BusinessMagazin

Tag: Curte

  • Taximetriştii ameninţă că nu mai vin la aeroportul Otopeni. Curtea de Justiţie a Uniunii Europene începe audierile în dosarul UBER

    Companiile de taximetrie care au contract cu Aeroportul Internaţional „Henry Coandă” din Otopeni ameninţă că se vor retrage din zona aerogării, de săptămâna viitoare, dacă nu va fi eliminată reclama care îi încurajează pe călători să apeleze la serviciile de transport în sistem UBER, anunţă COTAR (Confederaţia Operatorilor de Transport Autorizaţi din România).

    Într-un comunicat de presă, reprezentanţii COTAR susţin: „Suma pe care o plătim aeroportului este de circa 220.000 de euro anual, pentru a ne da dreptul să operăm în zona aeroportului. Conducerea Aeroportului Henri Coandă ignoră absolut toate problemele pe care le-a creat pirateria taximentriştilor care operează ilegal în zona aeroportului şi permite accesul maşinilor în sistem UBER. Mai mult, aeroportul a permis amplasarea unui panou publicitar, din care cetăţenii români sau străini care au nevoie de transport înţeleg că UBER este compania acreditată inclusiv pentru a face transferuri de la aeroport către orice destinaţie”.

    În replică, Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti anunţă, tot prin intermediul unui comunicat de presă, că autoturismele UBER nu au acces în zona de preluare a pasagerilor, rezervată exclusiv taxiurilor autorizate, şi că accesul taxiurilor autorizate la aeroportul Henri Coandă, pentru preluarea pasagerilor, este gratuit. „CN Aeroporturi Bucureşti nu percepe nicio taxă pentru activitatea de taximetrie la aeroport. Singurele sume încasate de la firmele de taximetrie afiliate la COTAR sunt cele aferente reclamei pe care acestea şi-o fac pe terminalele touchscreen din aeroport, respectiv 4.000 de euro lunar. CN Aeroporturi Bucureşti nu are nicio relaţie contractuală cu UBER. Spaţiul de reclamă este contractat de o agenţie media”, se precizează în comunicatul de presă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ioan Becali, condamnat la 7 ani şi 4 luni de închisoare pentru dare de mită

    Magistraţii Curţii de Apel Bucureşti l-au condamnat, joi, pe Ioan Becali la o pedeapsă contopită de 7 ani şi 4 luni ani de închisoare pentru dare de mită în dosarul Transferurilor, decizia nefiiind definitivă.

    În cazul lui Ioan Becali, magistraţii Curţii de Apel Bucureşti au anulat eliberarea condiţionată din dosarul Transferurilor. Decizia nu este executorie.

    Geanina Terceanu şi fraţii Ioan şi Victor Becali au fost arestaţi, pe 20 noiembrie, de magistraţii Curţii de Apel Bucureşti, la solicitarea procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie, care o acuză pe judecătoare că a luat 220.000 de euro mită pentru a-i achita pe cei doi şi pe alţi şase oameni de fotbal, în dosarul Transferurilor.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Geanina Terceanu, fost judecător,condamnată la 5 ani şi 6 luni pentru mită în dosarul Transferurilor

    Magistraţii Curţii de Apel Bucureşti au condamnat-o, joi, pe Geanina Terceanu, fost judecător al Tribunalului Bucureşti, la cinci ani şi şase luni de închisoare pentru luare de mită în dosarul Transferurilor, decizia nefiiind definitivă.

    Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a decis în decembrie 2015 ca judecătoarea Geanina Terceanu, arestată preventiv din 20 noiembrie, să fie cercetată în arest la domiciliu.

    Geanina Terceanu şi fraţii Ioan şi Victor Becali au fost arestaţi, pe 20 noiembrie, de magistraţii Curţii de Apel Bucureşti, la solicitarea procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie, care o acuză pe judecătoare că a luat 220.000 de euro mită pentru a-i achita pe cei doi şi pe alţi şase oameni de fotbal, în dosarul Transferurilor.

    Potrivit procurorilor, în 24 februarie 2009, judecătorul la acea vreme Geanina Terceanu, de la Tribunalul Bucureşti, i-a fost repartizat spre judecare dosarul transferurilor de fotbalişti, cauză în care Ioan Becali, Victor Becali şi Cristian Borcea, alături de alţi cinci oameni de fotbal, fuseseră trimişi în judecată pentru înşelăciune şi evaziune fiscală.

    În 3 aprilie 2012, Geanina Terceanu a dispus achitarea tuturor celor opt inculpaţii trimişi în judecată în legătură cu efectuarea de tranzacţii ilegale la transferurile unor fotbalişti către cluburi din străinătate, ceea ce a produs un prejudiciu total de aproape 1,5 milioane de dolari în dauna statului şi de peste zece milioane de dolari în dauna a patru cluburi de fotbal.

    Judecătorul a dispus achitare pentru toate infracţiunile reţinute în sarcina celor opt oameni de fotbal, în temeiul dispoziţiilor articolului 10 litera a din Codul de procedură penală din anul 1968, respectiv pentru că “fapta nu există”.

    În urma investigaţiilor, procurorii DNA au stabilit că, pentru a pronunţa această soluţie de achitare, Geanina Terceanu a primit de la inculpaţii Ioan şi Victor Becali şi de la suspectul Cristian Borcea, în mai multe tranşe, suma totală de 220.000 de euro, începând din aprilie 2009 şi până în mai 2012.

    “Sumele de bani primite cu titlu de mită au fost remise magistratului de către cele trei persoane fie personal fie prin intermediar, în diferite locaţii din Bucureşti şi judeţule Ilfov şi Ialomiţa. În cursul anului 2009, o parte din banii primiţi în modalitatea de mai sus au fost folosiţi de inculpata Terceanu Geanina la achiziţionarea unei locuinţe”, susţin procurorii.

    În 12 noiembrie 2012, hotărârea de achitare pronunţată de Geanina Terceanu a fost desfiinţată printr-o decizie a Curţii de Apel Bucureşti, instanţa de control judiciar pronunţând condamnarea inculpaţilor la pedepse între trei şi opt ani de închisoare, cu executare sau cu suspendare.

    Ulterior, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis rejudecarea cauzei, motivând că judecătorii de la CAB au respins toate probele cerute, nu i-au ascultat temeinic pe cei opt oameni de fotbal acuzaţi şi a dispus condamnarea pe probe în baza cărora fuseseră anterior achitaţi, de Tribunalul Bucureşti.

    În urma rejudecării, tot la Curtea de Apel Bucureşti, toţi inculpaţii au primit, în martie 2014, pedepse cu executare: Cristian Borcea şi Ioan Becali – câte şase ani şi patru luni, Victor Becali – patru ani şi opt luni, Gheorghe Copos – trei ani şi opt luni, Mihai Stoica – trei ani şi şase luni, Gheorghe Neţoiu şi Jean Pădureanu – câte trei ani şi patru luni, şi Gheorghe Popescu – trei ani, o lună şi zece zile.

  • CCR va discuta legea celor 102 taxe după alegeri, cea privind majorările în data de 7 decembrie

    Judecătorii Curţii Constituţionale vor dezbate sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis privind legea PSD de eliminare a 102 taxe după alegeri, în data de 14 decembrie, în vreme ce legea privind creşterile salariale pentru unele categorii de bugetari va fi discutată cu o săptămână mai devreme.

    CCR va avea pe ordinea de zi de miercuri, 7 decembrie, legea prin care se majorarează salariile personalului din Educaţie şi Sănătătate, contestată atât de PNL, cât şi de Guvern, au declarat pentru MEDIAFAX surse din CCR.

    O săptămână mai târziu, după alegeri, judecătorii vor lua în discuţie sesizarea şefului statului privind legea PSD de eliminare a 102 taxe.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Klaus Iohannis a atacat la Curtea Constituţională “legea Dragnea” privind eliminarea a 102 taxe. Reacţia liderului PSD

    Preşedintele Klaus Iohannis argumentează, în sesizarea trimisă CCR, două modalităţi de încălcare a Constituţiei: pe formă şi pe fond.

    În ceea ce priveşte forma, Klaus Iohannis arată că Parlamentul a adoptat legea privind eliminarea a 102 taxe nefiscale fără a consulta Guvernul, ceea ce se traduce, în opinia şefului statului, prin încălcarea principiului separaţiei puterilor în stat. “În cazul în care o iniţiativă legislativă implică modificări bugetare, este necesar ca Parlamentul să solicite o informare din partea Guvernului”.

    “Parlamentul nu poate prestabili modificarea cheltuielilor bugetare fără să ceară Guvernului o informare în acest sens. Dat fiind caracterul imperativ al obligaţiei de a cere informarea menţionată, rezultă că nerespectarea acesteia are drept consecinţă neconstituţionalitatea legii adoptate”, se arată în sesizarea trimisă de către preşedinte Curţii Constituţionale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Monumentul dedicat victimelor din Colectiv va fi sfinţit duminică

    Un monument dedicat memoriei victimelor din Colectiv va fi sfinţit, duminică, la împlinirea unui an de la tragedie, în curtea bisericii Sfântul Nicolae – Broşteni, ceremonia fiind urmată de slujba parastasului în faţa clubului pentru toţi cei care şi-au pierdut viaţa în urma incendiului.

    Potrivit unui comunicat de presă emis de Patriarhia Română, ceremonia de sfinţire a monumentului dedicat victimelor din clubul Colectiv va avea loc, duminică, la orele 11.30, în curtea bisericii Sfântul Nicolae – Broşteni din Capitală şi va fi urmată, la orele 12.00, de slujba parastasului în faţa clubului Colectiv pentru toţi cei care şi-au pierdut viaţa în urma incendiului.

    “Slujba de sfinţire a monumentului şi parastasul vor fi oficiate de Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, împreună cu un sobor de preoţi şi diaconi.

  • Adolescentul din cauza căruia americanii au scos citirea rugăciunilor din şcoli. „Sunt fericit că rostirea Bibliei în şcolile publice s-a diminuat”

    Curtea Supremă a Statelor Unite decidea în ziua de 18 iunie 1963 faptul că rostirea unei rugăciuni/ text religios în şcolile publice de pe întreg teritoriul ţării este neconstituţională. Totul pornise cu şase ani în urmă când un băiat din Philadelphia, Ellory Schemp, le spuse părinţilor că s-a săturat să citească în fiecare dimineaţă, înainte de începerea cursurilor, versete din Biblie, aşa cum prevedea codul şcolar din statul Pennsylvania.

    Părinţii lui Ellory au mers la conducerea şcolii, care în cele din urmă a permis ca adolescentul în vârstă de 16 ani să stea singur la birou în timp ce colegii lui erau ridicaţi în picioare şi se rugau. Acest statut privilegiat a atras atenţia colegilor săi care s-au crezut inferiori acestuia. Comitetul de părinţi dă în judecată şcoala, cazul ajunge iniţial la un tribunal federal, iar mai apoi pe mâna judecătorilor de la Curtea Supremă a Statelor Unite ale Americii. Curtea a venit în sprijinul acestor părinţi care s-au considerat nedreptăţiţi şi decide că obligativitatea rostirii unei rugăciuni înaintea începerii cursurilor nu este una constituţională.

    Schempp a fost în tinereţe unul dintre cei mai activi exploratori americani. A mers în Antarctica, a urcat pe Himalaya şi a fost printre primii oameni care au decis să escaladeze muntele Nanga, Pakistan, al nouălea vârf din lume. Într-un interviu acordat în 2013, la 50 de ani de la scoaterea în afara obligativităţii rostirii de rugăciuni în şcolile publice, bărbatul în vârstă acum de 80, susţine că nu are niciun fel de remuşcări:

    „Sunt fericit că rostirea Bibliei în şcolile publice s-a diminuat. Cred că elevii sunt acum mai liberi să gândească. Oricine este liber să-şi imagineze ceva în mintea şi visele sale, asta înţeleg eu prin libertate religioasă. Nu este libertatea religioasă atunci când episcopii sau extremiştii religioşi doresc să deţină controlul. Fiecare are libertatea de a urma dogmele religioase în viaţa personală, însă nu e libertate impunerea lor. Personal sunt un adversar al creaţionismului şi al unui design inteligent. Mă consider în schimb un iubitor al Universului nostru.”

    Citit mai multe pe www.cunoastelumea.ro

     

  • Adolescentul din cauza căruia americanii au scos citirea rugăciunilor din şcoli. „Sunt fericit că rostirea Bibliei în şcolile publice s-a diminuat”

    Curtea Supremă a Statelor Unite decidea în ziua de 18 iunie 1963 faptul că rostirea unei rugăciuni/ text religios în şcolile publice de pe întreg teritoriul ţării este neconstituţională. Totul pornise cu şase ani în urmă când un băiat din Philadelphia, Ellory Schemp, le spuse părinţilor că s-a săturat să citească în fiecare dimineaţă, înainte de începerea cursurilor, versete din Biblie, aşa cum prevedea codul şcolar din statul Pennsylvania.

    Părinţii lui Ellory au mers la conducerea şcolii, care în cele din urmă a permis ca adolescentul în vârstă de 16 ani să stea singur la birou în timp ce colegii lui erau ridicaţi în picioare şi se rugau. Acest statut privilegiat a atras atenţia colegilor săi care s-au crezut inferiori acestuia. Comitetul de părinţi dă în judecată şcoala, cazul ajunge iniţial la un tribunal federal, iar mai apoi pe mâna judecătorilor de la Curtea Supremă a Statelor Unite ale Americii. Curtea a venit în sprijinul acestor părinţi care s-au considerat nedreptăţiţi şi decide că obligativitatea rostirii unei rugăciuni înaintea începerii cursurilor nu este una constituţională.

    Schempp a fost în tinereţe unul dintre cei mai activi exploratori americani. A mers în Antarctica, a urcat pe Himalaya şi a fost printre primii oameni care au decis să escaladeze muntele Nanga, Pakistan, al nouălea vârf din lume. Într-un interviu acordat în 2013, la 50 de ani de la scoaterea în afara obligativităţii rostirii de rugăciuni în şcolile publice, bărbatul în vârstă acum de 80, susţine că nu are niciun fel de remuşcări:

    „Sunt fericit că rostirea Bibliei în şcolile publice s-a diminuat. Cred că elevii sunt acum mai liberi să gândească. Oricine este liber să-şi imagineze ceva în mintea şi visele sale, asta înţeleg eu prin libertate religioasă. Nu este libertatea religioasă atunci când episcopii sau extremiştii religioşi doresc să deţină controlul. Fiecare are libertatea de a urma dogmele religioase în viaţa personală, însă nu e libertate impunerea lor. Personal sunt un adversar al creaţionismului şi al unui design inteligent. Mă consider în schimb un iubitor al Universului nostru.”

    Citit mai multe pe www.cunoastelumea.ro

     

  • Decizia Curţii Europeane de Justiţie că orele petrecute în drum spre muncă sunt considerate ore de lucru a revenit în actualitate

    Curtea Europeană de Justiţie a decis în septembrie 2015 că orele petrecute de angajaţi în drumul spre locul de muncă, la începutul zilei şi respectiv dinspre locul de muncă, la sfârşitul fiecărei zile, vor fi luate în considerare drept ore de lucru, potrivit ndy100.com, un extras al ziarului The Independent. Discuţia a fost reluată de britanici în contextul drepturilor pe care le-ar păstra atunci când Marea Britanie va ieşi din UE.

    Curtea Europeană de Justiţie a decis în urmă cu un an că angajaţii care nu au un sediu fix de lucru pot cere bani de la angajatori pentru timpul petrecut spre/dinspre locul de muncă, fapt care nu este permis în prezent.

    “Aceasta ar putea fi una dintre reglementările Uniunii Europene pe care alegătorii care au votat în favoarea Brexit ar vrea să o menţină după ieşirea din UE”, comentează Indy100.com.

    Potrivit Curţii de Justiţie a UE, această decizie protejează “sănătatea şi siguranţa” angajaţilor.

    În ceea ce priveşte concediul medical, angajaţii care se îmbolnăvesc în timpul concediului anual de odihnă vor putea să ceară reprogramarea concediului de odihnă. În spatele acestei decizii stă cazul lui Francisco Pereda, din Madrid. Acesta s-a îmbolnăvit fix înainte de a intra în concediu de odihnă, care dura o lună. Bărbatul a acţionat legal împotriva angajatorului său, Madrid Movilidad, pentru că acesta a refuzat să îi reprogrameze sau să îi amâne concediul pentru anul următor. “Dacă angajaţii sunt bolnavi, este evident că nu se bucură de vacanţă”, declarase un reprezentant al Unison pentru The Guardian la acea vreme. “Ar trebui să fie permis ca aceştia să îşi ia timpul liber despre care s-a discutat atunci când se simt mai bine”.

  • Curtea Europeană de Conturi: România şi Bulgaria nu erau pregătite pentru aderare în 2007

    Într-un raport al Curţii Europeane de Conturi, care a fost dat publicităţii luni, se afirmă că România şi Bulgaria nu erau pregătite pentru aderare, instituţia precizând că doreşte să evite situaţii similare în cazul viitoarelor extinderi ale Uniunii Europene.

    Istvan Szabolcs Fazakas, membru al Curţii Europeane de Conturi, a prezentat presei un raport de audit privind modul în care s-a desfăşurat programul de asistenţă preaderare la UE în cazul statelor din regiunea Balcanii de Vest.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro