BusinessMagazin

Tag: credite

  • Ce trebuie şă ştii despre amânarea creditelor în 2021. Soluţii pentru renegocierea bancară

    Îţi poţi amâna ratele până la 30 martie 2021. Cei care şi-au amânat deja ratele în 2020 sau sunt restanţi nu pot aplica. Cei care nu se încadrează sau doresc renegocierea creditului pot apela la CSALB

    Dacă ai o rată de amânat sau doreşti o reamânare este posibil să ai noroc. Care sunt soluţiile pentru o renegociere bancară sau o amânare a creditului?

    Analistul financiar Irina Chiţu îi sfătuieşte pe cei care au nevoie de amânarea ratelor să nu aştepte şi să meargă la bancă pentru a cere acest lucru. Pe lângă asta, mai spune că ar trebui gândit bine înainte dacă ai nevoie de amânare şi dacă da, pe cât timp.

    „Sunt câteva condiţii. Aceleaşi se păstrează, care au fost în ordonanţa care s-a aprobat anul trecut. Adică să depui cererea de amânare la bancă până pe 31 martie anul acesta împreună cu acea declaraţie pe proprie răspundere că ţi s-au modificat veniturile.

    Creditul să fie contractat înainte de 30 martie anul trecut şi să nu fi înregistrat restanţă la plata creditului. Există posibilitatea de a depune mai multe cereri. Iniţial era că poţi cere o singură dată să amâni ratele anul acesta. Dobânzile se acumulează pe perioada de amânare şi se vor plăti după această perioadă. Deci ratele vor fi mai mari şi trebuie să îţi asumi acest lucru. Cei care şi-au amânat ratele pe nouă luni deja de anul trecut. Ei nu se mai încadrează la o nouă amânare”, spune Irina Chiţu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
     

  • ROBOR sparge ritmul de stagnare din ultimele patru zile şi încheie săptămâna în creştere uşoară, fiind cotat vineri la 1,60%

    Indicele ROBOR la 3 luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, a crescut vineri la 1,60% faţă de nivelul de 1,59%, afişat constant în ultimele patru zile.

    Scăderea înregistrată de ROBOR la începutul săptămânii a fost influenţată de deciziile recente ale BNR de ajustare a dobânzii-cheie şi a ratelor facilităţilor permanente din jurul acesteia.

    Mai exact, vineri, 15 ianuarie, consiliul de administraţie al BNR a decis, surprin­ză­tor, să relaxeze politica mo­netară prin reducerea dobânzii-cheie la minimul istoric de 1,25%, după ce în 2020 a operat trei ajustări ale dobânzii, de la 2,5% la 1,5% pe an.

    Practic, de la începutul pandemiei în 2020, BNR a în­ju­mătăţit dobânda de politică monetară, după patru ajustări.

    Indicele ROBOR la 3 luni a încheiat anul 2020 la 2,03% pe an, în timp ce la începutul anului 2020 era de 3,19% pe an.

    În prima zi din acest an, indicele ROBOR la 3 luni afişa o cotaţie de 2,01%, după care a început să scadă sub 2%.

    ROBOR la 3 luni reprezintă dobânda la care băncile îşi acordă împrumuturi cu o maturitate la trei luni.

    Totodată, ROBOR este indicatorul monetar în funcţie de care se calculează dobânzile variabile pentru creditele de consum şi ipotecare acordate în lei înainte de luna mai 2019.

    Pentru creditele retail noi în lei din primăvara anului 2019 a fost introdusă o nouă referinţă – indicele de referinţă trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor – IRCC – care a înlocuit ROBOR. Valoarea IRCC aplicabilă în T1/2021 este de 1,88%.

  • ROBOR la 3 luni scade la 1,59% după decizia BNR, cu 20% sub nivelul de la începutul lui 2021 şi 50% sub cel de la începutul lui 2020

    Piaţa financiară locală a început anul într-o notă relaxată, indicii ROBOR intrând pe o pantă de scădere accentuată, iar declinul este stimulat în continuare şi de excesul de lichiditate şi de decizia BNR de vineri de a reduce dobânda-cheie, la minimul istoric de 1,25% pe an, precum şi ratele facilităţilor permanente din jurul acesteia.

    Banii se ieftinesc din ce în ce mai mult pe piaţa monetară, antrenând şi o scădere a dobânzilor la credite. Indicele ROBOR la 3 luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, a scăzut ieri până la 1,59%, fiind cu 20,9% sub nivelul de la începutul anului, de 2,01%. Comparativ cu cotaţia de vineri, de 1,78%, ROBOR la 3 luni a scăzut ieri cu 10,7%.

    Analizând retrospectiv, vedem că indicele ROBOR la 3 luni era la începutul anului 2020 de 3,19% pe an, iar faţă de această cotaţie indicele ROBOR la 3 luni este mai mic cu circa 50%. Şi după cele trei reduceri ale dobânzii-cheie din 2020, indicele ROBOR la trei luni a scăzut.

    În urma deciziilor BNR, unii analişti au început să ajusteze prognozele pentru ROBOR la trei luni spre 1,25% în primul trimestru (T1/2021), iar la finalul anului chiar sub 1%.

  • BNR: Cei cu sume mari au avut cea mai mare rată de solicitare a legii dării în plată, iar legea a stimulat anumiţi debitori să creeze impresia incapacităţii de plată într-un mod strategic

    ♦ La două luni după introducerea legii dării în plată, în 2016, rata creditelor neperformante pentru creditele ipotecare standard a crescut cu 1,6 puncte procentuale ♦ Debitorii cu sume mari au cel mai mare procent de solicitare a legii dării în plată şi cea mai mare rată de neplată, potrivit unui studiu al BNR.

    Riscul de neplată este mai probabil în con­diţiile în care procedura de recurs devine favo­rabilă debitorilor. Astfel, atât capitalul ne­gativ, cât şi îndatorarea debitorilor sunt asocia­te cu im­po­sibilitatea de rambursare, potrivit unui studiu BNR privind riscul şi neîndeplinirea obligaţiilor ipo­tecare cu titlul „Recourse and (strategic) mort­gage defaults: Evidence from changes in housing market laws“.

    Circa 50% dintre debitori au credite ipotecare mai mici de 30.000 de euro, în timp ce 33% au credite cuprinse între 30.000 de euro şi 60.000 euro. Doar 7% din credite sunt peste 100.000 de euro. Cu toate acestea, se observă că debitorii cu su­me mari au cel mai mare procent de solicitare a legii dării în plată şi cea mai mare rată de neplată, potrivit studiului BNR.

    În urma unei analize a bazei de date privind cre­ditele ipotecare în perioada 2003-2016, studiul BNR scoate în evidenţă efectul pe care l-a avut legea dării în plată în comportamentul debitorilor.

    „Rezultatele studiului sugerează că legea dării în plată, care a fost adoptată pentru a oferi ajutor debitorilor aflaţi în situaţii financiare dificile, a creat consecinţe neintenţionate“, conform studiului.

    Unul dintre efectele negative a fost că legea a sti­mulat anumiţi debitori să creeze impresia inca­pa­cităţii de plată într-un mod strategic. Debitorii care au acţionat în baza legii dării în plată au fost mai puţin îndatoraţi decât cei care nu au acţionat în baza legii. Debitorii neperformanţi au luat, în me­die, împrumuturi mai mari decât debitorii performanţi.

    Deşi recursul este văzut ca un instrument efi­cient strategic pentru a elimina riscul de ne­pla­tă, pe de o parte mai multe studii au arătat că re­cursul ipo­te­car este asociat cu o probabilitate mică a neplăţii. Pe de altă parte, politicile de recurs mai dure sti­mu­lează costurile de neplată şi reduc pro­babilitatea neplăţii, dar în acelaşi timp cresc valoarea creditului şi în final cresc probabilitatea neplăţii.

    Legea dării în plată, publicată în Monitorul Oficial din România pe 28 aprilie 2016, a introdus po­si­bilitatea debitorilor, care aveau credite ipote­ca­re, să îşi stingă datoriile prin transferarea drep­tu­lui de proprietate instituţiei finanţatoare. Toate creditele ipotecare erau eligibile, mai puţin cele mai mari de 250.000 de euro şi cele acordate prin programul Prima casă.

    Această lege, al cărei iniţiator este parla­mentarul Daniel Zamfir, acum la PSD, a creat o se­rie de provocări pentru sectorul bancar din România. Economiştii, politicienii şi publicul au dezbătut situaţia provizioanelor legale. La înce­put, promotorii legii susţineau că debitorii con­strânşi financiar ar beneficia în urma legii dării în plată, iar aşteptările erau la un nivel de 80.000 de cereri potenţiale.

    Cu toate acestea, iniţial, rata creditelor neperformante a înregistrat o creştere rapidă cu 1,6 puncte procentuale în lunile mai-iunie din anul 2016. În ciuda acestei reacţii pe termen scurt, mai puţin de o zecime a cererilor previzionate s-au materializat în perioada 2016-2018. În acelaşi timp, susţinătorii legii dării în plată considerau că aceasta este o metodă prin care creditorii şi debitorii împart riscul, iar pe viitor ar putea preveni posibile crize ale creditelor şi ar creşte stabilitatea financiară, potrivit studiului BNR.

    În fapt, legea a fost subiectul criticilor, iar unul dintre principalele motive a fost că legea avea aplicabilitate retroactivă la toate împrumuturile existente. Astfel, adoptarea legii poate avea consecinţe neintenţionate pentru noii debitori în ceea ce priveşte costul crescut al creditului, ratele reduse de aprobare şi dimensiunea mai mică a împrumuturilor, reducând astfel accesul debitorilor la finanţare.

    Prin urmare, băncile şi-au înăsprit standardele de credit imediat ce legea a fost adoptată prin majorarea plăţilor anticipate necesare pentru împrumuturile ipotecare pentru a descuraja noii debitori să renunţe la obligaţiile lor ipotecare, se mai arată în studiul BNR.

    La câteva luni după ce legea a intrat în vigoare, instituţiile de credit susţineau că legea dării în plată nu era în concordanţă cu Constituţia României şi codul civil şi au atacat legea la Curtea Constituţională.

    În luna octombrie 2016, Curtea Constituţională a anunţat că debitorii aveau dreptul să scape de datorii prin oferirea proprietăţii doar în condiţii excepţionale. Efectul imediat a fost că debitorii nu au putut utiliza devalorizarea preţului bunurilor imobiliare achiziţionate printr-un contract de credit ca motiv pentru a-şi achita datoria utilizând legea dării în plată. Acest lucru a dus la o scădere a ratei creditelor neperfomante cu 1,1 puncte procentuale.

  • Veşti uriaşe pentru românii cu credite: ratele scad la început de an

    Indicele ROBOR la 3 luni, cel mai folosit indicator pentru credite, a scăzut marţi la 1,91% faţă de 2,01% cât a fost luni, în prima zi a anului.

    Cea mai mare parte a anului trecut ROBOR la trei luni a stat peste 2%, deşi dobânda de penalizare la BNR este de 2%, iar cotaţiile ar fi trebuit să fie sub acest nivel.

    (Sursa:BNR)

     

    ROBOR la 3 luni reprezintă dobânda la care băncile îşi acordă împrumuturi cu o maturitate la trei luni. Totodată, ROBOR este indicatorul monetar în funcţie de care se calculează dobânzile variabile pentru creditele de consum şi ipotecare acordate în lei înainte de luna mai 2019.

    Pentru creditele retail noi în lei din primăvara anului 2019 a fost introdusă o nouă referinţă – indicele de referinţă trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor – IRCC – care a înlocuit ROBOR în contractele de credit retail în lei.

  • Indicele ROBOR continuă să scadă şi încheie prima săptămână din 2021 la o cotaţie de 1,79%. Este a patra zi în care cel mai folosit indicator pentru credite a scăzut consecutiv

    Indicele ROBOR la 3 luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, a scăzut pentru a patra zi consecutiv, fiind cotat vineri la 1,79%, nivel care a mai fost atins pe data de 9 octombrie 2017, potrivit datelor agregate de la BNR.

    La începutul săptămânii indicele ROBOR la trei luni a fost cotat la 2,01%, iar apoi a început să scadă, ajungând marţi la 1,91%, miercuri la 1,85%, şi joi la 1,80%.

     

     

    (Sursa: BNR)

    Indicele ROBOR la 3 luni a încheiat anul 2020 la 2,03% pe an. Comparativ, la începutul anului 2020, ROBOR la 3 luni era de 3,19% pe an.

    ROBOR la 3 luni reprezintă dobânda la care băncile îşi acordă împrumuturi cu o maturitate la trei luni. Totodată, ROBOR este indicatorul monetar în funcţie de care se calculează dobânzile variabile pentru creditele de consum şi ipotecare acordate în lei înainte de luna mai 2019.

    Pentru creditele retail noi în lei din primăvara anului 2019 a fost introdusă o nouă referinţă – indicele de referinţă trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor – IRCC – care a înlocuit ROBOR în contractele de credit retail în lei.

     

  • ROBOR la 3 luni a rămas ieri la 2,04% pe an. Cursul s-a apropiat de 4,87 lei/euro

    Indicele ROBOR la 3 luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, a staţionat ieri la 2,04% pe an, a şaptea şedinţă consecutivă de stagnare. Şi la începutul lunii decembrie, ROBOR la 3 luni era 2,04% pe an, potrivit datelor BNR.

    Cursul de schimb leu/euro a fost cotat ieri la 4,8697 lei/euro, potrivit cursurilor de referinţă anunţate la ora 13.00 de BNR, nivel în creştere cu doar 0,03% faţă de cel de miercuri. La începutul lunii noiembrie, în 2 noiembrie, cotaţia de referinţă anunţată de BNR era de 4,8643 lei/euro. Cel mai recent maxim istoric al cursului, de 4,8750 lei/euro, a fost anunţat în 25 septembrie de BNR. În ceea ce priveşte evoluţia indicelui ROBOR la 3 luni, în 2 noiembrie nivelul era de 2,15% pe an, după ce la începutul lunii octombrie indicele ROBOR la 3 luni era cotat la 2,10%.

    La începutul lunii septembrie, în datele de 1 şi 2 septembrie, indicele ROBOR la 3 luni era 2%. Indicele ROBOR la 3 luni a înregistrat o tendinţă de scădere de la începutul anului, când era 3,19% în data de 3 ianuarie 2020.

    Din luna mai 2019, băncile acordă credite noi retail în lei cu dobândă variabilă legate de o nouă referinţă, respectiv indicele de referinţă trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor – IRCC – care a înlocuit ROBOR în contractele de credit retail în lei. Valoarea iniţială a IRCC era de 2,36%, iar ulterior a avut o evoluţie fluctuantă.

     

  • Cifra săptămânii 14 – 20 decembrie 2020

  • ATENŢIE! Băncile avertizează: Riscul care ar putea da totul peste cap

    Riscul de nerambursare a creditelor contractate de sectorul neguvernamental a fost evaluat de cele mai mari 10 bănci din România la categoria riscurilor sistemice ridicate şi în creştere în următoarea perioadă.

    Cele mai mari instituţii de credit autohtone au iden­ti­ficat şapte riscuri sistemice ridicate şi trei riscuri mo­derate, potrivit celui mai recent sondaj trimestrial privind riscurile sistemice realizat de BNR, care a inclus răspunsu­rile principalelor 10 bănci din România.

    Majoritatea băncilor au identificat o potenţială creş­tere a riscului de credit, în special după încheierea mo­ratoriilor pentru amâ­na­rea ratelor de plată şi pe fondul în­răutăţirii condi­ţi­ilor ma­cro­eco­nomice, con­form sondajului BNR.

    Băncile au încadrat în categoria riscuri sistemice ridicate deteriorarea echili­bre­lor macroecono­mice in­terne, riscul de neram­bur­sare a creditelor contrac­tate de sectorul negu­ver­namental, cadrul legislativ incert şi impredictibil în do­meniul financiar-bancar şi riscul reducerii rapide a încrederii investitorilor în economiile emergente. De asemenea, tot în lista riscurilor sistemice ridicate se află şi riscul asociat inovaţiei financiare şi provocărilor la adresa securităţii cibernetice, riscul privind lichiditatea sectorului bancar şi riscul de intensificare a legăturii dintre sectorul bancar şi sectorul public, potrivit BNR.

  • Cine sunt cei mai buni platnici din ţară, la credite

    Deşi îşi doresc locuinţe proprii, tinerii cu vârste cuprinse între 18 şi 25 de ani obţin cu greu credite mari, precum cel imobiliar, din cauza scorului FICO scăzut.

    Scorul FICO este identic cu cel al Biroului de Credit şi este factorul principal care determină dacă solicitantul se califică pentru un credit şi tipul acestuia.

    O analiză Volt arată că soluţia cea mai rapidă pentru îmbunătăţirea scorului FICO este accesarea creditelor mici şi plătite la timp.

    Scorul FICO este un algoritm folosit la nivel internaţional, în principal de bănci, pentru a stabili gradul de risc al unei persoane care solicită un împrumut, şi este colectat de Biroul de Credit. Acest scor este factorul principal care determină tipul de credit pentru care se califică persoana în cauză. Limitele lui sunt între 300 şi 850 şi este determinat de mai mulţi factori, precum istoricul de plăţi, numărul de interogări al scorului sau numărul total de conturi.

    Valoarea medie a scorului FICO în România este de 635, conform unei analize Volt pe un segment de 50.000 de utilizatori ai săi.

    Bărbaţii au un scor FICO mai bun în general, cu o medie de 642, în timp ce media scorului pentru femei este de 603.

    Persoanele cu venituri mari, de peste 11.000 de lei, au cel mai bun scor FICO, de peste 700, în timp ce persoanele cu un venit lunar net mai mic de 3000 de lei au un scor FICO de 590.

    Tinerii au cel mai scăzut scor FICO, de 534, pentru categoria de vârstă 18 – 25 de ani, iar persoanele din categoria de vârstă 41 – 50 de ani au cel mai bun scor FICO, de 684.

    Din top 5 judeţe pe ţară, arădenii ocupă prima poziţie, având cei mai buni platnici, cu o valoare medie a scorului FICO de 697, urmaţi de utilizatorii Volt din Ilfov, Bucureşti, Braşov şi Suceava. Pe ultimul loc se situează cei din Caraş-Severin, cu cea mai mică valoare medie a scorului FICO de 473.

    „Cei cu un scor FICO ridicat primesc cele mai avantajoase credite. Pentru tineri, care au venituri scăzute în general şi un istoric creditar inexistent, şansele de a accesa un credit de o valoare mai mare, de exemplu un credit imobiliar, sunt foarte slabe. O soluţie rapidă ca să îşi dovedească comportamentul bun de plată şi să-şi crească implicit scorul FICO este accesarea de microcredite, pe care să le plătească la timp. În Volt, ei pot să acceseze microcredite direct din aplicaţie şi apoi să-şi monitorizeze scorul FICO gratuit, fără să-şi afecteze scorul de credit”, spune Radu Ciorbă, fondator Volt.

    Cererea de pe piaţa imobilelor a fost în creştere anul acesta. După un an de stat mai mult în casă, românii au experimentat că traiul la comun nu e cel mai comod. Familiile au început să-şi caute locuinţe mai mari, cu interes crescut pentru case pe pâmânt, iar tinerii au început să-şi dorească să se desprindă de casa părinţilor, moment care în 2019 se petrecea abia la 28 ani (date Eurostat). Dacă 41% dintre tinerii români cu vârsta între 25 şi 34 de ani locuiau cu părinţii în 2019, comparativ cu ţări precum Danemarca sau Finlanda unde media este mai jos de 10% sau media UE de 26 de ani (date Eurostat), anul acesta a forţat cu siguranţă procentul să scadă în contextul unei viitoare revigorări economice.

    „În funcţie de valoarea creditului, scorul FICO poate creşte cu 10 – 20 de puncte. Totuşi, e important ca tinerii şi toţi ceilalţi care urmăresc să-şi crească scorul FICO în acest mod să fie atenţi şi la celelalte condiţii de bază: restul de la alte credite să fie şi ele plătite la timp, să existe o pauză de măcar o lună între creditele accesate şi să aibă un sold de îndatorare de cel mult 30% al liniei de credit. Îi încurajăm pe utilizatorii aplicaţiei să folosească microcreditele în mod inteligent, punctual, atunci când au nevoie, şi să nu se îndatoreze mai mult decât pot returna”, completează Radu.