BusinessMagazin

Tag: cumparare

  • Pandemia a dat naştere unei noi forţe de mobilizare fără interacţiune, fără efort fizic şi la care se poate adera din propriul fotoliu

    Pandemia a dat naştere la o forţă de mobilizare nouă, fără interacţiune şi fără efort fizic, la care se poate adera din propriul fotoliu. Este puterea online-ului de a aduna oamenii în jurul unei idei, unui scop şi care a creat la începutul anului 2021 unul dintre cele mai mari scandaluri ale ultimilor ani din piaţa bursieră, o poveste despre schimbări în paradigma investiţională şi întrebări de legalitate, moralitate şi etică.

    Unul dintre primii pioni care a fost mutat în acest joc a fost GameStop Corp, un retailer american de jocuri video, electronice şi servicii wireless care a devenit într-o perioadă scurtă de timp unul dintre cei mai atractivi emitenţi pentru investitori în 2021, Pe parcursul lunii ianuarie acţiunile GME s-au apreciat cu 1.625%, adică au crescut de peste 17 ori, până la 325 de dolari. Capitalizarea GameStop a crescut astfel în ianuarie de  la 1,3 miliarde de dolari la 22,7 mld. dolari.

    Frenezia GameStop a atras şi atenţia lui Elon Musk, care pe 26 ianuarie a postat pe Twitter „gamestonk“, joc de cuvinte format din „GameStop“ şi „stonk“, un slang pentru cuvântul „stocks“ (acţiuni). În urma postării, preţul acţiunilor GameStop aproape s-a dublat, la 148 de dolari. În aceeaşi şedinţă, GameStop a fost cea mai tranzacţionată companie din Statele Unite, depăşind nume precum Tesla şi Apple, care înregistrează o valoare de piaţă de 33, respectiv de 99 de ori mai mare decât lanţul de magazine. Raliul a fost alimentat în continuare după ce a început să fie disputat în piaţă şi în presă, în situaţie implicându-se şi voci din sfera politică, dar şi intermediari, reglementatori şi supraveghetori ai pieţelor. Mai mult, jocul s-a mutat şi pe alţi emitenţi care au avut parte de raliuri în ianuarie – Koss Corporation (1.760%), Naked Brand Group (709%), AMC Entertaiment Holdings (526%), BlackBerry (113%) sau Bed Bath & Beyond (99%) sunt câteva dintre ele. Să revenim însă de unde am plecat.

    GameStop operează circa 6.500 de magazine în SUA, Canada, Australia, Noua Zeelandă şi Europa. Ca mulţi alţi retaileri, GameStop a avut de suferit anul trecut din cauza reorientării consumatorilor către mediul online, astfel că pierderile înregistrate au determinat compania să anunţe înlocuirea a trei oameni cheie şi închiderea a 450 de magazine în 2021, oportunitatea perfectă pentru fondurile de hedging să parieze pe scăderea acţiunilor.

    Însă, surprinzător, lanţul de magazine cu o istorie de 37 de ani a devenit ţinta unei „bătălii” între aceşti shorteri de pe Wall Street şi micii investitori care s-au adunat pe platforme media ca Reddit, Discord, Facebook şi Twitter. Cu alte cuvinte, micii investitori s-au mobilizat în masă şi au adăugat ordine mari de cumpărare în ideea de a urca semnificativ preţul acţiunilor şi de a ruina pariurile de pe Wall Street că preţul se va prăbuşi, un pariu care s-a dovedit în ultima lună foarte costisitor pentru profesioniştii financiari, pierderile înregistrate fiind de peste 100 de miliarde de dolari în doar câteva săptămâni. Spre comparaţie, valoarea de piaţă a companiilor listate în SUA la finalul anului 2020 era de 50.800 de miliarde de dolari, potrivit Siblis Research.

    Frenezia GameStop a atras şi atenţia lui Elon Musk, care pe 26 ianuarie a postat pe Twitter „gamestonk“, joc de cuvinte format din „GameStop“ şi „stonk“, un slang pentru cuvântul „stocks“ (acţiuni). În urma postării, preţul acţiunilor GameStop aproape s-a dublat, la 148 de dolari. În aceeaşi şedinţă, GameStop a fost cea mai tranzacţionată companie din Statele Unite, depăşind nume precum Tesla şi Apple, care înregistrează o valoare de piaţă de 33, respectiv de 99 de ori mai mare decât lanţul de magazine.

    Melvin Capital, un fond american de investiţii înfiinţat în 2014 de Gabriel Plotkin, protejatul celebrului miliardar şi manager de fond de hedging Steve Cohen, a devenit şi el un subiect central al scandalului. Fondul care investeşte în special în tech a început anul cu active de 12,5 miliarde de dolari, iar în luna ianuarie a pierdut 53%. Compania a atras recent 2,75 de miliarde de dolari de la Citadel LLC şi Point 72 Asset Management pentru a-şi consolida finanţele. Melvin Capital şi-a schimbat radical strategia în privinţa viitorului GameStop, după ce brigada de investitori a propulsat acţiunile şi au generat pierderi masive pentru unele dintre cele mai mari fonduri de hedging din lume şi a închis astfel oficial poziţia scurtă, nefiind clară încă suma totală la care au ajuns pierderile.

    Potrivit The Guardian, peste 72 de milioane de acţiuni GameStop, în valoare de circa 5 miliarde de dolari, erau în urmă cu o săptămână tranzacţionate în lipsă. Însă compania are doar 69,7 milioane de acţiuni disponibile la tranzacţionare, ceea ce înseamnă că în piaţă erau vândute în lipsă mai multe acţiuni decât are compania, o problemă de legalitate intens discutată în ultima perioadă. Şi Elon Musk s-a arătat nemulţumit cu privire la tranzacţionarea în lipsă.

    Short sellingul sau vânzarea în lipsă presupune împrumutarea acţiunilor unei companii şi vânzarea acestora cu intenţia de a le cumpăra înapoi mai ieftin când preţul scade şi de a marca ulterior diferenţa. Multe averi de pe Wall Street au fost realizate prin acest tip de tranzacţionare, însă, la polul opus, dacă preţul urcă, pierderile pot fi uriaşe. De aceea, în mod normal poziţiile short ar trebui să aibă o marjă de cash cu care să garanteze că pot cumpăra acţiuni pentru a-şi închide poziţia în cazul în care preţul creşte, situaţie în care fondurile trebuie să îşi lichideze deţinerea cumpărând.

    GameStop operează circa 6.500 de magazine în SUA, Canada, Australia, Noua Zeelandă şi Europa. Ca mulţi alţi retaileri, GameStop a avut de suferit anul trecut din cauza reorientării consumatorilor către mediul online, astfel că pierderile înregistrate au determinat compania să anunţe înlocuirea a trei oameni cheie şi închiderea a 450 de magazine în 2021, oportunitatea perfectă pentru fondurile de hedging să parieze pe scăderea acţiunilor.

    Povestea se vrea aşadar a fi o palmă dată „rechinilor” de pe Wall Street, care sunt acuzaţi că fac bani din falimente şi alte evenimente nefavorabile companiilor, totul plecând de la un cumul de antipatii strânse de-a lungul timpului faţă de fondurile speculative. În cazul GameStop, implicaţiile sunt mai largi de atât. Fondurile de hedging nu îşi pot recupera pierderile atât timp cât retailul nu vinde, adică nu dau shorterilor oportunitatea de a cumpăra. De altfel, o parte din acţiuni nu pot fi vândute pentru că retailerul face parte din Russell 2000, indicele celor mai mici 2000 de acţiuni din indicele Russell 3000 – menţinut de FTSE Russell, o filială a London Stock Exchange Group. GameStop este astfel deţinere obligatorie pentru orice ETF (Exchange Trade Fund) care urmăreşte acest indice. Mai mult, pe măsură ce valoarea bursieră a companiei creşte, ponderea acesteia în indice creşte la rândul ei, astfel că ETF-urile care urmăresc indicele Russell 2000 ar trebui să mai acumuleze acţiuni GME pentru a echilibra ponderile.

    La polul opus, un investitor din comunitatea WallStreetBets de pe platforma Reddit, locul principal de întâlnire a „armadei” de investitori, cu numele de utilizator „DeepF—–gValue”, susţine că a marcat un câştig de 261% în acest an de pe urma creşterii controversate a acţiunilor GameStop. De la 53.566 de dolari investiţi în opţiuni call – contracte financiare care dau cumpărătorului dreptul, dar nu şi obligaţia de a cumpăra un activ suport la un preţ de dinainte stabilit, la o anumită dată sau pe o anumită perioadă, plătind în schimb o sumă de bani vânzătorului – acesta a ajuns la o investiţie de 11,2 miliarde de dolari, scrie Business Insider. Profituri s-au făcut însă şi la case mai mici. În urmă cu doi ani, Nina Carr, o locuitoare din Texas, a cumpărat 10 acţiuni GME la preţul de 6 dolari fiecare, tranzacţie de 60 de dolari, pentru a le face cadou fiului său de opt ani. Citind ştirile despre GameStop, Nina Carr şi-a întrebat fiul ajuns la 10 ani dacă păstrează sau vinde acţiunile care ajunseseră să valoreze 3.200 de dolari, iar acesta i-a spus să le vândă şi că probabil va investi 1.000 de dolari în Roblox, un hub online de gaming.

    Investitorii de retail, chiar şi cei mai mici, nu sunt singurii care au beneficiat de pe urma acestei poveşti. O altă parte implicată este Ryan Cohen, un antreprenor din mediul online în vârstă de 35 de ani care a cumpărat anul trecut o participaţie la GameStop, iar la începutul lunii ianuarie a intrat în boardul companiei, înaintând schimbări de strategie, respectiv vânzări digitale şi mai puţine magazine fizice. La finele lunii ianuarie, investiţia lui Cohen la GameStop a ajuns la 1,74 miliarde de dolari, scrie Wall Street Journal. De asemenea, cei mai mari acţionari ai GameStop, printre care fondurile americane BlackRoack şi Vanguard, au câştigat doar anul trecut peste 1 miliard de dolari fiecare (vezi tabel) din aprecierea acţiunilor, câştigurile din luna ianuarie depăşind ordinul zecilor de miliarde pentru fiecare dintre aceştia. Nick Caporella, fondatorul şi CEO-ul National Beverage Corp., care produce apele minerale LaCroix, şi-a majorat investiţia la compania pe care o conduce cu 2,5 miliarde de dolari în ianuarie în urma unui avans de 78,5% al acţiunilor. Şi executivilor de la BlackBerry le-au crescut investiţiile, ocazie cu care au vândut din participaţii la preţuri de peste două ori mai mari faţă de începutul anului.

    Între timp, Robinhood, platforma de tranzacţionare din centrul scandalului, a atras peste un miliard de dolari datorită investitorilor şi liniilor de credit lansate de bănci pentru a-i consolida poziţia. Totodată, a mai strâns câteva sute de milioane de dolari în urma unor facilităţi de credit oferite de cele mai mari bănci americane – JPMorgan, Morgan Stanley, Barclays şi Wells Fargo. Marile bănci sunt de părere că noua forţă de pe Wall Street nu va supravieţui, dar cei 7,7 milioane de investitori sunt mai activi ca niciodată. Povestea a continuat şi în februarie, dar armele mulţimii de investitori au fost îndreptate către argint, în contextul în care pe 1 februarie contractele futures cu scadenţa în martie urcau în timpul şedinţei cu circa 10%, la maximul ultimilor opt ani. În schimb, companiile anterior menţionate au avut parte de o sesiune de corecţie. Pe de altă parte, multe platforme de tranzacţionare, cum ar fi Robinhood, Webull, M1, Trading212, E*Trade, Interactive Brokers şi altele, au sistat tranzacţionarea sau au impus restricţii, unele temporare, în cazul unor acţiuni precum GameStop, AMC sau Nokia, ducând la nemulţumiri sau determinând pierderi în rândul investitorilor care nu şi-au putut închide, respectiv majora poziţiile.

    Mobilizarea în masă a investitorilor a arătat că buturuga mică poate să răstoarne carul mare, însă, continuând analogia, nici efortul buturugii nu poate fi lipsit de daune. După creşteri fabuloase, în multe cazuri urmează corecţii pe măsură, mai ales atunci când companiile se află în aceeaşi situaţie, din punct de vedere financiar şi operaţional, de dinainte de avansul pe bursă. Pandemia a dat naştere la o forţă de mobilizare nouă, fără interacţiune sau efort fizice, la care se poate adera din propriul fotoliu. Este puterea online-ului de a aduna oamenii în jurul unei idei, unui scop şi care a creat la începutul anului 2021 unul dintre cele mai mari scandaluri ale ultimilor ani din piaţa bursieră, o poveste despre schimbări în paradigma investiţională şi întrebări de legalitate, moralitate şi etică.

    Este legal ca brokerii să sisteze tranzacţionarea aleatoriu? Este moral ca traderii să tranzacţioneze în lipsă mai multe acţiuni decât are compania? Este etic ca grupuri de investitori să se alieze în masă împotriva altora? sunt întrebări pe care scandalul GameStop-Reddit le-a pus pe agenda investitorilor şi a autorităţilor de reglementare.

  • În goana după social media, miliardarul Bill Gates încearcă să cumpere una dintre cele mai populare platforme de social media din lume

    Gigantul Microsoft a abordat compania Pinterest în ultimele luni în legătură cu o potenţială tranzacţie prin care compania fondată de Bill Gates voia să cumpere populara platformă de social media care are o capitalizare de piaţă de 51 de miliarde de dolari, potrivit FT.

    Pinterest este o platformă cunoscută pentru cei care distribuie colaje de fotografii cu decoraţiuni, mâncare şi alte elemente.

    Sursele FT au declarat că discuţiile nu se mai desfăşoară în acest moment. Microsoft a urmărit o potenţială achiziţie strategică pentru a strânge un portofoliu de comunităţi online active care ar putea funcţiona pe platforma de cloud computing dezvoltată de gigantul american.

    Valoarea de piaţă a Pinterest a crescut cu peste 600% în timpul pandemiei de Covid-19, însă compania a anunţat în trecut că vrea să rămână o companie independentă.

    Creşterea recentă a valorii de piaţă ar fi putut reprezenta un obstacol pentru Microsoft în negocieri, însă chiar şi la acest nivel de 51 de miliarde de dolari reprezintă doar 3% comparat cu valoarea de piaţă a Microsoft, care a ajuns la 1.830 de miliarde de dolari.

    O tranzacţie Microsoft-Pinterest ar fi reprezentat probabil cea mai mare achiziţie din istoria Microsoft. În plus, ar fi testat apetitul administraţiei Biden în ceea ce priveşte tranzacţiile dintre marile companii de tehnologie.

    Cu toate acestea, Microsoft a reuşit să evite până acum criticile politicului cu care s-au confruntat Facebook şi Google în ultimii ani în ceea ce priveşte politica de achiziţii.

    Microsoft şi-a arătat intresul faţă de achiziţia unei companii proeminente de social media anul trecut, când a încercat să cumpere operaţiunile americane ale TikTok, în urma interdicţiei impuse de Donald Trump. Iniţiativa însă a eşuat.

    Gigantul Microsoft a făcut mai multe achiziţii în ultimii ani. Pe lângă tranzacţia prin care a cumpărat aplicaţia de socializare pentru viaţa profesională LinkedIn pentru 26 de miliarde de dolari în 2016, compania a mai achiziţionat GitHub, Minecraft şi compania privată de gaming ZeniMax.

    Pinterest şi-a făcut debutul pe bursă în aprilie 2019 şi a beneficiat de o creştere bruscă aa numărului de utilizatori pe fondul pandemiei şi a restricţiilor care i-au ţinut pe oameni în case, în faţa ecranelor.

    Săptămâna trecută, Pinterest a anunţat o creştere trimestrială de 76% a veniturilor, o veste care a adus o creştere de 10% pe bursă. Compania şi-a extins baza de advertiseri, a introdus formate noi de reclamă şi oportunităţi de comerţ online.

  • Cum îşi susţine Biden industria: Preşedintele pune accent pe „cumpără din America” pentru a trece prin criză. Aliaţii denunţă protecţionismul americanilor

    Preşedintele american Joe Biden se pregăteşte să înăsprească prevederile de tip „cumpără din America” pe bugetul federal, într-o mutare care ar putea ajuta industria internă, dar va supăra câţiva aliaţi cheie ai SUA, potrivit FT.

    America aşteptă luni un ordin executiv al preşedintelui Biden, care ar trebui să sporească achiziţiile de la producători locali în contractele guvernului federal – după ce a lansat în campania electorală promisiunea că va încuraja sectorul de producţie şi industria.

    Cu toate acestea, mai mulţi aliaţi comerciali şi strategici ai SUA, printre care câteva state europene şi Canada, au arătat cu degetul spre măsurile „cumpără din America” ca o încercare protecţionistă de a ţine multinaţionalele lor cât mai departe de economia americană.

    Oficialii din administraţia Biden au anunţat aceste modificări ale regulilor de achiziţii din bani publici într-o discuţie cu jurnaliştii, susţinând că reprezintă un efort de a reconstrui „coloana vertebrală a Americii”.

    „Biden crede că putem reconstrui vitalitatea sectorului american de producţie şi forţa industrială, iar o mare parte din această credinţă se bazează pe ideea că atunci când utilizăm banii plătitorilor de taxe pentru a reconstri America, vom cumpăra din America”, au anunţat oficialii administraţiei Biden.

  • Cumpărăm acum sau nu un apartament? Ce concluzie putem trage

    Ianuarie 2020, de la ce date de pe piaţa imobiliară pornim:

    1. În noiembrie 2020 creditele ipotecare noi acordate de bănci au fost de 1,47 de miliarde de lei, cel mai ridicat nivel din anul crizei Covid. Este al doilea maximum din ultimii trei ani şi jumătate.

    2. În noiembrie 2020 rata dobânzii DAE la creditele ipotecare în lei a fost de 5,15%, minimul ultimilor doi ani şi jumătate. În februarie şi în martie DAE a fost de 5,75%.  

    3. În octombrie 2020, conform imobiliare.ro, cel mai mare portal de profil, s-a înregistrat cel mai înalt nivel de tranzacţii din an: numărul apartamentelor, caselor şi terenurilor care au făcut obiectul contractelor de vânzare-cumpărare a fost de 83.675, în creştere cu 43% faţă de octombrie 2019. În Bucureşti s-au tranzacţionat 13.623 de imobilie, în Ilfov 6.281, în Timiş 4,805 imobile şi în Cluj 4.392 de imobile. Cel mai probabil octombrie a fost o lună atipică, având în vedere că în lunile anterioare numărul de tranzacţii la nivel naţional a oscilat între 35.000 – în ianuarie, 27.000 – în aprilie, când s-a închis economia din cauza Covid, şi 50.000 – în iulie. În septembrie au fost 48.000 de tranzacţii imobiliare.

    4. La finalul lunii decembrie, guvernul Cîţu a luat decizia să amâne pentru un an creşterea plafonului de la 90.000 de euro la 140.000 de euro, la care se aplică TVA de 5%, care a fost o lovitură neaşteptată pentru dezvoltatorii imobiliari şi pentru clienţii care îşi făcuseră deja nişte calcule şi erau pregătiţi să cumpere apartamente cu suprafeţe mai mari şi cu preţuri mai mari.

    5. Conform Eurostat, jumătate din populaţia României (46%) trăieşte în locuinţe supraaglomerate, fiind cel mai mare procent din rândul statelor UE. În Letonia procentul era de 42%, în Bulgaria 41%, în Polonia 37%, iar cel mai bine se trăia în Cipru – 2%, Irlanda – 3%, Malta – 3% şi Olanda – 4,8%. La polul opus, numai 7% din populaţia României trăia într-o locuinţă prea mare, Bulgaria avea un procent de 11%, Italia – 14%, Grecia – 10%. La nivelul Uniunii Europene, procentul a fost de 32%, adică mai mult de una din trei persoane locuiau în locuinţe subocupate în 2019.

    6. Din cauza restricţiilor sociale, cursurilor online, prăbuşirii turismului şi a călătoriilor de afaceri, lipsei studenţilor în centrele mari universitare, lipsei Airbnb, piaţa de chirii s-a prăbuşit atât ca cerere (între 50%-80%)m cât şi ca preţuri (între 20%-30%).

    În aceste condiţii, mii de apartamente cumpărate ca investiţie, pentru a fi date în chirie sunt goale, iar randamentul a scăzut de la 8% spre 4-3% în euro, astsa dacă găseşti chiriaşi. Oricum, este un randament mai bun decât o dobândă de 0-1% la bancă sau 1,85% la titlurile de stat în euro.  

    7. Liviu Tudor, cel mai mare proprietar român de birouri, a cumpărat platforma Iscut din zona Preciziei din Capitală, unde ar vrea să facă locuinţe.

    8. Impact, unul dintre cei mai mari dezvoltatori imobiliari din Bucureşti, anunţă noi proiecte de case şi apartamente, mai ales că a ridicat bani de pe bursă, vânzând obligaţiuni pentru care plăteşte o dobândă de 6,4% la euro.

    9. Conform Imobiliare.ro, în decembrie 2020 preţul mediu la nivel naţional la apartamente a fost de 1.371 de euro/mp, în creştere cu 2,2% faţă de decembrie 2019, adică 30 de euro pe metrul pătrat în plus. Faţă de anul 2008, maximul preţurilor pe piaţa imobiliară, preţul mediu este în continuare sub nivelul de atunci, care a fost în martie 2008 de 2.058 euro/mp.

    10. În Bucureşti, în decembrie 2020 preţul pe metrul pătrat a fost de 1.425 euro, în creştere cu 0,8% faţă de decembrie 2019, adică 12 euro/mp în plus. În martie 2008, pe vârful imobiliar, preţul pe metrul pătrat a fost de 2.264 euro.

    11. În Cluj în decembrie 2020 preţul pe metrul pătrat a ajuns la 1.840 euro, în creştere cu 7,5% faţă de decembrie 2019, adică 120 de euro în plus. În mai 2008 metrul pătrat în Cluj a fost de 1.537 de euro, sub nivelul de acum.

    12. În Timişoara, în decembrie 2020 metrul pătrat a fost de 1.292 de euro, în creştere cu 1,5% faţă de decembrie 2019 şi sub martie 2008, când se înregistra un nivel de 1.311 euro/mp.

    13. În octombrie 2020, salariul mediu pe economie a fost 3.343 de lei, adică 686 de euro. În 2008, salariul mediu a fost de 1.282 de lei, adică 340 de euro. Deci avem o creştere de 101% a salariului mediu între 2008-2020.

    14. În IT salariul mediu a crescut de la 2.500 de lei în 2008, adică 690 de euro, la 7.674 de lei net în octombrie 2020, adică 1.575 de euro.

    Multă lume se întreabă dacă să cumpere sau nu un apartament, unde să locuiască sau daca să-l dea în chirie. Concluzia este evidentă.

    Acestă opinie a apărut prima dată în Business Magazin.

  • Cumpărăm acum sau nu un apartament? Ce concluzie putem trage

    Ianuarie 2020, de la ce date de pe piaţa imobiliară pornim:

    1. În noiembrie 2020 creditele ipotecare noi acordate de bănci au fost de 1,47 de miliarde de lei, cel mai ridicat nivel din anul crizei Covid. Este al doilea maximum din ultimii trei ani şi jumătate.

    2. În noiembrie 2020 rata dobânzii DAE la creditele ipotecare în lei a fost de 5,15%, minimul ultimilor doi ani şi jumătate. În februarie şi în martie DAE a fost de 5,75%.  

    3. În octombrie 2020, conform imobiliare.ro, cel mai mare portal de profil, s-a înregistrat cel mai înalt nivel de tranzacţii din an: numărul apartamentelor, caselor şi terenurilor care au făcut obiectul contractelor de vânzare-cumpărare a fost de 83.675, în creştere cu 43% faţă de octombrie 2019. În Bucureşti s-au tranzacţionat 13.623 de imobilie, în Ilfov 6.281, în Timiş 4,805 imobile şi în Cluj 4.392 de imobile. Cel mai probabil octombrie a fost o lună atipică, având în vedere că în lunile anterioare numărul de tranzacţii la nivel naţional a oscilat între 35.000 – în ianuarie, 27.000 – în aprilie, când s-a închis economia din cauza Covid, şi 50.000 – în iulie. În septembrie au fost 48.000 de tranzacţii imobiliare.

    4. La finalul lunii decembrie, guvernul Cîţu a luat decizia să amâne pentru un an creşterea plafonului de la 90.000 de euro la 140.000 de euro, la care se aplică TVA de 5%, care a fost o lovitură neaşteptată pentru dezvoltatorii imobiliari şi pentru clienţii care îşi făcuseră deja nişte calcule şi erau pregătiţi să cumpere apartamente cu suprafeţe mai mari şi cu preţuri mai mari.

    5. Conform Eurostat, jumătate din populaţia României (46%) trăieşte în locuinţe supraaglomerate, fiind cel mai mare procent din rândul statelor UE. În Letonia procentul era de 42%, în Bulgaria 41%, în Polonia 37%, iar cel mai bine se trăia în Cipru – 2%, Irlanda – 3%, Malta – 3% şi Olanda – 4,8%. La polul opus, numai 7% din populaţia României trăia într-o locuinţă prea mare, Bulgaria avea un procent de 11%, Italia – 14%, Grecia – 10%. La nivelul Uniunii Europene, procentul a fost de 32%, adică mai mult de una din trei persoane locuiau în locuinţe subocupate în 2019.

    6. Din cauza restricţiilor sociale, cursurilor online, prăbuşirii turismului şi a călătoriilor de afaceri, lipsei studenţilor în centrele mari universitare, lipsei Airbnb, piaţa de chirii s-a prăbuşit atât ca cerere (între 50%-80%)m cât şi ca preţuri (între 20%-30%).

    În aceste condiţii, mii de apartamente cumpărate ca investiţie, pentru a fi date în chirie sunt goale, iar randamentul a scăzut de la 8% spre 4-3% în euro, astsa dacă găseşti chiriaşi. Oricum, este un randament mai bun decât o dobândă de 0-1% la bancă sau 1,85% la titlurile de stat în euro.  

    7. Liviu Tudor, cel mai mare proprietar român de birouri, a cumpărat platforma Iscut din zona Preciziei din Capitală, unde ar vrea să facă locuinţe.

    8. Impact, unul dintre cei mai mari dezvoltatori imobiliari din Bucureşti, anunţă noi proiecte de case şi apartamente, mai ales că a ridicat bani de pe bursă, vânzând obligaţiuni pentru care plăteşte o dobândă de 6,4% la euro.

    9. Conform Imobiliare.ro, în decembrie 2020 preţul mediu la nivel naţional la apartamente a fost de 1.371 de euro/mp, în creştere cu 2,2% faţă de decembrie 2019, adică 30 de euro pe metrul pătrat în plus. Faţă de anul 2008, maximul preţurilor pe piaţa imobiliară, preţul mediu este în continuare sub nivelul de atunci, care a fost în martie 2008 de 2.058 euro/mp.

    10. În Bucureşti, în decembrie 2020 preţul pe metrul pătrat a fost de 1.425 euro, în creştere cu 0,8% faţă de decembrie 2019, adică 12 euro/mp în plus. În martie 2008, pe vârful imobiliar, preţul pe metrul pătrat a fost de 2.264 euro.

    11. În Cluj în decembrie 2020 preţul pe metrul pătrat a ajuns la 1.840 euro, în creştere cu 7,5% faţă de decembrie 2019, adică 120 de euro în plus. În mai 2008 metrul pătrat în Cluj a fost de 1.537 de euro, sub nivelul de acum.

    12. În Timişoara, în decembrie 2020 metrul pătrat a fost de 1.292 de euro, în creştere cu 1,5% faţă de decembrie 2019 şi sub martie 2008, când se înregistra un nivel de 1.311 euro/mp.

    13. În octombrie 2020, salariul mediu pe economie a fost 3.343 de lei, adică 686 de euro. În 2008, salariul mediu a fost de 1.282 de lei, adică 340 de euro. Deci avem o creştere de 101% a salariului mediu între 2008-2020.

    14. În IT salariul mediu a crescut de la 2.500 de lei în 2008, adică 690 de euro, la 7.674 de lei net în octombrie 2020, adică 1.575 de euro.

    Multă lume se întreabă dacă să cumpere sau nu un apartament, unde să locuiască sau daca să-l dea în chirie. Concluzia este evidentă.

    Acestă opinie a apărut prima dată în Business Magazin.

  • Se vinde Carrefour? Cine este gigantul care vrea să cumpere întregul lanţ de magazine al francezilor

    Gigantul canadian Alimentation Couche-Tard, care controlează lanţul de magazine de proximitate Circle K, a anunţat că explorează o potenţială tranzacţie cu lanţul francez Carrefour, într-o tranzacţie care ar aduce schimbări majore atât în peisajul european, cât şi în multinaţionala canadiană, potrivit Bloomberg.

    Couche-Tard a anunţat marţi că a început negocierile pentru a cumpăra lanţul Carrefour, dar compania cu sediul în Quebec avertizează că tranzacţia nu este încă o certitudine.

    Acţiunile Carrefour se tranazacţionau cu un plus de 9,5% pe bursa din Paris, miercuri, la ora 12.17 (Ora României), ceea ce a dus compania la o capitalizare bursieră de 14,35 miliarde euro. În acelaşi timp, acţiunile Couche-Tard se tranzacţionează pe o scădere de 2,2%, la o capitalizare de aproape 30 de miliarde de euro.

    Retailerul francez Carrefour a confirmat negocierile cu grupul canadian.

    Gigantul canadian Couche-Tard s-a concentrat până acum pe magazine de proximitate şi benzinării, nu pe supermarket-uri. Compania a construit pas cu pas un imperiu prin achiziia unor competitori mai mici, mai întâi în Canada, înainte de a intra în SUA în 2001 şi în Europa în 2012.

    Recent, compania s-a concentrat pe planurile de dezvoltare pentru regiunile SUA şi Asia Pacific, unde a încercat să cumpere Caltex Australia, înainte de a revizui această tranzacţie din cauza pandemiei.

    O tranzacţie cu Carrefour ar aduce o prezenţă extinsă pentru canadieni în Europa, în contextul în care Carrefour operează peste 2.800 de supermarket-uri şi 703 hypermarket-uri. De asemenea, ar aduce o prezenţă mai mare şi în America Latină, întrucât francezii au magazine în Argentina şi Brazilia.

    Grupul Carrefour are circa 320.000 de angajaţi la nivel global şi este cel mai mare angajator privat din Franţa. Retailerul genrează circa jumătate din vânzări în piaţa din Franţa, o ţară pentru care preluările cu capital străin ale unor companii-cheie nu este privită cu ochi buni.

  • SURPRIZĂ: Misterioasa familie Vardinogiannis, una din cele mai puternice familii, a cumpărat două bănci în România

    Grupul grec Vardinogiannis, care deţine afaceri în mai multe industrii, a ajuns la o înţelegere cu francezii de la Crédit Agricole pentru cumpărarea băncii lor din România, după ce în 2018 a mai cumpărat prin intermediul fondului Barniveld Enterprises o altă bancă pe piaţa locală – sucursala cipriotă Marfin, redenumită Vista Bank.

    După finalizarea achiziţiei Crédit Agricole România, Vista Bank susţine că va deţine active totale de peste 1,2 mld. euro, credite de 750 mil. euro, depozite de 1,1 mld. euro şi peste 105 mil. euro capital CET1. Iar cota de piaţă a Vista Bank ar urma să urce după tranzacţie spre 1%, banca având posibilitatea să ajungă în top 15 cele mai mari bănci de pe piaţa locală.

    „Achiziţia Crédit Agricole România reprezintă un moment important pentru Vista Bank şi este în conformitate cu strategia noastră de a ne creşte şi consolida în continuare poziţia pe piaţă. Ne concentrăm pe susţinerea economiei româneşti, prin generarea de valoare pentru toate părţile interesate, clienţi, angajaţi, acţionari“, a declarat Stavros Lekkakos, preşedinte al consiliului de administraţie al Vista Bank.

    Şi Vista Bank şi Crédit Agricole Bank România sunt bănci de talie mică, plasate în 2019 pe locurile 20, respectiv 21, pe piaţa bancară românească, cu cote de piaţă apropiate, de 0,52% şi 0,47%.

    Achiziţia Crédit Agricole este condiţionată de aprobarea sa de către BNR şi Consiliul Concurenţei din România, fiind estimată a se finaliza pe parcursul primului semestru al anului.

    Vista Bank, fosta Marfin Bank, deţinută acum de familia Vardinogiannis din Grecia, s-ar putea regăsi şi pe lista băncilor interesate să cumpere Idea Bank, scoasă la vânzare oficial la final de 2020 de polonezii de la grupul Getin Holding, controlat de miliardarul Leszek Czarnecki.

    Familia de armatori greci Vardinogiannis deţine afaceri în mai multe industrii, precum energie (rafinării, lanţ de benzinării, gaze naturale şi electricitate), transport maritim şi media. Claudia Medrega

    Însă, familia Vardinogiannis a avut legături şi cu sistemul bancar, astfel că achiziţia băncilor din România nu este ceva nou pentru aceasta în acest sector. Concret, familia Vardinogiannis a deţinut o bancă în Grecia pe care a vândut-o grupului Piraeus, devenind principalul acţionar, dar de-a lungul anilor 2000 familia elenă şi-a vândut acţiunile din Piraeus.

    Vista Bank, fosta Marfin Bank, este prezentă pe piaţa bancară din România din 1998 şi are o reţea de 31 de sucursale şi 320 de angajaţi.

    Familia Vardinogiannis a preluat în 2018 Marfin de la Fondul de Rezoluţie din Cipru “n proprietatea căruia banca ajunsese ca urmare a crizei greceşti care s-a propagat şi “n sistemul bancar din Cipru.

    Marfin a fost o bună perioadă de timp “n căutarea unui investitor, fiind “n negocieri şi cu Bank of Beirut. Discuţiile dintre Fondul de Rezoluţie din Cipru şi banca libaneză au durat mai bine de un an, dar “n final au eşuat, banca din România fiind nevoită din nou să găsească un potenţial cumpărător.

     

  • Schimbare de paradigmă: Amsterdam vrea să le interzică turiştilor să cumpere cannabis din cafenele

    Autorităţile din Amsterdam îşi propun să schimbe paradigma şi să elimine una dintre principalele „atracţii turistice” ale oraşului olandez, interzicând turiştilor să cumpere cannabis din cafenele (n.red: aşa-numitele „coffee shops”), potrivit Bloomberg.

    Doar cetăţenii olandezi ar avea voie să intre în mult-cunoscutele cafenele, conform unei propuneri făcute de primarul Femke Halsema, într-un plan care este susţinut de poliţia locală şi de procurori. Ideea din spatele planului este de a limita comerţul cu droguri tari şi crima organizată, considerându-le legate de comerţul cu cannabis.

    „Piaţa de cannabis este prea mare şi supraîncălzită. Vreau să diminuăm piaţa cannabisului ca să o putem gestiona. Condiţionarea accesului de cetăţenia olandeză este o măsură extremă, dar nu văd altă alternativă”, a declarat Halsema.

    Planul primarului a fost depus în faţa consiliului local Amsterdam, vineri, ceea ce a declanşat o dezbatere politică şi discuţii legate de un potenţial acord de tranziţie cu proprietarii cafenelelor. Halsema se aşteaptă ca planul să intre în vigoare cel mai devreme în 2022.

    Iniţiativa reprezintă cel mai recent efort al autorităţilor din Amsterdam prin care se încearcă reducerea numărului de turişti din oraş pentru a îmbunătăţi calitatea vieţii cetăţenilor. Mulţimile de turişti au „invadat” oraşul încă de când zborurile ieftine au transformat centrul istoric al Amsterdamului într-una dintre cele mai populare destinaţii de weekend.

    Înainte de pandemie, vitrinele, cafenelele şi canalele Amsterdamului atrăgeau circa 1 milion de turişti pe lună, mai mult decât populaţia rezidentă.

    Cafenelele, în special în centru, se bazează pe turişti. Creşterea numărului de turişti a dus la o creştere a cererii şi a atras criminalitate şi droguri puternice în acest proces, a menţionat primarul.

    Conform unei cercetări realizare de conducerea oraşului, un drum la cafenea este „un motiv foarte important” pentru 57% dintre vizitatorii străini care ajung în Amsterdam.

    Amsterdam are în prezent 166 de cafenele, iar majoritatea devin inutile dacă planul autorităţilor intră în vigoare. Cererea locală de canabis ar putea fi susţinută doar de 68 de cafenele.

  • Ce cumpără oamenii de pe internet? Hainele, vacanţele şi electrocasnicele erau pe primele locuri în 2019, dar pandemia a schimbat obiceiurile

    Patru din zece europeni care fac shopping online au declarat că îşi cumpără haine din mediul virtual, arată un studiu al Confederaţiei Europene a Producătorilor de Haine şi Textile (Euratex). Pe locul doi se află vacanţele, fie că e vorba de bilete de avion sau de cazări (cu 34% dintre respondenţi) şi electrocasnicele şi bunurile pentru locuinţă (29%). Datele sunt aferente anului 2019, cel mai recent pentru care există date.

    Este interesant de văzut cum a schimbat pandemia acest podium dat fiind că în 2020 călătoriile au fost imposibil de realizat timp de câteva luni – când lumea întreagă a fost în lockdown -, iar apoi au fost limitate puternic în restul anului. Pe de altă parte, vânzările de electrocasnice şi bunuri pentru casă au explodat, banii care în mod normal se duceau către ieşirile în oraş sau către vacanţe fiind direcţionaţi către altceva.

    De partea cealaltă, vânzările de haine şi echipamente sportive au continuat să crească în online, conform jucătorilor din piaţă, mai ales că o vreme magazinele fizice au fost închise, iar apoi consumatorii au fost temători să meargă la fel de des la mall să facă shopping.

    Ce altceva mai cumpără românii şi ceilalţi europeni de pe internet? Biletele la evenimente erau pe locul patru în top cu 26% dintre respondenţi care au optat pentru astfel de produse anul trecut. Din nou, cifrele în 2020 sunt diferite pentru că astfel de concerte, meciuri, festivaluri sau alte evenimente majore nu au avut loc. Au rămas însă la mare căutare cărţile şi revistele (21% dintre respondenţi în 2019), filmele şi muzica (18%), echipamentele electronice (17%), alimentele şi alte produse de uz constant (17%). Mai puţini au fost cei care au optat pentru servicii telecom, medicamente sau alte produse.

    Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro

     

  • BNR a redus dobânda-cheie la minimul istoric de 1,5% pe an în 2020

    În lupta cu ten­siu­nile financiare adu­se de coronavirus, BNR a redus dobânda-cheie în 2020 până la 1,5%, precum şi fa­ci­li­tăţile per­ma­nente din jurul aces­teia, şi le-a dat băncilor lichiditate. Iar în urma deciziilor BNR, dobânzile la lei au început să sca­dă.

    Indicele ROBOR la 3 luni, folosit la calcu­larea do­bân­zilor va­ria­bile la creditele în lei de dinainte de mai 2019, a coborât în ju­rul a 2%, faţă de 3,19% la în­ceputul anului.

    BNR a redus do­bân­da de politică mone­ta­ră de două ori în primăvara anului 2020, de la 2,5% până la 2% şi, ulte­rior, la 1,75%, pentru ca la începutul lunii august să mai opereze o ajustare a dobânzii-cheie, până la minimul istoric de 1,5%.

    Rata dobânzii pentru facilitatea de depozit a ajuns la 1% pe an, în timp ce rata dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) este de 2% pe an.

    În ceea ce priveşte rata rezevelor minime obligatorii (RMO) la valută, în februarie 2020 BNR a operat o primă ajustare, de la 8% până la 6%, pentru ca în septembrie să mai realizeze încă o diminuare, până la 5%, având în vedere evoluţia creditului în valută şi nivelul adecvat al rezervelor valutare.

    Rata rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei a fost menţinută la nivelul de 8% în 2020.

    Totodată, în condiţiile persistenţei deficitului de lichiditate pe piaţa monetară, BNR a continuat să furnizeze lichiditate băncilor prin operaţiuni repo efectuate pe baze bilaterale.

    Deficitul de lichiditate s-a temperat în luna noiembrie, după ce în octombrie se accentuase, unele bănci care au rămas fără lei apelând la împrumuturi de la banca centrală în special prin operaţiuni repo bilaterale, în timp ce creditele de urgenţă de la BNR pe o zi, prin facilitatea Lombard, s-au diminuat mult.

    Octombrie adusese o amplificare a deficitului de lichiditate pe piaţa interbancară după temperarea nece­sarului de bani din lunile de vară şi din septembrie.

    BNR le-a dat băncilor şi în noiembrie lichiditate prin operaţiuni repo bilaterale, iar stocul mediu zilnic a urcat peste 2,6 mld. lei, după ce în octombrie volumul se apropiase de 1,2 mld. lei, iar în septembrie a fost atins cel mai mic nivel din acest an al tranzacţiilor repo, de doar 0,84 mld. lei

    Tendinţa a fost descendentă până în septembrie, sumele împrumutate de bănci prin repo scăzând faţă de nivelurile de circa 4 mld. lei în august, 4,6 mld. lei în iulie, 5 mld. lei în iunie, 8,97 mld. lei în luna mai şi 13,6 mld. lei în aprilie. În primele două luni ale acestui an nu au existat astfel de tranzacţii, iar în martie soldul mediu zilnic al sumelor împrumutate prin repo a fost de doar 1,17 mld. lei.

    Injecţiile de lichiditate au venit în contextul în care rata anuală a inflaţiei a rămas peste 2%, cursul valutar a fost în a doua jumătate a lunii noiembrie de peste 4,87 lei/euro, dar sub maximul istoric din septembrie, iar dobânzile din piaţa interbancară pentru scadenţele mai mari de o lună depăşesc 2%, menţinându-se în continuare peste dobânda-cheie.

    În condiţiile tensiunilor financiare, BNR a reluat în primăvara anu­lui 2020 injecţiile de lichiditate, dar pe baze bilaterale. Pe parcursul anului 2019, operaţiunile repo s-au derulat doar la începutul anului şi în noiembrie şi decembrie, iar sumele au fost modice, de 0,1-0,4 mil. lei.

    Pe lângă împrumuturile repo, BNR le-a dat băncilor în 2020 şi împrumuturi de urgenţă Lombard, însă volumul a scăzut mult în noiembrie, la doar 101,4 mil. lei. După o perioadă de scăderi ale împrumuturilor de urgenţă Lombard de la BNR, octombrie adusese o creştere consistentă, nivelul acestor finanţări urcând la vârful anului 2020 şi la maximul ultimelor 20 de luni, de 2,32 mld. lei.

    Facilitatea permanentă de credit Lombard, pe o zi, este pusă la dispoziţie de BNR ca o soluţie de urgenţă pentru jucătorii care au un deficit de lichidităţi la sfârşitul zilei.

    În septembrie 2020, împrumuturile Lombard au fost de 217,3 mil. lei, în august de 51 mil. lei, în iulie de 99 mil. lei, în iunie de 150,3 mil. lei şi în luna mai de 86,2 mil. lei. Însă, în luna aprilie din acest an împru­muturile de urgenţă Lombard au fost mai mari, de circa 1,64 mld. lei.

    Pentru a împrumuta bani la Lombard pe o zi, bancherii au plătit în noiembrie o dobândă medie de 2% pe an, la fel ca în septembrie şi octombrie, după ce în august dobânda medie a fost de 2,15%, în iulie a fost de 2,25%, iar în lunile de primăvară băncile plăteau 2,5% pe an.

    Finanţările Lombard accesate de bănci în primele 11 luni din acest an sunt departe de volumele de zeci de miliarde de lei înregistrate în 2008-2009, când pieţele financiare internaţionale erau în fierbere, iar piaţa locală se confrunta cu o criză de lichidităţi.

    În timp ce unele bănci au avut deficit de lichiditate în noiembrie, alte bănci au avut zile pe care le-au încheiat cu lei în exces, apelând astfel la facilitatea de depozit pe o zi oferită de BNR, iar suma excedentară a urcat în noiembrie până la 2,1 mld. lei, maximul anului 2020, după ce coborâse în octombrie la minimul acestui an, de aproape 106 mil. lei, conform celor mai recente date ale BNR. Comparativ, în septembrie 2020 băncile au plasat la banca centrală depozite de 388,3 mil. lei, peste nivelurile din august, de 376,1 mil. lei şi din iulie, de 170 mil. lei. În iunie, băncile cu exces de lichidităţi au plasat la BNR 543,6 mil. lei, în luna mai 448,8 mil. lei, în aprilie 665,2 mil. lei, iar în martie 901,5 mil. lei. Dobânda oferită de BNR băncilor a scăzut în lunile de toamnă la 1% pe an, de la 1,01% în august, 1,25% în iulie şi 1,5% pe an cât a fost în lunile de primăvară.

    În plus, banca centrală a trecut în 2020 şi la cumpărarea de titluri de stat în lei de pe piaţa secundară, începând cu luna aprilie, facilitând finanţarea bugetului. Astfel de operaţiuni au fost realizate după ce BNR a devenit creditor net în relaţia cu băncile comerciale.

    După cinci luni consecutive în care BNR a cumpărat titluri de stat de pe piaţa secundară de circa 5,3 mld. lei, cumulat, în septembrie, octombrie şi noiembrie banca centrală nu a mai făcut astfel de achiziţii.

    Datele indică titluri de stat în lei cumpărate de BNR de pe piaţa secundară în valoare de 504,3 mil. lei în august, 748,5 mil. lei în iulie, 533,1 mil. lei în iunie, de 1,61 mld. lei în luna mai şi de 1,88 mld. lei în luna aprilie.

    BNR decis să cumpere titluri de stat în lei de pe piaţa secundară pentru consolidarea lichidităţii structurale din sistemul bancar care să contribuie la finanţarea în bune condiţii a economiei reale şi a sectorului public.

    Banca Centrală Europeană (BCE) şi Banca Naţională a României au agreat implementarea unei linii repo în valoare de 4,5 mld. euro, care va fi în vigoare până la jumătatea anului 2021, după prelungirea agreată, fiind pentru prima dată când BNR a încheiat o astfel de înţelegere cu BCE, care este responsabilă de politica monetară a zonei euro. Această linie repo a fost negociată în lunile martie-aprilie, când situaţia era tensionată şi rămâne de văzut dacă BNR o va accesa sau nu şi când.