BusinessMagazin

Tag: deficit

  • Record de cheltuieli: Bugetul a cheltuit suplimentar în decembrie 15 miliarde de lei şi a intrat pe deficit

    Bugetul general consolidat a trecut de la un excedent de 5,3 miliarde de lei (0,76% din PIB) înregistrat în noiembrie 2015 la un deficit de circa 9 – 10 miliarde de lei la finele lui decembrie (1,3 – 1,4% din PIB).

    Guvernul Cioloş a păs­trat tradiţia chel­tu­ie­li­lor sub­stan­ţiale din ul­ti­ma lună a anului şi a îm­pins-o spre noi di­men­­siuni. Potrivit unor surse, nu mai pu­ţin de 14 – 15 mld. lei (2 – 2,1% din PIB) a cheltuit bugetul consolidat peste chel­tu­ielile curente şi astfel a intrat pe deficit.

    Ministerul Finanţelor nu a comen­tat până la închiderea ediţiei infor­ma­ţiile ZF. Execuţia bugetară la de­cem­brie şi pe 2015 urmează să fie pu­blicată de Fi­nan­­ţe du­pă data de 25 ia­nuarie.

    „Într-o mă­su­ră si­tuaţia poate fi ex­pli­cată astfel: chel­tu­ielile se fac în avans, iar decon­tă­rile la final de an. Cei care au contracte cu statul lucrează şi, du­pă aceea, când u sunt bani îi pri­mesc. Se fac plăţi la final de an atât cât bugetul să nu depăşească deficitul stabilit. Restul se amână pentru anul viitor. Simplu şi cinic“, comen­tează economistul Dragoş Cabat.

    Bugetul pe 2015 a fost con­struit pe un deficit de 1,8% din PIB (13 mld. lei), însă, la 11 luni, el se afla pe un ex­cedent de 0,76% din PIB (5,3 mld. lei). Ca să se înca­dre­ze în ţinta de de­fi­cit guvernul a des­chis vis­tieria şi a chel­tuit su­pli­men­tar într-o sin­gură lu­nă 14 – 15 mld. lei (exce­dentul de 5 mld. lei şi 9 – 10 mld. lei care s-au dus în de­ficit), adică cu circa două miliarde de lei peste deficitul prevăzut pe întreg anul 2015 (13 mld. lei).

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Abilităţi de bază pe care orice candidat trebuie să le deţină

    Când vorbim despre deficitul de competenţe, de multe ori suntem concentraţi pe tipuri de competenţe puternice specifice domeniului. Cu toate acestea, abilităţile de bază, sunt cruciale pentru succesul oricari angajat în ziua de astăzi.

    Aceste competenţe sunt la mare căutare,  iar dacă vrei să fii angajat trebuie să te asiguri că ai aptitudinile pe care angajatorii le caută. Iată care sunt principalele competenţe de bază pe care orice angajat profesionist ar trebui să le stăpânească astăzi:

    1. Abilităţi de conducere (leadership)

    Directorii executivi consideră că există un deficit de abilităţi de conducere în forţa de muncă. Dacă vrei să ieşi în evidenţă ca un lider puternic, trebuie să fii sigur că nu confunzi “abilităţile de conducere” cu “abilităţile de management.”
    Abilităţile de management sunt baza leadershipului, iar acestea includ lucruri cum ar fi capacitatea de completa formulare de evaluare, de a organiza reuniuni, de a folosi software-ul de management. Ceea ce directorii caută cu adevărat sunt abilităţile de conducere – de exemplu, capacitatea de a lua decizii dificile, de a inspira angajaţii şi prioritizarea muncii.

    2. Abilităţi de colaborare

    Un raport al “Economist Intelligence Unit” a constatat că 63% dintre directori sunt de părere că astăzi, forţa de muncă stă prost la capitolul aptitudini de colaborare şi muncă în echipă. Cum îţi dai seama dacă personal îţi lipsesc astfel de competenţe? Încearcă să îţi raspunzi singur la următoarele întrebări:
    – Crezi că abordarea ta este întotdeauna cea mai bună?
    – Urăşti faptul că ceilalţi angajaţi se pot îndoi de abordarea ta?
    – Urăşti să lucrezi la taskuri care necesită să te bazezi pe ceilalţi pentru a respecta termenele limită?
    Dacă răspunzi “da” la oricare dintre aceste întrebări, înseamnă că îţi lipsesc abilităţile de colaborare vitale pe care orice angajator le caută.

    3. Gândire critică şi abilităţi de rezolvare a problemelor

    Tot sondajul Economist Intelligence Unit a confirmat că directorii de afaceri cred că există un deficit de gândire critică şi abilităţi de rezolvare a problemelor în rândul angajaţilor. Mediile corporatiste sunt în mod constant asaltate de probleme care poate stopa sau stagna proiectele. Ca urmare, angajatorii doresc angajaţi creativi în rezolvarea problemelor şi care pot prospera în situaţiile dificile. Ei vor ca angajaţii să fie pozitivi şi de succes în faţa adversităţii.

    4. Abilităţi de comunicare

    Prin “comunicare”, vreau să spun mai mult decât capacitatea de a face schimb de informaţii cu colegii, faţă în faţă, la telefon, prin intermediul e-mailurilor sau al rapoartelor. Aproape oricine poate face asta. Mai degrabă, angajatorii sunt în căutarea persoanelor cu abilităţi de comunicare avansate. Întreprinderile doresc angajaţi experţi care pot comunica idei complexe în mod clar. Persuasiunea şi negocierea sunt competenţe esenţiale în acest sens. Dacă vrei să fii demn de angajat va trebui să stăpâneşti aceste abilităţi de comunicare avansate.

    Aceasta înseamnă că un candidat ideal trebuie să aibă acest “set de abilităţi de bază” avansate specifice domeniului. Dacă doreşti să îţi asiguri viitorul succes în carieră, va trebui să te asiguri că  abilităţile tale vor impresiona angajatorii. Începe prin perfecţionarea abilităţilor în cele patru domenii critice menţionate mai sus.

  • Noul guvern va renegocia cu CE ţintele de deficit şi va elabora o strategie de investiţii pe zece ani. Toate companiile de stat, administrate de o singură structură

    La capitolul “Stabilitate”, programul prevede elaborarea bugetului pe 2016 cu menţinerea ţintelor de stabilitate macroeconomică, monitorizarea utilizării transparente a resurselor bugetare, adoptarea şi implementarea măsurilor pentru asigurarea condiţiilor de creştere a convergenţei în perspectiva aderării la zona euro şi renegocierea MTO-ului, cu menţinerea unui nivel sustenabil al datoriei publice în raport cu Produsul Intern brut.

    Medium-Term Budgetary Objective (MTO) este un indicator calculat pentru fiecare stat membru al UE în parte privind deficitul structural.

    Prin programul de guvernare noul cabinet îşi propune de asemenea stabilizarea mediului economic şi creşterea gradului de încredere a agenţilor economici şi a capitalului în perspectiva dezvoltării economiei, precum şi evitarea derapajelor economice potenţiale într-un an electoral.

    În ceea ce priveşte transporturile şi infrastructura, documentul include doar “valorificarea poziţiei geografice a României şi transformarea ţării într-un nod logistic regional”.

    În domeniul fiscalităţii, guvernul îşi propune să asigure un cadrul fiscal şi de reglementare stabil, predictibil, transparent.

    “Debirocratizare, simplificare şi armonizare a reglementărilor. Elaborarea de măsuri care să asigure un raport corect între stat şi contribuabil. Îmbunătăţirea gradului de colectare a veniturilor la bugetul de stat prin încurajarea conformării voluntare, modernizarea, profesionalizarea şi descentralizarea administraţiilor fiscale. Îmbunătăţirea activităţii ANAF în vederea continuării creşterii veniturilor la buget prin ameliorarea colectării taxelor şi impozitelor. Finalizarea implementării proiectului Băncii Mondiale de restructurare şi reformare a activităţii administraţiei fiscale”, mai arată sursa citată.

    Noul guvern vrea să elaboreze o strategie de investiţii pe zece ani

    Noul guvern vrea să elaboreze un plan de investiţii pe zece ani, aprobat de toate partidele politice şi cu consultarea mediului privat, a specialiştilor şi a societăţii civile, potrivit Programului de guvernare.

    Executivul urmăreşte prioritizarea investiţiilor pe baza unor indicatori obiectivi şi corelarea investiţiilor finanţate din fonduri nationale şi a celor din fonduri europene pe baza priorităţilor de dezvoltare.

    “Realizarea unui plan de investiţii pentru următorii 10 ani, având consensul întregii clase politice, a unei strategii naţionale de dezvoltare care să cuprindă obiective finanţate atât din fonduri europene cât şi din bugetul de stat, întocmit cu consultarea mediului privat, societăţii civile, ministerelor de resort, specialiştilor recunoscuţi la nivel naţional şi internaţional”, notează guvernul.

    Alte măsuri vizate sunt deblocarea şi finanţarea prin fonduri structurale a marilor proiecte de infrastructură de transport (rutier, feroviar, naval, aerian), reabilitarea şi dezvoltarea sistemelor de irigaţii, a infrastructurii de transport gaze, electricitate şi realizarea interconectării cu reţelele europene, crearea resurselor de dezvoltare prin stimularea investiţiilor străine în domenii de vârf, crearea unui fond naţional de investiţii, a unei bănci naţionale de dezvoltare, atragerea de fonduri europene şi prin dezvoltarea pieţei de capital.

    Totodată, Executivul şi-a propus să lanseze o dezbatere publică în vederea formulării unui pachet de politici pentru creşterea gradului de ocupare prin crearea de locuri de muncă corelat cu dezvoltarea unor politici de urbanizare şi stimulare a atragerii si reintegrării românilor din diaspora, precum şi elaborarea unui proiect de reindustrializare şi de dezvoltare a agriculturii care să susţină creşterea competitivităţii prin plasarea economiei româneşti în zona superioară a lanţurilor de valoare.

    Guvernul vrea ca toate companiile de stat să fie administrate de o singură structură

    Programul prevede “gestionarea integrată a companiilor de stat prin intermediul unei singure structuri administrative”, fără să dea detalii pe acest subiect.

    Documentul face referire şi la “continuarea procesului de restructurare şi eficientizare” a activităţii companiilor în care statul deţine controlul, precum şi la implementarea principiilor de guvernanţă corporativă.

    Premierul desemnat Dacian Cioloş a trimis Parlamentului programul său de guvernare, care are 13 pagini şi este împărţit în trei capitole mari: viziune, priorităţi, plan de măsuri, printre priorităţile noului Cabinet fiind şi susţinerea fără rezerve a independenţei justiţiei.

    Prima variantă a programului de guvernare a fost trimisă duminică seară, iar luni dimineaţă, înainte de începerea şedinţei Birourilor Permanente Reunite, Parlamentul a primit o altă variantă a programului.

    Documentul are 13 pagini şi este împărţit în trei capitole mari: viziune, priorităţi, plan de măsuri.

  • Deficitul balanţei comerciale a urcat cu 28% la 9 luni, cu importuri de 5,5 miliarde euro peste exporturi

    În primele trei trimestre ale anului trecut, deficitul balanţei comerciale era de 4,3 miliarde euro.

    În septembrie, exporturile FOB au fost de 4,9 miliarde euro, importurile CIF s-au plasat la 5,6 miliarde euro, rezultând un deficit de 741,6 milioane euro, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS).

    Comparativ cu august, exporturile au crescut cu 25,4%, iar importurile cu 18,4%.

    Valoarea schimburilor intracomunitare de bunuri (Intra-UE28) a fost în primele nouă luni de 30,03 miliarde euro la expedieri şi de 35,63 miliarde euro la introduceri, reprezentând 73,4% din total exporturi şi 76,7% din total importuri.

    Schimburile extracomunitare (Extra-UE28) s-au cifrat la circa 10,88 miliarde euro la exporturi şi la aproximativ 10,82 miliarde euro la importuri, cu o pondere de 26,6% din total exporturi şi 23,3% din importuri.

    În structura exporturilor şi importurilor, segmentul maşini şi echipamente de transport au o pondere de 44% la export şi 36,6% la import, iar categoria alte produse manufacturate reprezintă 32,9% la export şi 31,3% la import.

  • Cum vede România un bancher român de la Londra

    Unicredit se aşteaptă ca România să aibă anul acesta o creştere economică de sub 4%, iar deficitul să nu depăşească 3%. cât de solidă este însă creşterea economică pe piaţa locală, ce se va întâmpla în continuare cu dobânzile, cum se plasează românia în regiune şi la nivel global povesteşte Dan Bucşa, macroeconomist în cadrul Unicredit Group Londra.

    Venit pentru câteva zile în România, Dan Bucşa a avut o agendă plină cu întâlniri, iar pe parcursul a circa două ore a discutat şi cu jurnaliştii despre felul în care vede evoluţia României, a regiunii şi a economiei mondiale. UniCredit se aşteaptă ca România să aibă anul acesta o creştere economică de sub 4%, însă această evoluţie este în continuare bazată pe consum, cererea internă fiind motorul principal, datorită creşterii creditării în moneda naţională. Şi ţările din regiune se dezvoltă în mod asemănător, dar România se află în frunte când vine vorba de consum, dar investiţiile continuă să lipsească din ţara noastră. Iar consumul, punctează reprezentantul UniCredit, creşte din pricina a trei factori: creditarea, creşterea salariilor şi cheltuielile fiscale.

    „Creditarea populaţiei creşte în România în acest moment cu peste 26%. Cehii au spus că, dacă vor mai avea încă un an cu plusuri ale creditării consumului, vor încerca să o limiteze cu măsuri administrative. Nu cred că BNR va face ceva anul acesta pentru că, în sfârşit, şi-a revenit creditarea în lei“, spune Bucşa, care adaugă că, de obicei, când finanţarea reia trendul ascendent ritmul este mai rapid la început şi apoi încetineşte. Dacă şi anul viitor creşterea creditării va fi de peste 20%, Bucşa este de părere că ar trebui luate măsuri, pentru că există riscul de supraîncălzire.

    Macroeconomistul de la UniCredit a menţionat şi faptul că România este singura ţară din regiune care încearcă o refinanţare a creditelor din valută în monedă locală fără să oblige băncile să facă ceva. „Acesta este motivul pentru care băncile vor refinanţa creditele. Dobânzile în lei scad continuu şi, în acest moment, creditul imobiliar în lei este mai ieftin decât cel în valută. E normal să existe o refinanţare“, mai spune Bucşa. De asemenea, dobânzile vor scădea şi mai mult, iar odată cu reducerea rezervelor minime obligatorii se reduce şi volatilitatea dobânzilor în lei. „Suntem pe calea cea bună“, consideră Bucşa.

    Al doilea factor care determină creşterea consumului este reprezentat de salarii, care au crescut foarte repede în ultima perioadă, un lucru nu tocmai bun pentru economia ţării. „Diferenţa dintre salarii şi productivitate a ajuns în acest moment la cel mai mare nivel de la criză încoace. O asemenea diferenţă am mai văzut într-o singură ţară după criză, în Ungaria“, afirmă Bucşa. Or, ungurii au fost forţaţi să deprecieze moneda. Iar întrebarea principală, în condiţiile în care productivitatea rămâne în urma salariilor, este legată de cât de mare va fi presiunea pe leu. În condiţiile în care salariile se măresc mai mulţi ani la rând, iar cursul valutar creşte, nimeni nu are de câştigat. „Este adevărat că oamenii au iluzie monetară, dar, totuşi, cele două ar trebui să fie corelate“, mai spune Bucşa.

    Pe de altă parte, „investiţiile productive adevărate sunt mai degrabă sub forma creditărilor intra-grup, care sunt bune, dar nu avem cu adevărat equity. Iar un motiv pentru acest lucru este faptul că nu suntem destul de proactivi“. În acest context, reprezentantul UniCredit a povestit cum Ungaria este foarte aproape să convingă investitorii americani să investească într-o nouă fabrică Tesla. Pentru a atrage investiţii străine, maghiarii şi-ar fi alcătuit o echipă specială, care încearcă permanent să-i convingă pe reprezentanţii Tesla să aleagăUngaria. Aceeaşi metodă a fost folosită şi în cazul altor producători auto, motiv pentru care investiţiile în noi fabrici în Europa Centrală şi de Est aleg ca destinaţie Ungaria, Slovacia sau Polonia, iar România şi Bulgaria nu intră în discuţie deoarece nu dispun de infrastructura necesară, iar comunicarea cu autorităţile este greoaie. „Nu vor mai veni investitorii în România doar pentru că suntem ieftini. Ungurii au peste 90 de acorduri bilaterale cu investitori strategici (nu ştim exact ce conţin ele, dar bănuim că beneficiază de facilităţi fiscale sau de facilităţi legate de forţa de muncă, dar şi de reconversie profesională a persoanelor aflate în zonele defavorizate“, exemplifică Bucşa.

    El a mai spus că o creştere repetată a salariului minim afectează competitivitatea prin preţ, pentru că majorează costurile de producţie şi opreşte reducerea şomajului. „Noii angajaţi primesc salariul minim şi eu cred că această creştere a făcut ca  şomajul să nu mai scadă în România se datorează şi acestei creşteri salariale. Salariile cresc prea repede ca să permită reducerea şomajului. Este adevărat că şomajul este mai mic la noi decât în alte ţări din regiune, dar îl şi măsurăm puţin diferit. După calculele noastre, şomajul natural în România este de sub 6%, adică ar mai fi loc ca şomajul să scadă măcar un punct procentual“, apreciază macroeconomistul.

    Al treilea factor al creşterii consumului îl reprezintă cheltuielile fiscale. Dacă cererea internă îşi revine, automat cresc vânzările (şi implicit încasările din TVA) şi profiturile firmelor – deci şi încasările din impozitele directe. „Ţările din regiune mai au foarte mulţi bani de cheltuit, iar România este din nou campioană la acest capitol. Am mai avea de cheltuit în jur de 2,5% din PIB doar pentru atingerea deficitului prognozat. Nu suntem singurii, şi vecini noştri mai au de cheltuit bani până la sfârşitul anului, însă nu la fel de mulţi; polonezii mai au de cheltuit aproape 1% din PIB, iar bulgarii în jur de 1,8%. Nu cred că deficitul va fi mai mare de 3%, cu toate creşterile salariale şi reducerile de taxe luate în calcul“, spune Bucşa.

    Alte ţări, însă, au o mai bună organizare în ce priveşte distribuirea cheltuielilor bugetare, multe guverne ştiiind precis din luna martie ce cheltuiesc, unde şi pentru ce. În România, în schimb, nu prea se cheltuieşte nimic până în noiembrie, iar la final de an este apăsată la maximum pedala alocării de bugete.

    Referindu-se la TVA, Bucşa consideră că încasările sunt totuşi modeste în acest an faţă de 2012, chiar dacă au depăşit nivelul de anul trecut, când însă încasările din TVA au fost foarte slabe, din cauza colectării proaste. Efectele reducerii TVA s-au văzut mai cu seamă în magazine, unde au crescut vânzările, datorită reducerii preţurilor, aşa cum au declarat reţele ca Metro Cash & Carry şi Carrefour.
    În ce priveşte exporturile, acestea au crescut cu 8-9% în toată regiunea, iar Germania rămâne principala destinaţie a produselor trimise peste hotare de fabricile din România; şi exporturile către Italia au început să reia tendinţa de creştere. În plus, principalele ramuri de export, autoturismele şi componentele auto, cresc în continuare şi se poate observa o evoluţie pozitivă şi în ce priveşte exporturile de materialele de construcţii. La polul opus, minusuri semnificative s-au înregistrat în exporturile de vapoare, care este totuşi un domeniu de producţie foarte volatil, în opinia lui Bucşa. Per total, 40% din exporturile româneşti ajung în Germania, Italia şi Franţa, alte pieţe cu potenţial fiind prea puţin adresate. De pildă, către China merg doar 1% din exporturile României, fiind dominate de industria auto şi de materii prime.

     

  • FMI atrage atenţia că deficitul fiscal se apropie anul viitor de 3% din PIB şi va depăşi 3% în 2017

    “Pentru anii 2016 si 2017, politicile adoptate şi cele care se intenţionează a fi adoptate – o combinaţie de reduceri masive de impozite şi taxe şi de majorări salariale – vor împinge deficitul fiscal până aproape de 3% din PIB în anul 2016 şi peste acest nivel în 2017, dacă nu sunt identificate măsuri compensatorii sau dacă nu se întâmplă din nou neexecutarea integrală a cheltuielilor de capital”, a declarat într-un comunicat şefa misiunii FMI în România, Andrea Schaechter, la finalul vizitei din perioada 13-21 octombrie.

    Ea a arătat că abordarea prociclică va induce un stimul la nivelul economiei într-un moment în care acesta nu era necesar, având în vedere creşterea economică, şi va aşeza datoria publică pe o traiectorie ascendentă.

    “Planurile fiscale sunt raportate la o ţintă recomandată de deficit de 1,5% din PIB pentru anul viitor, deficit ce ar asigura reducerea datoriei publice ca pondere în PIB şi, dată fiind neutralitatea ciclică, ar acomoda perspectivele actuale de creştere”, a mai spus Schaechter.

    Pentru anul curent, bugetul este construit astfel încât să se încadreze în ţinta de deficit de 1,9% din PIB, “datorită realizărilor bune pe partea de venituri şi execuţiei sub aşteptări a bugetului de capital”, existând spaţiu pentru a se onora înainte de termen unele dintre obligaţiile aferente anului 2016.

    Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici a declarat recent că vrea să achite în acest an cât mai multe dintre obligaţiile de plată ale anului viitor, astfel încât să degreveze bugetul pe 2016 şi a uşura presiunea pe deficitul bugetar.

    FMI reaminteşte Guvernului că accelerarea reformelor fiscale structurale este esenţială pentru consolidarea finanţelor publice şi pentru îmbunătăţirea calităţii bugetului.

    Totodată, mai buna colectare a veniturilor şi reducerea cheltuielior ineficiente ar putea genera spaţiul fiscal necesar reducerii cotelor de impunere, deşi într-un ritm mai temperat. În mod special, deşi colectarea impozitelor şi taxelor a fost considerabil mai bună în acest an, decalajul de colectare se menţine semnificativ.

    “Pe mai departe, prioritatea în materie de reforme ar trebui să se concentreze pe introducerea unei abordări moderne bazate pe gestionarea riscului de conformare, abordare care ar deplasa resursele limitate ale administraţiei fiscale (ANAF) dinspre controalele efectuate în scopul rambursărilor de taxă pe valoarea adăugată (TVA) către activităţi ce generează mai multe venituri. În lipsa unei astfel de reorientări a resurselor, planurile de restructurare suplimentară a ANAF s-ar putea să nu genereze rezultatele anticipate”, atrage atenţia şefa misiunii FMI.

    Ea mai spune că noul regim de impozitare a resurselor naturale avut în vedere ar trebui calibrat cu atenţie pentru a se asigura un echilibru între stimularea investiţiilor pe de o parte, şi obţinerea
    de către Stat a părţii ce i se cuvine din aceste venituri, pe altă parte.

    Pe partea de cheltuieli, măsurile cheie de eficientizare includ demararea unor analize pilot ale cheltuielilor publice în vederea identificării posibilităţilor de câştiguri de eficienţă, punerea în aplicare şi întărirea listei de prioritizare a investiţiilor pentru a spori calitatea investiţiilor, şi finalizarea implementării la scara naţională a sistemului de control al angajamentelor, cu scopul de a îmbunătăţi gestionarea cheltuielilor.

     

  • Teodorovici: Va fi o deviere temporară şi asumată de la ţinta de deficit, efect al Codului Fiscal

    Autorităţile din România au informat recent autorităţile de la Bruxelles că deficitul din perioada 2016-2018 va fi de până la 1,2% din PIB.

    Ministrul a arătat însă, miercuri, că nivelul estimat în prezent al deficitului de anul viitor se ridică la 2,8-2,9% din PIB, apropiat de nivelul de 3% a cărui depăşire declanşează procedura de deficit excesiv, dar a asigurat că vor fi făcute eforturi pentru a nu fi înregistrată o astfel de depăşire, ci, din contră, ca deficitul să scadă spre 2,5%.

    “Acest Cod Fiscal ne duce dincolo de angajamentul asumat de menţinere a unui deficit pentru 2016, dar important este ca acest deficit să fie ţinut sub 3% pentru a nu intra într-o procedură de deficit excesiv cu cei de la Comisia Europeană. S-a făcut o analiză comparativ cu alte state membre, unde există deja o depăşire importantă a acestui prag de deficit de 3%. România a luat decizia de depăşire temporară a acestui angajament, dar cu o revenire încă începând din 2016, pentru o reducere estimată astăzi de la 2,8-2,9 undeva în zona 2,5 anul viitor şi să continuăm trendul pentru a reveni cât mai curând la nivelul de angajamente asumate”, a spus, la Guvern, ministrul Finanţelor.

    El a arătat că România trebuie să îşi asume la acest moment o astfel de depăşire a deficitului.

    “România trebuie să dea dovadă de mai multă îndrăzneală, este vorba de economia României. România a fost campioană – şi va fi în continuare, sunt convins – la ce înseamnă respectarea angajamentelor, dar este o perioadă în care, prin aceste măsuri (din Codul Fiscal-n.r.) poate stimula şi consolida creşterea economică. Dacă ratează acest moment, lucrurile se pot înrăutăţi în următoarea perioadă”, a spus ministrul Finanţelor.

    În privinţa creşterii economice, aceasta este estimată pentru anul viitor la 4%.

    Parlamentul urmează să aprobe noul Cod Fiscal, care prevede o serie de măsuri de relaxare fiscală, inclusiv reducerea TVA de la 24% la 19%.

    În luna mai, premierul Victor Ponta afirma, într-un interviu pentru presa străină, că România va respecta ţinta de deficit bugetar pentru anul viitor, respingând avertismentul Comisiei Europene că reducerile de taxe planificate vor duce la un deficit de 3,5% din PIB.

    Comisia Europeană anticipează că economia României va înregistra anului viitor o creştere de 3,3%, dar că deficitul bugetar va urca la 3,5%, în urma reducerilor accizelor şi a TVA şi a eliminării impozitului pe dividende şi a taxei pe construcţiile speciale.

  • CE şi ţările UE vor stabili, în 2015, o nouă interpretare a regulilor deficitului bugetar

    Interpretarea regulilor – numită Codul de Acţiune – are nevoie de o actualizare, în contextul disensiunilor dintre Comisia Europeană şi guvernele ţărilor membre privind stabilirea deficitelor bugetare.

    “Miniştrii Finanţelor au stabilit că elaborarea unui nou regulament va trebui finalizată până la sfârşitul acestui an de către Comitetul Economic şi Financiar”, a declarat marţi un purtător de cuvânt al Preşedinţiei letone a Consiliului Uniunii Europene.

    În contextul în care ţări precum Franţa şi Italia depun eforturi pentru atenuarea austerităţii şi stimularea creşterii economice, Comisia Europeană a transmis propria interpretare în ianuarie, oferind ţărilor flexibilitate pentru măsuri fiscale.

    Regulile prevăd posibilitatea amânării reducerii deficitului bugetar doar în cazul în care un stat “implementează” ori “adoptă” reforme structurale majore care ar îmbunătăţi perspectivele finanţelor publice pe termen lung. Comisia Europeană consideră că detalierea actualelor reguli ar fi suficientă. Criticii susţin că această interpretare este creată special pentru Franţa, care în perioada elaborării măsurii risca să fie amendată pentru eşecul atingerii ţintei deficitului bugetar.

  • Deficitul comercial a crescut în primul trimestru la 1,3 miliarde euro

    Exporturile FOB au însumat 13,38 miliarde euro, iar importurile CIF 14,75 miliarde euro.

    “Valoarea schimburilor intracomunitare de bunuri (Intra-UE28) în trimestrul I 2015 a fost de 9937,6 milioane euro la expedieri şi de 11343,5 milioane euro la introduceri, reprezentând 74,3% din total exporturi şi 76,9% din total importuri. Valoarea schimburilor extracomunitare de bunuri (Extra-UE28) în trimestrul I 2015 a fost de 3443,2 milioane euro la exporturi şi de 3409,6 milioane euro la importuri, reprezentând 25,7% din total exporturi şi 23,1% din total importuri”, arată INS, într-un comunicat.

    În perioada analizată, ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de grupele de produse maşini şi echipamente de transport (44% la export şi 36,7% la import) şi alte produse manufacturate (33,4% la export şi 31,3% la import).

    În luna martie exporturile FOB au fost de 4,8 miliarde euro, importurile CIF au fost de 5,61 miliarde euro, rezultând un deficit mai mare cu 261,9 milioane euro decât cel înregistrat în luna martie 2014. Faţă de februarie 2015, exporturile şi importurile au crescut cu 9,3%, respectiv cu 17,6%.

    Deficitul comercial s-a adâncit anul trecut cu 6,4%, la 26,84 miliarde lei (6,05 miliarde euro), în condiţiile în care exporturile şi importurile au avansat în acelaşi ritm, de 6,4%.

  • CE: Deficitul bugetar al României se va înrăutăţi în 2016 la 3,5%, din cauza reducerilor de taxe

    “Deficitul bugetar va creşte uşor la 1,5% din PIB în 2015, în condiţiile în care scăderea raportului dintre veniturile fiscale şi PIB va fi mai mare decât reducerea cheltuielilor”, se arată în prognoza economică de primăvară a Comisiei Europene.

    Estimările referitoare la venituri includ impactul anual al reducerii contribuţiilor de asigurări sociale, reducerea taxei pe construcţiile speciale şi reducerea TVA pentru alimente şi servicii, care va fi aplicată în luna iunie.

    Comisia notează faptul că creşterea salariilor este ţinută sub control de îngheţarea parţială a salariilor din sectorul public.

    Pentru 2016, Executivul UE prognozează o înrăutăţire puternică a deficitului bugetar, la 3,5% din PIB, din cauza impactului reducerilor de taxe pregătite de Guvern.

    “Estimarea include noul cod fiscal adoptat de Guvern pe 18 martie, care aşteaptă aprobarea de către Parlament. Codul fiscal include o serie de reduceri de taxe, precum reducerea TVA cu patru puncte procentuale în 2016, reducerea accizelor, eliminarea impozitării dividendelor şi a taxei pe construcţiile speciale”, potrivit raportului, care ia în considerare şi expirarea actualului regim al redevenţelor pentru resursele naturale şi creşterea contribuţiilor pentru asigurări sociale către pilonul al doilea de pensii.

    Estimările CE referitoare la buget ar putea fi îmbunătăţite, întrucât amploarea reducerilor de taxe ar putea fi revizuită în scădere. Un amendament pentru atenuarea reducerilor accizelor şi taxarea dividendelor, aşa cum a propus o comisie a Senatului, ar aduce deficitul aproape de nivelul de 3% din PIB, notează raportul.

    În termeni structurali, deficitul bugetar va rămâne stabil, la circa 1,3% din PIB în 2014-2015, dar se va înrăutăţi la 3,4% în 2016.

    Datoria publică urmează să crească de la 39,8% din PIB în 2014 la 42,4% din PIB în 2016.

    Vicepreşedintele CE, Valdis Dombrovskis, a declarat, în 8 aprilie, după discuţii la Guvern cu premierul Victor Ponta, că CE este preocupată de planul Guvernului de a reduce pragurile la TVA, măsura care, potrivit Bruxelles-ului, are un efect fiscal sustanţial negativ.

    Taxa pe valoarea adăugată va fi redusă de la 24% la 9%, din luna iunie, pentru toate produsele agro-alimentare, inclusiv la băuturi nealcoolice şi la servicii de alimentaţii publice. Guvernul îşi menţine totodată intenţia de a reduce cota standard de TVA de la 24% la 20%, din ianuarie.

    Enache Jiru, secretar de stat în Ministerul Finanţelor Publice, a declarat marţi că încadrarea în ţinta de deficit bugetar în termeni ESA stabilită pentru anul acesta prin programul de convergenţă, de 1,45% din PIB, nu prezintă “emoţii” pentru Guvern, întrucât situaţia după primele trei luni este foarte bună, cu un excedent de 0,69%.

    “Nu sunt emoţii pentru anul acesta în privinţa deficitului bugetar. Situaţia la trei luni este chiar foarte bună. De la un program care prevedea un deficit de 0,65%, avem un excedent de 0,69%. Într-adevăr, ceea ce observăm în evoluţia comportamentului fiscal este nerealizarea investiţiilor”, a afirmat Jiru într-o conferinţă organizată de Consiliul Patronatelor Bancare din România.

    Programul de convergenţă aprobat miercuri de Guvern prevede o ţintă de deficit bugetar de 1,45% din PIB în termeni ESA, din care 0,25 puncte procentuale reprezintă ajustorul pentru confinanţarea proiectelor care beneficiază de fonduri europene.

    Ţinta de deficit structural a fost stabilită la 1,25%, din care 0,25 puncte ajustor pentru fonduri europene.

    Jiru a amintit că, deşi anul trecut România avea o ţintă de deficit de 2,2% din PIB, a ajuns la o realizare de 1,5%, raportat la o medie în zona euro de 2,2% şi de 2,9% la nivelul statelor Uniunii Europene.

    Pentru acest an, estimarea pentru creşterea economică este de 3,2%, iar pentru 2016 Guvernul preconizează 4%.