BusinessMagazin

Tag: crestere

  • De la profit la pierdere în doar un an: Klarna plăteşte scump tranziţia spre credite tradiţionale, în timp ce şeful companiei lansează un avertisment sumbru privind impactul AI asupra joburilor de birou

    Klarna, fintech-ul suedez devenit sinonim cu modelul „cumperi acum, plăteşti mai târziu”, a raportat pierderi semnificative în primul său trimestru financiar după listarea la bursă din septembrie, pe fondul extinderii accelerate în zona de creditare tradiţională, care a pus presiune pe profitabilitate, scrie Financial Times.

    Compania a anunţat marţi o pierdere netă de 95 de milioane de dolari în trimestrul al treilea, în contrast puternic cu profitul de 12 milioane de dolari înregistrat în aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Această schimbare bruscă de direcţie se explică prin faptul că, pe măsură ce Klarna şi-a mărit portofoliul de împrumuturi clasice, cu dobândă, a fost nevoită să aloce mai mulţi bani pentru posibile neplăţi. Provizioanele pentru pierderi au urcat la 0,72% din volumul total al plăţilor, faţă de 0,44% în urmă cu un an, o creştere care a redus marjele şi a diminuat profitul operaţional.

    Deşi modelul BNPL (buy now, pay later) a propulsat fintech-ul pe scena internaţională, creşterea dobânzilor şi presiunile din partea organizaţiilor de protecţie a consumatorilor au obligat Klarna să se diversifice, orientându-se către produse de creditare mai tradiţionale.

    În mod surprinzător, pierderile efective din credite neperformante au scăzut cu un punct procentual, ajungând la 0,44%, în pofida îngrijorărilor privind stabilitatea financiară a consumatorilor cu venituri mici, afectaţi de creşterea costurilor de trai.

    Directorul executiv Sebastian Siemiatkowski a declarat că nu a observat schimbări semnificative în comportamentul clienţilor, în pofida acestui context economic dificil. Totuşi, el a lansat un avertisment privind un risc mult mai mare la orizont: potenţialul inteligenţei artificiale de a destabiliza siguranţa financiară a unei mari părţi a forţei de muncă calificate.

    „Transformarea adusă de AI nu îi va afecta, în primul rând, pe ospătari, asistente sau şoferi de camion. Impactul principal îl vedem asupra joburilor de birou, mult mai mult decât asupra celor manuale. Implicaţiile ar putea fi mai mari decât îşi imaginează oamenii.”, declară Sebastian Siemiatkowski, CEO Klarna

    Siemiatkowski, un promotor activ al tehnologiilor AI şi investitor în acest domeniu prin firma sa Flat Capital, a declarat pentru Financial Times că este „îngrijorat” de explozia investiţiilor în centre de date dedicate inteligenţei artificiale.

    În pofida presiunilor, veniturile Klarna au crescut cu 26% în trimestrul al treilea, ajungând la 903 milioane de dolari, evoluţie susţinută în special de expansiunea continuă pe piaţa americană, care reprezintă astăzi motorul principal al creşterii companiei.

  • Grupul PPC a anunţat pentru următorii trei ani un plan de investiţii de aproximativ 10 miliarde de euro în energie regenerabilă, producţie în regim flexibil, extinderea şi modernizarea reţelelor, în zona Europei de Sud-Est

    Grupul PPC a anunţat pentru următorii trei ani un plan de investiţii de aproximativ 10,1 miliarde de euro în energie regenerabilă, producţie în regim flexibil, extinderea şi modernizarea reţelelor, precum şi servicii centrate pe client în zona Europei de Sud-Est.

    Strategia este aşteptată să conducă EBITDA la un nivel de peste 2,9 miliarde de euro până în 2028, faţă de 1,3 miliarde de euro în 2023.

    “În 2019, am luat o decizie clară: să devenim o companie modernă, verde, sustenabilă şi digitală. După aproape şase ani de transformare profundă — şi în timpul unor schimbări geopolitice şi tehnologice majore — rezultatele vorbesc de la sine. Ne-am atins obiectivele financiare şi strategice, tranziţia către un mix energetic fără cărbune este aproape finalizată, iar randamentele obţinute de acţionari au crescut, depăşind media industriei europene. Dar nu suntem mulţumiţi doar cu atât. Viitorul aparţine celor care şi-l imaginează, care planifică şi îndrăznesc. De aceea, în următorii trei ani, vom continua să investim decisiv”, a declarat Georgios Stassis, preşedintele şi CEO-ul Grupului PPC, cu ocazia Capital Markets Day 2025, organizat la Londra.

    El a adăugat că Planul Strategic pentru următorii trei ani pune un accent puternic pe creştere, aproximativ 93% din cheltuielile de capital fiind direcţionate către proiecte noi.

    În acest sens, Grupul are în vedere, pentru perioada 2026-2028, dezvoltarea a 6,3 GW de noi proiecte RES în Grecia şi Europa de Sud-Est, cu obiectivul de a atinge 12,7 GW în capacităţi instalate RES până în 2028, reprezentând 77% din capacitatea totală instalată a Grupului.

    De asemenea, planul include dezvoltarea a 1,5 GW de active energetice flexibile, în principal baterii, unităţi pe gaz şi proiecte hidroenergetice, eliminarea completă a cărbunelui în 2026, creşterea capacităţii totale instalate la 16,6 GW până în 2028, faţă de 12,4 GW în 2025, în ciuda eliminării complete a cărbunelui.

    Pe pieţele din România şi Grecia, PPC vizează creşterea reţelelor, baza de active reglementate fiind aşteptată să crească cu aproximativ 5% în medie anual (CAGR) pe parcursul celor trei ani, ajungând la 6,5 miliarde de euro în 2028.

    Grupul grec are în vedere şi consolidarea modelului integrat în România, susţinută de o dezvoltare robustă a energiei RES pentru a satisface nevoile energetice pentru baza numeroasă de clienţi din România.

    La nivel financiar, PPC vrea o majorare a dividendelor cu 37% pe an în medie (CAGR), cea mai mare din sectorul energetic european, având ca ţintă creşterea la 1,2 de euro pe acţiune în 2028, de la 0,25 de euro pe acţiune pentru anul fiscal 2023.

    PPC Group este activ în Grecia, România, Macedonia de Nord, Italia şi Bulgaria. Capacitatea totală instalată a Grupului este de 12,5 GW, generând anual 21 TWh de electricitate.

    PPC este cel mai mare furnizor de energie din Grecia şi România, deservind peste 8,6 milioane de clienţi şi livrând anual 33 TWh de electricitate, alături de un portofoliu larg de produse şi servicii energetice.

     

  • Ascendia, unul dintre liderii în soluţii de e-learning din România, a raportat venituri de peste 29 milioane lei în primele nouă luni din 2025, de 4,8 ori mai mari faţă de aceeaşi perioadă din 2024, şi un profit de 15 milioane lei

    Ascendia S.A. (simbol bursier ASC), unul dintre liderii în soluţii de e-learning din România, a raportat venituri de peste 29 milioane lei în primele nouă luni din 2025, de 4,8 ori mai mari faţă de aceeaşi perioadă din 2024, în timp ce profitul net de 15,53 milioane lei, faţă de pierderi de aproape 900.000 lei cu un an înainte, potrivit raportului companiei.

    Marja netă de profit este de 53%. Rezultatul operaţional a urcat la 18 milioane lei, echivalentul unei marje operaţionale de aproximativ 63%.

    Creşterea veniturilor este susţinută în principal de produsele proprii, platformele SaaS LIVRESQ şi CoffeeLMS.

    ”Am investit consecvent în tehnologie, în produse şi în oameni, iar acum vedem cum aceste decizii generează valoare. Într-o piaţă IT aflată sub presiune, Ascendia creşte exponenţial datorită unui model de business solid şi unei infrastructuri de e-learning care devine esenţială pentru educaţie şi formare profesională. 2025 este anul în care se conturează clar rolul Ascendia ca furnizor de infrastructură critică pentru sistemele educaţionale şi pentru organizaţiile mari”, a declarat Cosmin Mălureanu, CEO Ascendia.

    Pentru întregul an 2025, compania estimează venituri de 39 milioane lei şi un profit brut de 22,9 milioane lei. 

    Pentru perioada 2025 – 2030, strategia Ascendia vizează extinderea internaţională şi consolidarea poziţiei de furnizor de infrastructură educaţională. Compania urmăreşte dezvoltarea operaţiunilor în Europa, Orientul Mijlociu, Africa şi Asia, prin parteneriate locale, reţele de distribuţie şi integrarea în programe naţionale de digitalizare. În paralel, este accelerată dezvoltarea produselor proprii.

    Fondată în 2007, Ascendia S.A. este o companie tip specialist în domeniul e-learning, listată la Bursa de Valori Bucureşti sub simbolul ASC.  

    Ascendia are o capitalizare de circa 100 mil. lei şi este controlată în proporţie de 54,5% de Cosmin Mălureanu, urmat de Alex Mălureanu, cu 19,8%. 

     

     

  • Cushman & Wakefield: Cu o creştere a chiriilor de 17% într-un an, Calea Victoriei ocupă locul 39 în clasamentul celor mai scumpe artere comerciale din lume. Cine a ajuns în 2025 pe primul loc

    Chiriile spaţiilor comerciale de pe Calea Victoriei, principala arteră de retail din Bucureşti, au înregistrat în ultimul an a treia cea mai mare creştere dintre cele 50 de pieţe analizate la nivel global în ediţia din 2025 a raportului “Main Streets Across the World” realizat de Cushman & Wakefield.

    Cu un nivel mediu de 70 euro/mp/lună, nivel în creştere cu 17% faţă de anul trecut, Bucureştiul ocupă locul 39 la nivel mondial şi 24 în clasamentul european, la egalitate cu Zagreb. 

    Chiriile din Praga (235 euro/mp/lună), Budapesta (160 euro/mp/lună), Varşovia (92 euro/mp/lună), Belgrad (90 euro/mp/lună) au fost peste nivelul din Bucureşti, în timp ce valori mai mici se înregistrează în Sofia (61 euro/mp/lună), Bratislava (45 euro/mp/lună), Vilnius (39 euro/mp/lună), Riga şi Tallin (35 euro/mp/lună) sau Skopje (28 euro/mp/lună).

    Cea mai scumpă destinaţie de retail din lume a fost desemnată, în premieră, New Bond Street din Londra, unde chiriile au crescut cu 22% în ultimul an, ajungând la 1.707 euro/mp/lună. New Bond Street a depăşit Via Montenapoleone din Milano (1.667 euro/mp/lună), care anul trecut a devenit prima stradă europeană care s-a clasat pe primul loc în top, şi Upper Fifth Avenue din New York (1.530 euro/mp/lună).

    Folosind datele proprii ale Cushman & Wakefield, raportul se concentrează pe chiriile headline din 141 de locaţii urbane de top din întreaga lume, care de multe ori sunt asociate cu sectorul de lux. Raportul include totodată un index global ce clasifică cea mai scumpă destinaţie din fiecare piaţă.

    „Sectorul de retail trece printr-o transformare dinamică în întreaga lume pe fondul schimbărilor în ceea ce priveşte experienţele de shopping în magazinele fizice. Cererea pentru spaţii fizice este mai puternică acum mai mult ca niciodată, iar locaţia rămâne o constantă indiferent de momentul în care se află piaţa. Piaţa de retail de lux din România este încă o piaţă emergentă în Europa, dar investiţiile continue ale brandurilor internaţionale şi ale dezvoltatorilor de spaţii de retail, creşte atractivitatea străzilor emblematice. Calea Victoriei, singura arteră comercială din România inclusă în acest top mondial continuă să atragă retaileri de lux, iar prezenţa cu un magazin pe această stradă din centrul Bucureştiului este o decizie strategică care va asigura un avantaj competitiv”, a comentat Dana Radoveneanu, Head of Retail Agency Cushman & Wakefield Echinox.

    La nivel global, chiriile s-au majorat în medie cu 4,2%, iar 58% dintre pieţe au înregistrat chirii mai mari. Europa a avut o creştere constantă de 4% de la an la an, cu performanţe remarcabile în Budapesta şi Londra. În acelaşi timp, chiriile din Asia Pacific au încetinit la 2,1%, cu creşteri puternice în India şi Japonia, compensate de dificultăţile economice din China şi Asia de Sud-Est.

    Londra s-a remarcat în Europa în ceea ce priveşte evoluţia chiriilor, cu New Bond Street (Ă22%), Oxford Street şi Regent Street, toate înregistrând avansuri de două cifre. Fashion Street din Budapesta a fost performerul remarcabil al regiunii, cu o creştere de 33%, depăşind Vaci utca ca principală destinaţie de retail din oraş. Milano şi Paris s-au menţinut în top cu chirii stabile pe Via Montenapoleone (1.667 euro/mp/lună) şi Champs Elysées (1.043 euro/mp/lună).

    În America de Nord, avansul chiriilor a fost mai temperat, cu o medie de 2,5% în Statele Unite. În timp ce Upper Fifth Avenue din New York a rămas constantă, pe Madison Avenue şi SoHo au fost consemnate majorări ale chiriilor de peste 8%.

    CELE MAI SCUMPE ARTERE COMERCIALE DIN LUME 

    (sursa: Cushman & Wakefield)

  • Distribuitorul de materiale şi finisaje pentru construcţii SIPEX a încheiat primele 9 luni din 2025 cu o cifră de afaceri de 256 milioane de lei, în creştere cu 2%. Compania construieşte o fabrică la Ariceştii Rahtivani , proiect de 20 mil.euro

    Distribuitorul de materiale şi finisaje pentru construcţii SIPEX, listat pe piaţa AeRO (simbol bursier SPX), a încheiat primele 9 luni din 2025 cu o cifră de afaceri de peste 256 milioane de lei, în creştere cu 2%, şi un profit net de 2,8 milioane lei, aproape dublu faţă de perioada similară a anului trecut.

    Evoluţia a fost susţinută în principal de avansul cu aproape 5% al vânzărilor din canalul Retail.  

    SIPEX a avansat în trimestrul trei cu planurile privind construirea unei unităţi de producţie la Ariceştii Rahtivani (Prahova), fiind obţinute toate avizele pentru depunerea documentaţiei PUZ. Investiţia este estimată la 20 milioane euro, iar lucrările sunt estimate să înceapă în 2026, cu termen de finalizare în 2027, în funcţie de sursele de finanţare care pot fi atrase.

    „Anul 2025 este un an în care este testată capacitatea de adaptare şi viziunea pe termen lung a companiilor. Într-un context economic marcat de presiunea costurilor şi scăderea cererii în segmentul B2B, SIPEX şi-a consolidat poziţia printr-o planificare atentă a vânzărilor, un control riguros al stocurilor şi o disciplină financiară constantă. Canalul Retail rămâne principalul motor de creştere, cu vânzări mai mari cu peste 6,6 milioane lei faţă de primele nouă luni din 2024. În acelaşi timp, canalul B2B, deşi a înregistrat o scădere moderată de 2,2%, rămâne esenţial pentru dezvoltarea strategică a companiei. În trimestrul al treilea am înregistrat cea mai mare cifră de afaceri din an.”,  a declarat Irinel Gheorghe, CEO SIPEX. El este şi acţionarul majoritar, cu aproape 92% din acţiuni.

    Veniturile din exploatare au atins 261,4 milioane lei, în creştere uşoară, cu 1,5%, susţinute de evoluţia canalului Retail, în contexul unei diminuări a vânzărilor în canalul B2B.

    Cheltuielile de exploatare au totalizat 256,2 milioane lei, (+1%). Principala categorie de cheltuieli operaţionale este reprezentată de cheltuielile privind mărfurile, cu o pondere de aproape 84%.

    Activele totale au ajuns la aproximativ 151,4 milioane lei, în creştere cu 13% faţă de începutul anului, iar datoriile se ridică la 65,6 milioane lei, în creştere cu 38,1%, ca urmare a creşterii stocurlior cu 18,8% faţă de începutul anului.

    SIPEX operează cu un model de afaceri integrat, organizat în 3 linii de afaceri: vânzare şi distribuţie de materiale şi finisaje pentru construcţii, prestări servicii (consultanţă tehnică) şi vânzare de produse finite colorate.

    Compania are aproximativ 300 de angajaţi, deţine 12 centre logistice şi un parc auto de 191 de autovehicule. Punctele de lucru şi de desfacere ale companiei sunt: Braşov, Bucureşti, Cluj, Craiova, Iaşi, Ilfov (Pantelimon), Focşani, Piatra Neamţ, Prahova (Ariceştii Rahtivani), Râmnicu Vâlcea, Suceava, Timişoara.

  • Oul a ajuns simbolul scumpirii traiului în toată Europa. În Spania, preţurile au crescut cu 30% într-un an, în Ungaria cu 20%. Până şi în Polonia, unul dintre cei mai mari producători şi exportatori din UE, sunt probleme

    La începutul anului, în SUA efec­tele gripei aviare s-au combinat cu cererea mare pentru a produce o criză a ouălor. Preţurile au atins niveluri record. Disperată, Ame­ri­ca a cerut ajutor Europei, deşi dezlănţuise răz­boi comercial asupra ei, şi se spunea că efortu­rile Washingtonului de a căuta ouă la naţiuni pre­cum Danemarca, ameninţată de Donald Trump cu alipirea, într-un fel sau altul, a Groenlandei la SUA, reflectă dependenţa celei mai mari economii a lumii de pieţele internaţionale.

    Se punea problema dacă UE chiar şi-ar per­mite să ajute. Între timp, oul a devenit em­blematic ca aliment banal devenit de lux. Iar penuriile s-au extins şi în Europa. În Spania, preţurile ouălor au sărit în sus cu peste 30%. În Franţa, unu din cinci supermarketuri s-a confruntat cu penurii, iar guvernul a decis să treacă la acţiune. În Ungaria, unde scumpirea alimentelor este o spaimă naţională, preţurile au urcat cu 20% într-un an.

    Cum în aproape orice criză sunt şi câştigă­tori, exporturile de ouă ale Republicii Moldova către Uniunea Europeană pur şi simplu au explodat: de la numai 9.000 de bu­căţi în prima jumătate a anului trecut la 11 milioane de bu­căţi în perioada similară a anului curent. În inima acestui boom stă o sin­gură companie, Axe­dum, cel mai mare pro­du­cător de pui al mi­cuţei ţări din afara UE.

    Circa 80% din pro­duc­ţia de ouă se duc la export, potrivit avinews.com. Exporturile crescute au fost posibile deoarece UE şi-a deschis piaţa pentru Moldova în 2023. Un avantaj este că ouăle moldoveneşti sunt cu 20-25% mai ieftine decât cele din Europa de Vest. În Vest, în Franţa, Paştele a fost întâmpinat cu preţuri record. În primăvară, în unele zile raioanele de ouă ale multor supermarketuri erau pustii. Francezii au cumpărat panicaţi tot ce au găsit, la orice preţ, şi rafturile au rămas goale.

    Inflaţia ridicată i-a împins pe consumatori spre alimente tradiţional mai ieftine, cum ar fi ouăle de găină, preferate somonului. Consumul de ouă a ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimii 20 de ani. Sub ameninţarea gripei aviare (pe ca­re guvernul o ţine sub control cu un program de vaccinare pentru raţe, principalul transmiţător al bolii), în aceste condiţii, Franţa, cel mai mare produ­că­tor de ouă din Europa (15,4 miliarde de ouă în 2024), s-a chinuit multă vreme să ţină pasul cu cererea. Anul acesta a ajuns ca 30% din con­sum să şi-l acopere din importuri, mai ales din Ucraina. Iar simbolul neoficial al Franţei este un cocoş. Pentru a detensiona piaţa, Comitetul Naţional pentru Promovarea Oului a venit cu un plan de a construi 300 de ferme noi de găini până în 2030. Pentru a încuraja dezvoltarea sectorului şi pe tinerii fermieri, industria face presiuni pentru dereglementare.

    În Spania, gripa aviară a forţat autorităţile să interzică creşterea păsărilor în spaţii neaco­perite. În doar patru luni au fost ucise peste 2,5 milioane de păsări pentru a opri răspândirea bolii, care a făcut ravagii mai ales în Andaluzia, Catalonia şi Castilla y León. Preţurile ouălor au crescut cu 31% în ultimul an, potrivit organi­zaţiei consumatorilor Facua. Statistica oficială pune majorarea la doar 16%, un nivel şi aşa ridicat. O altă organizaţie a consumatorilor, OCU, spune că ouăle s-au scum­pit cu 137% din 2021 încoace. Sectorul de profil pune scum­pirile pe seama măsurilor de control implemen­tate la începutul anului, majorării exporturilor şi fricii de penurii.

    În Ungaria, ouăle se numără printre produsele pentru care guvernul a impus de opt luni plafonări asupra marjei de profit practicate de supermarketuri, una din măsurile antiinflaţie. Cu toate acestea, preţurile au urcat cu 20% într-un an, scrie agrarszektor.hu. Aceasta înseamnă că scumpirea ouălor este de cinci ori mai mare decât inflaţia. Ce îi frapează pe analişti este că în Ungaria scumpirile sunt de două ori mai mari decât în alte state membre ale UE.

    Scumpirile sunt posibile deoarece cererea o permite. Iar experţii spun că ouăle vor continua să se scumpească până la Crăciun, când consumul creşte în mod tradiţional. În Polonia, la începutul acestei luni presa a raportat probleme cu aprovizionarea cu ouă a supermarketurilor şi creşteri de preţuri din cauza gripei aviare şi a altor boli. Guvernul a asigurat că situaţia este sub control, că există excedent de ouă şi acest lucru îi permite Poloniei să fie ţară exportatoare.

    În perioada ianuarie-august, exporturile au fost cu 30% mai mari ca valoare în raport cu perioada similară a anului trecut, deşi cantitatea a fost cu 6% mai mică. Diferenţa spune multe despre preţuri. Potrivit guvernului, pe piaţa internă ouăle costă cu 15% mai mult şi de Crăciun preţurile vor fi mai mari faţă de acum un an. Totuşi, a asigurat executivul, Polonia rămâne unul dintre cei mai mari producători şi exportatori de ouă din lume.

    În ultimii ani, această ţară s-a plasat pe locul doi la exporturi în UE, cu dublarea producţiei între 1999 şi 2024. Însă sunt şi analişti pesimişti care cred că Polonia rămâne fără ouă deoarece nu a putut înlocui stocurile de păsări ucise din cauza bolilor.

    Potrivit fakt.pl, în tranzacţiile dintre fermieri şi fabricile de ambalare, ouăle sunt cu 50-60% mai scumpe decât anul trecut. Preţurile crescute reflectă şi îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă pentru păsări. Industria discută cu guvernul despre un program naţional de vaccinare a păsărilor contra gripei aviare cu un produs franţuzesc.

     

     

  • Posibil una dintre cele mai mari mişcări a legendarului investitor american Warren Buffett înainte de a se retrage: Berkshire Hathaway şi-a construit o participaţie de 4,3 miliarde de dolari în Alphabet (Google), după ce a vândut acţiuni Apple de 11 mld. dolari în T3

    Berkshire Hathaway a lui Warren Buffett, şi-a construit o participaţie de 4,3 miliarde de dolari în Alphabet, într-o mişcare care ar putea fi una dintre ultimele poziţionări bursiere noi ale conglomeratului înainte ca legendarul investitor să se retragă la finalul acestui an.

    Noua participaţie în compania-mamă a Google este a zecea cea mai mare deţinută de Berkshire şi reprezintă o oarecare abatere de la filosofia tradiţională a lui Buffett de a prefera acţiuni de valoare, stabile, pe termen lung, în detrimentul companiilor cu creştere rapidă.

    Între timp, Buffett a vândut acţiuni Apple în valoare de aproximativ 11 miliarde de dolari în trimestrul al treilea, continuând să-şi reducă investiţia într-una dintre cele mai profitabile tranzacţii ale sale, pentru al doilea trimestru consecutiv.

    Berkshire a dezvăluit că a vândut aproximativ 42 de milioane de acţiuni Apple între iunie şi septembrie, rămânând cu o participaţie evaluată la aproximativ 61 de miliarde de dolari la finalul trimestrului al treilea. Cu toate acestea, producătorul iPhone rămâne cea mai mare poziţie bursieră a Berkshire.

  • Raport FMI pentru România: Măsurile fiscale ale Guvernului reprezintă o etapă esenţială pentru restabilirea sustenabilităţii finanţelor publice. Economia este aşteptată să crească treptat cu 1,0% în 2025. Alexandru Nazare, ministrul de Finanţe: Suntem pe o direcţie îmbunătăţită semnificativ

    FMI confirmă că măsurile ample adoptate de autorităţile române reprezintă o etapă esenţială pentru restabilirea sustenabilităţii finanţelor publice. Concluziile FMI atestă faptul că România a adoptat o direcţie corectă şi îmbunătăţită în ceea ce priveşte gestionarea macroeconomică, iar angajamentul ferm pentru reforme este recunoscut la nivel internaţional.

    „Raportul FMI confirmă că pachetul nostru de reforme este în acelaşi timp vital pentru România şi credibil pentru partenerii noştri. Suntem pe o direcţie îmbunătăţită semnificativ, iar misiunea FMI recunoaşte asumarea responsabilităţii şi determinarea Guvernului României de a implementa reforme consistente. Prioritatea noastră rămâne reconstrucţia unei economii sănătoase şi reziliente, iar această confirmare ne consolidează încrederea că vom atinge ţintele de deficit şi că vom asigura o creştere sustenabilă”, a spus Alexandru Nazare, ministrul finanţelor.

    FMI recunoaşte importanţa pachetului de reforme fiscal-bugetare pentru perioada 2025-2026 şi menţionează faptul că măsurile adoptate sunt un pas necesar în procesul de diminuare a deficitelor gemene. Consiliul Director al FMI a subliniat că pachetul recent de reforme fiscale pentru 2025-2026 este esenţial pentru refacerea sustenabilităţii fiscale şi a încrederii pieţelor în capacitatea de revenire a României. În acest context, FMI anticipează că economia naţională va înregistra o creştere graduală de la 1,0% în 2025, la 1,4% anul viitor. Această creştere va fi sprijinită de investiţiile finanţate prin fondurile Next Generation EU (NGEU), care vor compensa parţial moderarea consumului privat ca urmare a consolidării fiscale.

    În ceea ce priveşte inflaţia, FMI anticipează că va coborî în intervalul de toleranţă al Băncii Naţionale a României (BNR) până la sfârşitul anului 2026. FMI a subliniat că abordarea prudentă a BNR este adecvată, iar reducerile ratei de politică monetară ar trebui reluate doar după ce creşterea salariilor şi a preţurilor se temperează într-un mod susţinut. Comitetul Director al FMI a remarcat, de asemenea, că o flexibilitate mai mare a cursului de schimb pe termen mediu ar spori rezilienţa la şocuri.

    FMI a recunoscut efectele pozitive ale reformelor structurale implementate de România, inclusiv cele menite să asigure incluziunea pieţei muncii, precum dezvoltarea educaţiei timpurii pentru a sprijini părinţii care lucrează, modernizarea formării profesionale şi promovarea ocupării forţei de muncă în rândul tinerilor. România va continua să acorde prioritate investiţiilor în energie nucleară, capacităţi regenerabile şi infrastructură de stocare pentru a diversifica mixul energetic.

    Un alt aspect important subliniat în Raportul FMI este continuarea reformelor de guvernanţă, inclusiv îmbunătăţirea eficienţei administraţiei publice şi a predictibilităţii măsurilor adoptate de guvern, pentru a consolida atractivitatea României pentru investiţii.

    Ministerul Finanţelor rămâne hotărât să implementeze consecvent măsurile de consolidare fiscală necesare pentru reducerea deficitului bugetar şi pentru asigurarea unei dezvoltări durabile şi sustenabile a României.

    Vedeţi mai jos comunicatul integral al FMI:

    Pachetul recent de reforme pentru 2025–2026, care include şi reforme fiscale, este binevenit şi reprezintă un pas important înainte. Implementarea sa completă şi măsuri suplimentare de ajustare începând cu 2027, pentru reducerea deficitului fiscal sub 3% din PIB, sunt esenţiale pentru a restabili sustenabilitatea fiscală şi macroeconomică.  

    Abordarea prudentă a BNR rămâne adecvată, iar reducerile dobânzii-cheie ar trebui reluate doar după ce inflaţia va urma o traiectorie clar descendentă. O flexibilitate mai mare a cursului de schimb pe termen mediu ar consolida rezilienţa la şocuri.

    Avansarea reformelor structurale, inclusiv creşterea eficienţei statului, este crucială pentru utilizarea deplină a fondurilor UE şi pentru sprijinirea creşterii economice şi a ajustării fiscale necesare.

    Washington, DC: Consiliul Executiv al Fondului Monetar Internaţional (FMI) a încheiat Consultarea din Articolul IV cu România pe 7 noiembrie 2025.[1] Autorităţile şi-au dat acordul pentru publicarea Raportului Staff-ului pregătit pentru această consultare.

    Situaţia economică a României

    Creşterea economică a României a fost modestă, PIB-ul real încetinind la 0,9% în 2024, deoarece consumul privat puternic, susţinut de creşteri salariale robuste, a fost contrabalansat de contractări continue ale investiţiilor. În acelaşi timp, deficitele gemene s-au adâncit, deficitul fiscal în creştere contribuind la lărgirea deficitului de cont curent. Rezilienţa sistemului bancar s-a îmbunătăţit datorită consolidării bilanţurilor.

    Economia este aşteptată să crească treptat cu 1,0% în 2025 şi 1,4% în 2026, pe fondul consolidării fiscale necesare pentru a aborda deficitele gemene. Inflaţia totală, care a urcat la 9,9% în septembrie 2025 (an/an) după eliminarea plafonului la preţul energiei electrice şi majorarea cotei de TVA, este aşteptată să rămână ridicată temporar până la mijlocul lui 2026, înainte de a reveni în banda de toleranţă a BNR până la sfârşitul anului 2026.

    Riscurile la adresa perspectivelor sunt înclinare în sens descendent pentru creştere şi în sens ascendent pentru inflaţie. O retrogradare a ratingului de ţară rămâne un risc, deoarece persistă îngrijorări privind implementarea planificatei consolidări fiscale pentru 2025–26 şi sustenabilitatea finanţelor publice din cauza deficitului încă ridicat. Pe de altă parte, o implementare puternică a ajustării fiscale şi a proiectelor de investiţii finanţate din fonduri UE ar putea întări încrederea investitorilor şi reduce primele de risc mai rapid decât se anticipează, ducând la creştere mai mare a investiţiilor private. Creşterile salariale peste aşteptări, posibil alimentate de inflaţia totală temporar ridicată, ar putea dezancora anticipaţiile inflaţioniste şi întârzia normalizarea prognozată a inflaţiei de bază.

    Evaluarea Consiliului Executiv al FMI 

    Directorii Executivi au salutat recentul pachet amplu de reforme fiscale pentru 2025–26, considerând că reprezintă un pas important în abordarea deficitelor gemene în creştere. Având în vedere necesitatea unei consolidări fiscale majore şi riscurile orientate în sens negativ, Directorii au subliniat nevoia unui mix de politici adecvat şi a unor reforme structurale ambiţioase pentru a sprijini creşterea, a restabili sustenabilitatea fiscală şi a proteja stabilitatea financiară.

    Directorii au subliniat importanţa crucială a implementării integrale a consolidării fiscale planificate în 2025–26, urmată de ajustări suplimentare pe termen mediu pentru a consolida încrederea pieţelor şi a asigura sustenabilitatea fiscală. Pentru a facilita o consolidare fiscală favorabilă creşterii şi echităţii, aceştia au considerat că reforme fiscale suplimentare pe termen mediu ar trebui să vizeze mobilizarea veniturilor şi îmbunătăţirea echităţii, în timp ce întăresc stimulentele pentru muncă şi rămân atractive pentru investiţii de capital. Câţiva directori au recomandat prudenţă în introducerea unor noi taxe pentru a evita reducerea suplimentară a cererii interne. Directorii au recomandat continuarea eforturilor în reformele structurale fiscale, inclusiv în managementul finanţelor publice pentru a îmbunătăţi guvernanţa fiscală şi eficienţa cheltuielilor.

    De asemenea, Directorii au căzut de acord că reapariţia presiunilor inflaţioniste cere o abordare monetară prudentă, pentru a se asigura că inflaţia revine ferm în banda de toleranţă. Aceştia au recomandat ca reducerile ratei de politică monetară să fie reluate doar după ce creşterea salariilor şi preţurilor se moderează într-un mod sustenabil. Directorii au remarcat că o creştere graduală a flexibilităţii bidirecţionale a cursului de schimb pe termen mediu ar îmbunătăţi rezilienţa economică la şocuri; totuşi, unii au recomandat o abordare prudentă în privinţa flexibilităţii cursului în viitorul apropiat, având în vedere expunerea ridicată a României la riscuri valutare.

    Directorii au salutat consolidarea solidă a sectorului financiar, cu bilanţuri bancare mai robuste. Totuşi, având în vedere expunerea tot mai mare a băncilor la titluri de stat, creşterea rapidă a creditului de consum şi volumul mare de credite neacoperite la risc valutar, directorii au subliniat necesitatea de a continua monitorizarea calităţii activelor, testarea la stres a lichidităţii şi consolidarea managementului crizelor. De asemenea, au recomandat pregătirea pentru recalibrarea politicilor macroprudenţiale şi continuarea îmbunătăţirii cadrului AML/CFT (anti-spălare de bani / combaterea finanţării terorismului).

    Directorii au subliniat importanţa avansării reformelor structurale în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) şi a întăririi managementului investiţiilor publice pentru a valorifica fondurile disponibile ale Uniunii Europene. Aceste reforme, împreună cu utilizarea integrală a fondurilor UE, vor creşte potenţialul de creştere pe termen mediu şi vor sprijini consolidarea fiscală şi rebalansarea externă. Reformele de guvernanţă, inclusiv îmbunătăţirea managementului sectorului extins al întreprinderilor de stat şi sporirea predictibilităţii reglementărilor, sunt de asemenea esenţiale pentru a întări atractivitatea României pentru investiţii. Creşterea participării pe piaţa muncii prin investiţii în capitalul uman ar ajuta la atenuarea efectelor perspectivei demografice nefavorabile. Tranziţia planificată a României către o economie cu emisii reduse de carbon, împreună cu finalizarea Uniunii Energetice la nivelul UE, va sprijini consolidarea securităţii energetice.

  • Când mirajul AI loveşte realitatea financiară: Oracle pierde sute de miliarde în capitalizare, în timp ce investitorii se tem că mega-pariul OpenAI pe infrastructura de trilioane ar putea depăşi puterea pieţei, a energiei şi chiar a tehnologiei

    Acţiunile Oracle au şters complet câştigurile obţinute în urma aşa-numitului lor „moment Nvidia” – perioada de euforie alimentată de boom-ul inteligenţei artificiale – deoarece investitorii devin tot mai precauţi în faţa companiilor expuse masiv la acest val tehnologic, scrie MSN.

    La ultimul raport trimestrial din septembrie, Oracle a prezentat o prognoză de venituri spectaculoasă. Însă tocmai această prognoză a devenit motiv de îngrijorare, din cauza sursei principale a creşterii: OpenAI, compania susţinută de Microsoft şi condusă de Sam Altman, care intenţionează să cheltuiască aproximativ 1,4 trilioane de dolari pentru construcţia şi accesarea unor centre de date dedicate AI în următorul deceniu.

    Practic, acţiunile Oracle sunt tranzacţionate parţial ca o „oglindire” a OpenAI, o companie aflată chiar în centrul temerilor privind investiţiile colosale din AI, investiţii ce ar putea fi puse în pericol pe termen lung de lipsa resurselor energetice, de necesarul uriaş de finanţare şi de posibila scădere a cererii.

    Unul dintre cele mai mari angajamente ale OpenAI este presupusul contract de 300 de miliarde de dolari pentru achiziţia de putere de calcul de la Oracle, acord care reprezenta aproape 65% din estimarea RPO (Remaining Performance Obligations) ce catapultase acţiunile companiei la începutul lui septembrie.

    Între timp, însă, contextul s-a schimbat radical. Oracle a intrat pe piaţa obligaţiunilor corporative cu o emisiune de 18 miliarde de dolari, declanşând un val de finanţări similare din partea giganţilor tech, inclusiv Meta. Piaţa creditelor private a resimţit şocuri după mai multe falimente din industria auto, iar lichiditatea generală a pieţei s-a redus în urma operaţiunilor de gestionare a bilanţului Federal Reserve.

    Dar cea mai mare problemă este alta: investitorii au început să pună sub lupă cifrele din spatele marilor promisiuni legate de AI, atât fezabilitatea investiţiilor, cât şi capacitatea companiilor de a genera venituri pe măsura expansiunii. În plus, apar limite evidente în ceea ce priveşte energia, apa şi forţa de muncă necesare pentru a opera aceste centre de date gigantice.

    Ca rezultat, acţiunile Oracle au scăzut cu aproape 10% faţă de nivelul de dinaintea raportului din 9 septembrie şi au pierdut peste 300 de miliarde de dolari în capitalizare faţă de maximul atins pe 10 septembrie. Joi, titlurile Oracle au coborât cu 4,5%, până la 216,71 dolari, cel mai redus nivel înregistrat de la 1 iulie.

    Declinul este alimentat şi de faptul că acţiunea crescuse spectaculos în luna următoare raportării, ceea ce i-a determinat pe investitorii noi să marcheze profituri consistente şi să se reorienteze timpuriu către companii non-tech, un trend care a permis indicele Dow Jones să depăşească atât S&P 500, cât şi Nasdaq în ultimele patru săptămâni.

  • Piaţa locuinţelor de lux explodează în 2025: peste 1.000 de imobile premium finalizate în Bucureşti, cel mai mare volum din ultimii 30 de ani

    Piaţa rezidenţială premium şi de lux din Bucureşti marchează în 2025 cel mai puternic an din istoria sa modernă: peste 1.000 de locuinţe high-end sunt finalizate în Capitală şi împrejurimi, un volum fără precedent într-o piaţă care, în mod tradiţional, produce între 400 şi 700 de unităţi pe an. Valoarea totală a tranzacţiilor depăşeşte 415 milioane de euro, potrivit unei analize SVN România, semn că segmentul de top continuă să avanseze chiar şi într-un context de piaţă mai temperat pe zona mass-market.

    Explicaţia ţine de maturizarea acestei nişe, dar şi de faptul că 2025 a fost anul în care au ajuns la livrare mai multe proiecte de dimensiuni medii şi mari, fiecare cu minimum 100 de apartamente. În paralel, o serie întreagă de ansambluri boutique, cu câteva zeci de unităţi, a împins în sus oferta totală, într-un moment în care cererea pentru locuinţe „cu identitate” creşte. „2025 a fost un an bun pentru piaţa rezidenţială premium şi de lux din Capitală, cu un număr record de livrări şi tranzacţii pentru istoria modernă a României – iar un volum similar nu se va mai înregistra prea curând, având în vedere împuţinarea terenurilor pretabile pentru dezvoltarea unor proiecte similare”, afirmă Raluca Dobrişan, managing partner SVN Romania Î Residentialist Î Floreasca.

    În timp ce piaţa totală din Bucureşti-Ilfov a raportat o scădere de 5,7% la tranzacţii în primele zece luni din an, segmentul de lux merge în contracurent. Preţurile medii pornesc de la 3.500 €/mp şi pot urca la peste 6.000 €/mp în proiectele din zonele cele mai căutate, de la Aviatorilor şi Primăverii până la Floreasca şi Herăstrău. Valoarea medie a unei locuinţe noi de lux tranzacţionate în 2025 a fost de aproximativ 400.000 euro Ă TVA, iar în cazul proprietăţilor spectaculoase, cu suprafeţe mari şi privelişti rare, preţurile au depăşit două milioane de euro. În plus, SVN România a închis în acest an mai multe tranzacţii în intervalul 1–1,3 milioane euro Ă TVA, confirmând efectul de „flight to quality” în rândul cumpărătorilor cu lichidităţi.

    Un alt element relevant pentru dinamica pieţei îl reprezintă schimbarea definiţiei locuinţei premium: nu mai este suficient amplasamentul bun şi finisajele scumpe. „Piaţa rezidenţială premium şi de lux s-a dezvoltat foarte mult în ultimii ani şi o locuinţă de profil nu mai poate fi definită doar prin amplasament, suprafeţe şi finisaje, ci şi prin concepte elaborate de design sau tehnologii şi sisteme sustenabile de furnizare a energiei”, explică Raluca Dobrişan. Nu lipsesc astfel panourile solare, soluţiile de smart-home integrate, recuperarea de energie sau ansamblurile cu emisii reduse, abordări pe care acum câţiva ani le regăseai aproape exclusiv în proiecte internaţionale.

    În total, aproximativ 18.000 de locuinţe noi vor fi finalizate în 2025 în Bucureşti şi împrejurimi, un volum uşor peste cel din 2024 – an în care livrările au atins cel mai mic nivel din ultimii cinci ani. Diferenţa majoră constă însă în structura pieţei: segmentul de lux reprezintă acum cea mai puternică zonă de creştere, în timp ce segmentul mass-market continuă să resimtă presiunea costurilor, a fiscalităţii şi a încetinirii vânzărilor.