe zonele aglomerate din Bucureşti, adică zona centrală şi cea de nord. „Vom continua să dezvoltăm reţeaua 5G pentru a creşte gradul de acoperire în Bucureşti, dar vom extinde acoperirea şi către alte oraşe mari din România. Viteza de extindere la nivel naţional va depinde de costurile asociate achiziţiei de spectru suplimentar dedicat 5G, precum şi de gradul de adopţie a acestei tehnologii în rândul clienţilor individuali şi companiilor din diverse industrii”, notează Cătălin Buliga.

    Producătorul de electronice Ericsson anticipează că până în 2023, la nivel mondial, se vor fi încheiat peste 1 miliard de abonamente 5G pentru broadband mobil. Conform studiului Ericsson Mobility Report, într-o primă fază, tehnologia 5G va fi implementată în zone urbane cu o densitate mare a populaţiei, urmând să acopere peste 20% din populaţia lumii până la finalul anului 2023. Pe de altă parte, traficul de date este aşteptat să crească de opt ori până în 2023, ajungând până la 110 exabiţi pe lună până la finalul acestei perioade. Practic, această cantitate lunară este echivalentul a 5,5 milioane de ani de difuzări video HD. Traficul mobil va continua să crească în toate regiunile, SUA înregistrând cel mai mare consum mediu pe smartphone.

    Care sunt însă diferenţele faţă de tehnologia existentă? „Comparativ cu 4G, tehnologia 5G aduce viteze de transmisie a datelor mult mai mari (vorbim de viteze din gama Gbps), întârzieri foarte mici în transmisia datelor (sub 10 milisecunde), posibilitatea de separare a traficului de date mobile pe niveluri de importanţă a serviciilor aferente, precum şi alte beneficii tehnologice”, explică directorul de tehnologie de la Vodafone. Astfel, cu aceste noi capabilităţi, se poate vorbi de servicii de date mobile în timp real, de servicii de date mobile care necesită o viteză foarte mare şi de servicii de date mobile ce pot susţine operaţiuni de tip mission critical (sistem sau factor esenţial pentru asigurarea fluxului operaţional al unui business).

    Utilizatorii de device-uri mobile 5G, precum smartphone-uri şi tablete, se vor bucura de viteze de date semnificativ mai mari şi cu latenţă mult mai mică. Cu alte cuvinte, experienţa lor cu date mobile va fi una mult mai bună decât în 4G. Servicii precum video streamingul 4K/8K, realitatea virtuală şi cea augmentată vor fi mult mai accesibile şi mai fezabile. „Spre deosebire de 4G, care se adresează în principal consumatorului final, 5G, datorită capabilităţilor sale (viteză mare, latenţă mică, calitate asigurată), deschide calea spre utilizarea serviciilor de date mobile în industrii. Automatizarea, controlul de la distanţă al maşinilor şi echipamentelor devin acum fezabile şi pot aduce productivitate mai bună şi eficientizare de costuri”, mai spune Cătălin Buliga. Într-un test realizat în centrul tehnic al Vodafone viteza de descărcare a datelor a atins aproape 1 Gbps de pe un smartphone Huawei, potrivit ZF. Pe teren viteza experimentată de clienţi va fi de aproximativ 450 – 500 Mbps la descărcarea de date iar intârzierea în transmisia datelor va fi la jumătate faţă de reţeaua 4G.

    Una dintre principalele temeri ale utilizatorului de rând se leagă de riscurile de securitate cibernetică. Temerea nu dispare în cazul reţelei 5G, dar directorul de tehnologie al Vodafone spune că operatorul investeşte constant în securitatea reţelei. „Reţeaua noastră actuală Supernet 5G este un upgrade al reţelei Supernet 4G şi beneficiază de acelaşi nivel de securitate. Supernet, ca şi concept, se bazează pe patru mari piloni, unul dintre aceştia fiind partea de securitate. Investim foarte mult în securitatea reţelei şi vom continua să o facem şi în viitor.” Device-urile actuale nu sunt compatibile cu 5G; prin urmare, pentru a beneficia de capabilităţile reţelei Supernet 5G, utilizatorii trebuie să achiziţioneze un smartphone 5G. „Ne aşteptăm ca aceste terminale să fie disponibile în magazine în această vară, de îndată ce producătorii de telefoane vor lansa comercial smartphone-urile 5G în România.”

    În ceea ce priveşte veniturile generate de implementarea 5G, Cătălin Buliga spune că este greu să faci, încă de la început, o estimare în această privinţă. „Pentru utilizatorii individuali, 5G va fi un serviciu de date mobile cu o calitate mult superioară tehnologiei 4G. Pentru companii şi industrii, monetizarea va veni probabil din acele scenarii de utilizare care vor aduce productivitate şi eficienţă sporită companiilor respective.”
    Sorin Grindeanu, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii, a declarat la începutul acestei luni că licitaţia pentru licenţele 5G va avea loc „undeva în toamnă”.

    El a mai spus că implementarea 5G, pe toate studiile făcute de piaţă, va duce la crearea a în jur de 250.000 de locuri de muncă. Vodafone România a înregistrat, în total, 9,9 milioane de clienţi la 31 decembrie 2018, indicator constant raportat la aceeaşi perioadă a anului trecut. Din numărul total de clienţi, 9,2 milioane sunt utilizatori ai serviciilor mobile. În trimestrul încheiat la 31 demebrie 2018, veniturile din servicii au ajuns la 180,2 milioane de euro.

  • Primele locuri de muncă ce vor dispărea din cauza roboţilor

    Prima zonă include locurile de munca care vor disparea cu siguranţă pe masură ce tehnologiile de AI şi tehnologia de invăţare a maşinilor (machine learning) continuă să evolueze şi să devină mai răspândite. Aceste locuri de muncă includ şoferii (datorită autovehiculelor autonome), locurile de muncă cu un nivel scăzut de calificare din industria prelucrătoare (oamenii pleacă, roboţii intră) şi anumite funcţii de cercetare.

    Cea de-a doua zonă, aşa cum au descoperit grupuri de consultanţi din companii precum McKinsey & Co., sunt profesiile care necesită o atingere umană, la propriu, cum ar fi maseurii.

    Fiecare dintre aceste zone sunt mici, în comparaţie cu o a treia, care îi include pe toţi ceilalţi angajaţi (inclusiv pe scriitorul acestui post).

     

  • Nu ştii, nu poţi să-mi recomanzi un om bun? – VIDEO

    De câţiva ani, tot auziţi aceste întrebări: nu ştii un om bun, nu poţi să-mi recomanzi un om bun, nu ştii vreun director financiar, nu ştii pe cineva care ar vrea să fie project manager, nu ştii un CEO etc.?
    România, la fel ca toate ţările din Europa Centrală şi de Est, se confruntă cu lipsa oamenilor.
    Piaţa din România nu a secat de oameni buni, dar pentru a ajunge la ei, pentru a-i descoperi trebuie să ai sisteme, trebuie să-i cauţi din timp, trebuie să-i urmăreşti, iar la acest capitol foarte multe dintre companii nu trec examenul.
    Peste noapte nu poţi să găseşti oameni buni, oameni talentaţi care să-şi asume poziţii executive, care să vrea să facă lucruri sau să ajute companiile să meargă înainte.
    Poate de-a lungul timpului au fost companii care au avut norocul să găsească oameni talentaţi, dar acestea sunt nişte excepţii.
    Conform sondajelor, 8 din 10 angajaţi români nu sunt fericiţi la locul de muncă, dar când sunt întrebaţi dacă ar vrea să-şi schimbe jobul, 6 din 10 spun că nu au curajul să plece pentru că nu ştiu ce găsesc în altă parte sau dacă noile poziţii sunt mai bune.
    Noile generaţii nu prea se aruncă să fie lideri, sau, dacă vor acest lucru, nu vor să aibă responsabilităţi, nu vor să administreze oamenii din subordine. Ş în mod cert nu se dau în vânt să administreze proiecte în care sunt implicaţi bani mulţi.
    Multinaţionalele au şansa să atragă talente prin numele lor, prin brand, prin reputaţie, dar şi prin sisteme. Toată lumea se plânge de birocraţia din multinaţionale, dar ea reuşeşte să scoată la suprafaţă destul de multe talente prin programe de pregătire, prin traininguri, prin mutări dese de pe o poziţie pe alta, prin schimbările cel puţin o dată la doi ani dintr-un departament într-altul.
    Companiile româneşti au mult de recuperat în această privinţă.
    Antreprenorii români nu ştiu cum să se apropie de talentele din multinaţionale decât prin bani, prin oferirea unor pachete financiare mult mai generoase decât poziţiile din multinaţionale, dar apoi, de multe ori, sunt dezamăgiţi de rezultate.
    Poate problema este că un om dintr-o multinaţională, adus într-o companie antreprenorială, nu se potriveşte.
    Lipsa talentelor scoase la suprafaţă înseamnă business pierdut, înseamnă stagnare, înseamnă ratarea unor oportunităţi.
    De partea cealaltă, mulţi oameni sunt talentaţi dar nu ştiu acest lucru, iar sistemele din companii îi fac să ţină capul la cutie.
    Mulţi nu au încredere în ei, iar dacă tu nu ai încredere în tine, în ceea ce poţi să faci, şi şeful, patronul, devine neîncrezător şi face paşi înapoi.
    România nu este o societate deschisă, în care cei care consideră că au talent să poată să iasă în faţă.
    Pentru a găsi talente în propria companie sau în alte firme trebuie să investeşti resurse, trebuie să urmăreşti oameni, trebuie să ai discuţii din timp, astfel încât cel care va fi descoperit să capete încredere ca să schimbe jobul sau poziţia.
    O parte din companii, cele înfiinţate în anii ‘90 şi la începutul anilor 2000, se raportează la modelele de atunci, în care plaja de candidaţi era mare şi aveai de unde alege. Acele vremuri au dispărut, iar noile generaţii, pe lângă pachetul salarial, cer şi timp liber pentru familie, pentru ei, ceea ce acum 20 de ani nu exista.
    Odată cu creşterea salariilor şi a pachetelor financiare, a scăzut şi determinarea de a face lucruri, de a muta munţii, de a obţine rezultate.
    Înainte puteai să greşeşti cu oamenii fără să pierzi prea mult, dar în prezent situaţia este total schimbată: dacă ratezi cu un CEO, dacă ratezi cu un director financiar, un director de vânzări sau chiar un director de marketing, poţi să pierzi business de la o lună la alta.
    Descoperirea de talente, descoperirea de oameni buni va deveni din ce în ce mai acută, pentru că fără lideri, un business nu merge înainte şi nu face diferenţa în piaţă. 

  • Primul meu job – Adrian Lăcătuş, Commercial Senior Director East Balkans Pepsico – VIDEO

    Primul job în adevăratul sens al cuvântului l-am avut tot în cadrul ASE, dar ca preparator universitar, unde timp de doi ani am predat teorie economică, am început să fac cercetare şi am avut şi câteva contribuţii la apariţia unor manuale.


    Pot sfătui un tânăr la început de drum, să fie curios – să asculte mai mult decât să vorbească, ambiţios – să-şi creeze propriile şanse – şi să facă orice job cu plăcere!”

  • Povestea MAGNATULUI care deţine 85 DE COMPANII şi are 400.000 de CHIRIAŞI

    James Tuttiett, în vârstă de 53 de ani, a construit un imperiu imobiliar plin de controverse. Acesta a făcut milioane de lire sterline din taxele de chirie solicitate celor peste 400.000 de gospodării care se aflau pe proprietăţile sale funciare, conform Daily Mail. 

    House record controlează 85 de companii ce deţin proprietăţi funciare uriaşe în Newcastle, Birmingham, Leeds, Coventry şi Londra, iar în general acesta este singurul director sau angajat al firmelor. Chiriaşii trebuie să plătească taxe care aproape s-au dublat la fiecare zece ani, ceea ce înseamnă că vor ajunge la mii de lire sterline pe an în deceniile viitoare. Taxa a determinat deja câţiva dintre aceştia să nu poată să-şi vândă proprietăţile. Săptămâna trecută Guvernul a propus interzicerea închirierilor de noi clădiri. Lansând o consultare de opt săptămâni, Secretarul Comunităţilor, Sajid Javid, a declarat că procesul este nedrept. „E clar că prea multe case noi sunt construite şi vândute în leasing, exploatând cumpărătorii de case. E destul. Aceste practici sunt nedrepte, inutile şi trebuie să se oprească ”, a spus el. Companiile lui Tuttiett deţin, de asemenea, licenţe de şcoli, cluburi de sănătate şi staţii de alimentare cu combustibili. 

    Andrew Henderson este unul dintre clienţii nemulţumiţi. El şi-a cumpărat casa aflată în Blackburn de la constructorii Taylor Wimpey acum şase ani, doar pentru a descoperi că dezvoltatorul şi-a vândut ulterior proprietatea către una dintre companiile lui Tuttiett. „În prezent plătim în jur de 145 de lire sterline la fiecare şase luni, sumă care se dublează la fiecare zece ani. Aşa că în 45 de ani, în timp ce mă voi bucura de pensionare, voi plăti 10.000 de lire sterline pe an pentru a locui în casa mea, care va fi cumpărată în totalitate şi plătită”, spune acesta.

     

  • Cele mai puternice 100 de femei din business: Aurelia Luca, Managing director { Skanska Property România }

    •   Prin promovarea la conducerea Skanska Property România a devenit prima româncă aflată în consiliul de management regional al Skanska CDE (Commercial Development Europe), având ca rol coordonarea activităţilor grupului suedez în România, Ungaria, Cehia şi Polonia.
    •   Aurelia Luca are un master în economia imobiliară, la Academia de Studii Economice Bucureşti, şi mai bine de 16 ani de experienţă în domeniu, alăturându-se companiei în 2012 ca leasing manager şi devenind apoi country director la începutul anului 2016.

    Cifră de afaceri (2017): 22 mil. lei
    Număr de angajaţi: 30

  • Cele mai puternice 100 de femei din business: Silviana Petre Badea – Managing director { JLL România }

    •   Spune că regulile după care se ghidează în carieră sunt respectul faţă de oameni, excelenţa şi echilibrul.
    •   Consideră că profesionalismul, disponibilitatea, flexibilitatea mentală sau creativitatea, integritatea, respectul, grijă faţă de om, maturitatea sunt sunt valorile care îţi permit să reuşeşti pe termen lung.
    •   Este de părere că domeniul consultanţei imobiliare este esenţial pentru dezvoltarea economiei: „Gândiţi-vă la consultanţa imobiliară ca la stâlpul pe care îl oferă dezvoltării economiei. Tot ce are un acoperiş sau stă pe pământ este asociat şi asimilat domeniului Real Estate (Imobiliare). De la spitale, la şcoli, la clădiri birouri, la hoteluri şi sanatorii, la depozite şi uzine auto, până la apartamente, cămine studenţeşti, terenuri agricole şi porturi”.
    •   S-a alăturat echipei JLL România în urmă cu aproximativ patru ani; anterior a avut mai multe funcţii de conducere în companii precum Badsi, Valad Property Group, Colliers International şi BP Chemicals.

    Cifră de afaceri (2017): 8,18 mil. lei
    Cifră de afaceri (estimări 2018): 11 mil. lei
    Profit (2017): 788.000 lei
    Număr de angajaţi: 66

  • Cele mai puternice 100 de femei din business: Raluca Crişan – CEO { Ceetrus România}

    •   Raluca Crişan deţine rolul de CEO al dezvoltatorului imobiliar Ceetrus România (fosta Immochan) din vara anului trecut.
    •   Anterior, a fost directorul de comunicare pentru toate fililale grupului prezent în 13 ţări şi a lucrat la sediul central al companiei, din localitatea Croix (în apropierea oraşului francez Lille); înainte lucrase timp de patru ani pentru Immochan, unde evoluase până în funcţia de director de marketing, după ce iniţial venise în companie pe poziţia de responsabil de marketing.
    •   A mai lucrat în Franţa timp de şapte ani în trecut, între 2006 şi 2013, pentru compania de măsurare a gradului de satisfacţie a clienţilor Qualimetrie.
    •   Este absolventă a Skema Business School, o şcoală de business cu sediul în Lille, şi a Universităţii Louis Pasteur din Strasbourg. A urmat, de asemenea, cursurile Universităţii Robert Schuman, tot din Strasbourg.

    Cifră de afaceri (2017): 109,2 mil. lei
    Profit (2017): 11 mil. lei
    Număr de angajaţi: 23

  • Cele mai puternice 100 de femei din business: Amalia Buliga, CEO { Diverta }

    •   Amalia Buliga a preluat conducerea Diverta în 2010, după ce ocupase timp de aproape patru ani funcţia de director financiar.
    •   A absolvit Universitatea Al. I. Cuza din Iaşi, Facultatea de Bănci şi Pieţe de Capital, şi are un EMBA obţinut în 2016.
    •   Crede că trebuie să fii sigur(ă) că ai toate informaţiile importante din domeniul în care activezi, astfel încât să controlezi cât mai bine orice eventuale surprize. 

    Cifră de afaceri (2018): 12,5 mil. euro
    Profit operaţional (2018): 475.000 euro