BusinessMagazin

Tag: costuri

  • Veşti bune pentru angajaţi. Categoria de persoane care va câştiga mai mult din această lună

    Începând cu luna iunie a acestui an, zilerii din industria alimentară şi agricultură vor câştiga mai mulţi bani ca urmare a creşterii salariului minim brut pentru aceste industrii.

    Salariul minim a crescut de la 2.550 de lei brut pe lună la 3.000 de lei brut pe lună în perioada iunie- decembrie 2022 pentru circa 300.000 de salariaţi din industria alimentară şi din agricultură. În valori nete, salariile minime ale angajaţilor din aceste sectoare vor creşte cu 250 de lei pe lună, de la 1.524 de lei net în prezent la 1.774 de lei net.

    Ca urmare a acestei majorări, angajatorii vor fi scutiţi de plata unor taxe şi impozite, după modelul facilităţilor acordate anterior în construcţii.

    Această modificare a fost făcută în baza Legii nr. 135/2022 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, Monitorul Oficial nr. 489/17 Mai 2022.

    Legea nr. 52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri, intrată în vigoare la 15 aprilie 2011,  reglementează remuneraţia brută primită de cei care exercită activităţi cu caracter ocazional care trebuie să fie cel puţin egală cu valoarea pe oră a salariului minim brut pe ţară.

    În momentul de faţă, salariul minim brut pe ţară este de 2.550 de lei, astfel remuneraţia orară pentru zilieri este de 15,239  lei pe oră.

    Pentru zilierii din industria alimentară şi agricultură, salariul minim brut este de 3.000 de lei începând cu această lună, astfel remuneraţia orară pentru aceştia este de 17,928 lei pe oră.

    Costul orar al zilierilor este unul brut, ulterior se reţine impozit în cotă de 10% şi contribuţii la pensie în cotă de 25%.

     

     

  • Plictiseala l-a costat un salariu de 450.000 de dolari. Povestea tânărului care a părăsit un gigant la care toţi it-ştii visează să lucreze, pe un salariu la care nu poţi decât spera

    Michael Lin este un tânăr informatician care a început să lucreze pentru Netflix în 2017 după o demisie de la Amazon. Lin ocupa poziţia de software engineer şi încasa un salariu la care mulţi pot doar visa, 450.000 de dolari pe an sau 37.500 de dolari pe lună. Plictiseala avea să schimbe tot, scrie Business Insider.

    Pentru cei mai mulţi it-işti un job în cadrul unui gigant big-tech ca Netflix este un vis frumos şi o poziţie pe care prea puţini ar abandona-o.

    În mai 2021 după patru ani la Netflix, Michael îşi dă demisia din cadrul companiei americane, decizie care a atras după sine îngrijorarea şi furia apropiaţilor, de la foşti profesori şi până la părinţi.

    „La început mi-a plăcut foarte mult. Studiam şi aveam foarte multe de învăţat în fiecare zi. În următorii doi ani toată această frumuseţe a jobului a început să dispară. Proiectele şi întâlnirile au început să fie prea similare, iar în zona de software engineering tot ce aveam de făcut începea să arate ca un sir nesfârşit de copy-paste” spune fostul inginer Netflix.

    Apoi a lovit pandemia, iar toată socializarea de la birou, toate interacţiunile şi avantajele muncii la birou au dispărut. Michael a rămas blocat pentru următorii doi ani în labirintul work from home, despre care mulţi spun ca a fost o binecuvântare, dar şi un blestem.

    În cei doi ani de pandemie, tânărul a încercat să ocupe poziţia de product manager, însă fără succes.

    „Voiam să am un impact mult mai mare, pentru că voiam să îmi aduc cariera la un alt nivel. Totuşi,  cât am lucat acolo, n-am vazut niciodată un inginer să ajungă la acea poziţie” mai spune Lin.

    Odată cu acest eşec motivaţia şi productivitatea tânărului software engineer au început să scadă puternic, lucru observat de superiori şi colegii de muncă, care au întocmit un raport privind performanţele negative ale lui Lin.

    „Motivaţia mea s-a diminuat. Am devenit mult mai puţin implicat în proiecte şi meetinguri şi tot ce încarcam să fac era să lucrez atât cât să nu fiu concediat” a mai declarat tânărul.

    La două săptămâni după întocmirea raportului, inginerul a avut o discuţie aprinsă cu managerul său, în care i-a explicat perspectivele legate de motivaţie, muncă şi carieră, precum şi felul în care acestea constituie motivul dorinţei de a demisiona din cadrul Netflix.

    „Credeam că am viaţa mea se va termina după Netflix. Eram îngrijorat că nu voi avea viaţă socială pentru că tot universul meu se învârtea în trecut în jurul companiei şi al muncii”, spune Michael Lin.

    Cu toate acestea, tânărul a reuşit oricum. La opt luni de la demisie şi-a deschis propriul business care-i asigura un venit constant şi oportunitatea de a cunoaşte şi lucra cu oameni din toată lumea.

    „Mă simt implinit şi cred că totul va fi bine chiar dacă viitorul va fi întotdeauna incert”, concluzionează fostul inginer Netflix.

  • Cât îi costă pe ruşi, în fiecare zi, finanţarea războiului din Ucraina

    În războiul din Ucraina, Rusia cheltuieşte 900 de milioane de dolari pe zi.

    Aproximativ 900 de milioane de dolari pe zi, 850 de milioane de euro: atât costă Rusia să poarte război în Ucraina.
    Cel mai recent calcul a fost făcut de revista americană „Sopref”, specializată în sectorul militar.
    Potrivit articolului, preluat din Newsweek, care citează diverse elemente de cost: plata soldaţilor ruşi, muniţie, gloanţe şi rachete şi costul reparaţiei echipamentului militar pierdut sau deteriorat.
    Rusia trebuie, de asemenea, să plătească pentru miile de rachete de croazieră şi arme care au fost folosite în timpul războiului, care au costat în jur de 1,5 milioane de dolari fiecare. Aceste cifre nu includ pierderea economică a Rusiei cauzată de sancţiunile internaţionale şi despre care Casa Albă spune că ar putea rămâne în vigoare chiar dacă Rusia îşi retrage trupele.
    Prăbuşirea PIB-ului
    Pe lângă costurile directe ale finanţării războiului, mai sunt şi consecinţele economice, determinate atât de sancţiuni, cât şi de sfârşitul relaţiilor economice şi comerciale: în Rusia, prăbuşirea economiei de astăzi este de 3 ori mai profundă decât cea din 2020 datorată pandemiei.
    Potrivit ultimelor estimări ale FMI, publicate pe 19 aprilie, după o creştere de 4,7% în 2021, PIB-ul Rusiei în acest an se va contracta cu 8,5%, iar următorul cu 2,3%, într-o glumă ascuţită faţă de estimările anterioare. De fapt, în ianuarie, Fondul a prezis o creştere de 2,8% pentru Rusia anul acesta şi 2,1% anul viitor.
    Petrol rusesc asigură încasări de 20 de miliarde pe lună.
     

  • România, cel mai independent stat din UE faţă de importurile energetice, aproape îşi închide industria: „Se uită cineva cu cât se extrag resursele şi cu cât se vând? O să ajungem să importăm şi ce producem acum.“

    ♦ România, prin producţia internă de petrol şi gaze şi prin mixul de generare de energie, este cel mai independent stat din punct de vedere energetic la nivelul UE, pe datele din 2020 ♦ Ce folos însă când Azomureş, Alro sau Chimcomplex sunt aproape închise?

    Ultimele date publicate de Com­isia Europeană arată că pentru 2020 gradul de de­pendenţă energetică (petrol, gaze, cărbuni etc.) al Ro­mâ­niei era de 28%, faţă de o medie a UE de 57%. Situaţia este de in­vidiat dacă se com­pară cu depen­denţa de 73% faţă de impor­turile energetice a Italiei sau cu cea de 64% a Germaniei, state pre­cum Malta şi Cipru fiind aproa­pe în totalitate depen­dente de importurile de energie.

    Dar în timp ce pe hârtie lucrurile ara­tă bi­ne, în teren marii consumatori de ener­gie în­chid fabricile şi iau în calcul dispo­ni­bilizări pentru că nu-şi mai pot achita facturile. „Ce facem? O să ajungem să importăm şi ce pro­du­cem acum?“, se întreabă oamenii din industrie. Astfel, cei mai mari consumatori de ener­gie şi de gaze naturale resimt puternic in­flamarea facturilor, după Alro şi Azomureş ve­nind rândul Chimcomplex să anunţe re­cent reducerea activităţii. Doar cele trei mari plat­forme industriale au împreună peste 5.400 de oameni, planurile de concedieri devenind opţiuni reale de supravieţuire.

    „Statul ar trebui că plafoneze preţurile pen­tru o parte din producţia internă de gaze ast­fel încât să sprijine industria. În caz contrar am putea ajunge să importăm inclusiv bu­nu­rile pe care le mai producem acum. De­si­gur, pla­fo­narea trebuie făcută asi­gu­rând o marjă bu­nă de profit pentru pr­oducători, dar totuşi, nu la nivelul la care este acum. Se uită cineva la cos­turile de extracţie şi la preţul de vân­za­re al resurselor?“, mai spun oamenii din piaţă.

    Spre exemplu, datele din raportul anual al OMV Petrom pentru 2021 arată că firma a avut un cost de producţie pe baril de 12,7 dolari. La nivel de grup însă, preţul obţinut pe acelaşi baril a fost de 60 de dolari. Ieri, de exemplu, preţul barilului de petrol era de circa 100 de dolari, în scădere semnificativă faţă de nivelul de aproape 140 de dolari de săptămâna trecută. Pe de altă parte, veniturile record ale companiilor din zona de producţie de hidrocarburi sunt impozitate, statul român fiind de fapt marele câştigător al scumpirilor. De exemplu, anul trecut Romgaz a înregistrat un impozit pe veniturile suplimentare de circa 1,2 miliarde de lei, iar pentru anul acesta suma ar putea ajunge la 4,8 miliarde de lei. O sumă similară, de circa 1,1 miliarde de lei, a fost achitată de OMV Petrom în contul producţiei de gaze. În ciuda acestor injecţii de capital, statul s-a dovedit incapabil de a-şi proteja industria în faţa preţurilor la energie.

     

    Revizie generală la Chimcomplex

    Trei secţii consumatoare de gaze de pe platforma Chimcomplex, cel mai mare combinat chimic local, se vor opri pe termen nelimitat în contextul în care în urma invadării Ucrainei de către Rusia gazul a ajuns să fie un fel de bun de lux pentru marii consumatori industriali. Pe lista de măsuri sunt intrarea în revizie generală a platformei pentru o perioadă de cel puţin trei săptămâni. Mai departe, întreaga producţie a companiei va fi reanalizată în vederea unei eventuale restructurări. Sunt luate în calcul disponibilizări. Chimcomplex are aproape 2.000 de angajaţi.

     

    Azomureş – Închidere pe termen nedefinit

    Azomureş, cel mai mare consumator de gaze din România, rămâne la rândul său închis, au anunţat recent reprezentanţii companiei, reluarea activităţii la actualul nivel de preţ pentru gazul natural fiind o misiune imposibilă. Compania cu circa 1.000 de angajaţi a luat această măsură la începutul lunii decembrie anul trecut.

     

    Alro Slatina – Poate în 2023

    La începutul acestui an, producătorul de aluminiu Alro Slatina (ALR), cel mai mare consumator de energie electrică din România, a anunţat că este în căutarea unor soluţii pentru a restabili producţia de aluminiu electrolitic în toate cele cinci hale de producţie începând cu 2023, sub rezerva preţurilor la energie de pe piaţă. La finalul anului trecut, compania a anunţat la Bursa de la Bucureşti că activitatea de producţie a aluminiului se va diminua, de la cinci hale de electroliză la două hale, din cauza preţurilor ridicate la energie. La Alro lucrează peste 2.400 de oameni.

  • EY: Zece căi prin care companiile îşi pot reduce costurile cu energia şi gazele naturale. Care sunt scutirile şi exceptările de la plata accizelor pe care le pot aplica

    Inflaţia a atins, mai devreme decât se estimase, două cifre – 10%, gazele scumpindu-se cu 46%. Presiunea pe costuri, atât pentru agenţii economici, cât şi pentru consumatorii finali este din ce în ce mai mare. Cu alte cuvinte, este momentul să reamintim agenţilor economici că există anumite situaţii prevăzute clar atât de normele europene – Directiva de accize, dar şi de legislaţia noastră (Codul Fiscal), în care pot aplica pentru exceptări sau scutiri de la plata accizelor pentru produse energetice (motorină, benzină), gaze, energie electrică şi, astfel, îşi pot optimiza costurile. Care sunt acestea şi cum trebuie să procedeze companiile?

    Codul Fiscal prevede, cum spuneam, situaţii în care companiile pot apela fie la scutirea directă sau indirectă (mai întâi, compania plăteşte accizele, care sunt restituite ulterior) la plata accizelor. Iată, în continuare, care sunt cazurile concrete:

    1. dacă agenţii economici folosesc produsele energetice, gazele sau energia electrică pentru producţia de energie electrică sau pentru menţinerea capacităţii de a produce energie electrică
    2. dacă utilizează produsele energetice, gaze sau energie electrică pentru producţia combinată de energie electrică şi energie termică
    3. dacă injectează gaze sau produse energetice în furnale sau în alte agregate industriale în scop de reducere chimică, ca aditiv la cocsul utilizat drept combustibil principal.

    În aceste situaţii, companiile pot aplica scutirea directă de la plata accizelor, cu respectarea mai multor condiţii, între care, cea mai importantă, presupune ca beneficiarul scutirii să solicite eliberarea unei autorizaţii de utilizator final.

    1. dacă utilizează produsele energetice, gazele sau energia drept combustibil pentru încălzire de către spitale, sanatorii, aziluri de bătrâni, orfelinate şi alte instituţii de asistenţă socială, instituţii de învăţământ şi lăcaşuri de cult. În această situaţie, companiile trebuie să ştie că, pentru a putea beneficia de scutirea directă de la plata accizelor, este necesar să notifice autoritatea vamală teritorială, notificare ce va fi ulterior transmisă şi furnizorilor
    2. dacă energia electrică este produsă din surse regenerabile de energie (de exemplu, eoliană, solară, geotermală).

    Scutirea, în această situaţie, ca şi în cele prezentate la punctele următoare mai jos, se acordă tot în baza notificării transmise de producătorul de energie electrică la autoritatea vamală teritorială. Consumatorii casnici producători de energie electrică nu au obligaţia de a notifica autoritatea vamală teritorială pentru a beneficia de scutire.

    1. dacă utilizează gazele şi energia în alte scopuri decât în calitate de combustibil pentru motor sau combustibil pentru încălzire
    2. dacă există utilizare duală – atât în calitate de combustibil pentru încălzire, cât şi în alte scopuri decât pentru motor sau pentru încălzire. Utilizarea produselor energetice pentru reducerea chimică şi în procesele electrolitic şi metalurgic se consideră, de pildă, a fi utilizare duală
    3. dacă utilizează energia electrică în principal în scopul reducerii chimice şi în procesele electrolitice şi metalurgice
    4. dacă utilizarea energiei electrice reprezintă mai mult de 50% din costul unui produs
    5. dacă utilizează gazele sau energia în procese mineralogice (de exemplu fabricarea sticlei, cimentului, varului şi ipsosului).

    Recomandăm agenţilor economici care au utilizări de energie electrică şi gaze naturale ce se regăsesc în descrierile de mai sus să analizeze şi să ia în considerare implementarea acestei facilităţi. Faptul că ele există, că sunt prevăzute atât la nivel naţional, cât şi european, înseamnă că acestea pot sau au fost deja implementate de alţi jucători de pe piaţă. Neutilizarea acestora poate provoca dezavantaje financiare pentru agenţii economici care nu le folosesc.

    Autori: Mihai Petre, Director, Consultanţă Vamală, Daniela Neagoe, Senior Manager, Comerţ Internaţional, EY România

     

     

  • Producţia de cereale din acest an va scădea ca urmare a secetei care afectează grâul şi a costurilor ridicate pentru însămânţare

    Într-o piaţă haotică, cu fluctuaţii de la o zi la alta ale preţului cerealelor pe bursa EuroNext, cu costuri ridicate de producţie şi deficit de umiditate, este de aşteptat ca recolta de cereale din acest an agricol să se diminueze faţă de cea din anul precedent – cu recorduri absolute, susţin jucători din agrobusiness.

    În anumite zone ale ţării este secetă, grâul nu s-a dezvoltat normal, astfel întrebarea este dacă vor creşte fermierii români supra­feţele cultivate cu porumb şi floarea-soarelui în această primăvară, pentru cea din urmă fiind şi piaţa foarte bună.

    „Suprafeţele cultivate cu porumb şi floarea-soarelui vor fi la acelaşi nivel ca de obicei. Deocamdată, apă de răsărire au, dar avem un deficit de umiditate în sol. Anul acesta agricol va fi un an cu randamente mai scăzute decât anul trecut, însă cât de scăzute, este greu de spus. În luna mai ne vom lămuri, pentru că lunile mai, iunie şi iulie sunt cele mai ploioase. (…) Încă sper că putem recupera acest deficit“, spune Nina Gheorghiţă, acţionar al Triagroexim, o companie care cultivă circa 600 de hectare cu cereale în judeţul Brăila. Ea este doctor în agronomie şi a fost lector universitar la Universitatea de Ştiinţe Economice şi Medicină Veterinară din Bucureşti.

    În anul agricol 2020-2021, supra­faţa cultivată cu porumb a fost de circa 2,5 milioane de hectare, cea cultivată cu grâu de circa 2,2 milioane de hectare, nivel păstrat şi în acest an agri­col, cea cultivată cu floarea-soa­relui de aproape 1,3 milioane de hectare, cea cultivată cu rapiţă de 460.000 de hectare, iar cea cultivată cu orz de 350.000 de hectare, conform datelor oferite anterior de Ministerul Agriculturii. De pe această suprafaţă de peste 5 milioane de hectare, care înseamnă puţin mai mult de jumătate din terenul agricol al României, a fost recoltată o cantitate de 34 de milioane de tone de cereale, nivel record.

    Producţia de grâu pentru acest an este estimată la circa 8 milioane de tone, potrivit Asociaţiei europene a producătorilor de cereale (Coceral), cu 40% mai mică faţă de nivelul din 2021, de 11,3 milioane de tone de grâu, în contextul în care lipsa zăpezii a dus la o răsărire neuniformă sau o nerăsărire a grâului în anumite zone ale ţării.

    „Avem în Moldova anumite zone cu deficit mare de apă din toamnă, dar fermierii încă nu notifică departamentele de situaţii de urgenţă din primării cu privire la suprafeţele calamitate. Rămâne de văzut cum vor evolua lucrurile, dar ne aşteptăm la vremuri grele“, a afirmat Nina Gheorghiţă. Situaţia din acest an va fi însă diferită de cea din 2020, când seceta pedologică a afectat aproape 2 milioane de hectare şi a redus producţia de cereale cu aproape 40%, până a 19 milioane de tone.

    Mai mult, despăgubirile fermierilor de către stat s-au ridicat la circa 2 miliarde de lei.

    Prezenţa urmelor secetei este subliniată şi de Gheorghiţă Corbu, fondatorul Legam Agro, care lucrează circa 2.500 de hectare în judeţul Constanţa. Totuşi, el precizează că în acest moment situaţia nu ar trebui să provoace temeri.

    Însă, el adaugă că nu este recomandat ca fermierii să-şi crească suprafeţele cultivate cu porumb şi floarea-soarelui când precipitaţiile sunt scăzute şi există risc mare de secetă. „Poate fi tentant să maximizezi suprafaţa cultivată cu floarea-soarelui datorită pieţei foarte bune“, a întărit el.

    Suprafaţa pentru care există intenţii pentru plantarea cu floarea-soarelui în această primăvară este de 1,2 milioane de hectare, arată un raport de piaţă recent al Romanian Agri Column. România, din nou, va fi cel mai mare cultivator din Uniunea Europeană, urmată de Bulgaria (850.000 ha) şi Franţa (700.000 ha), conform aceleaşi surse. Totodată, în ultimii cinci ani România s-a situat pe primul loc în UE la producţia de floarea-soarelui cu 3-3,5 milioane de tone.

    Factoul vreme e decisiv. Ce alţi factori mai influenţează proucţia de cereale şi preţul hranei?

    „În ceea ce priveşte producţia de grâu, s-ar putea să existe pierderi de producţie din cauza secetei şi a preţului piperat la îngrăşăminte. Anul viitor se va vedea impactul cel mai puternic al lipsei îngrăşămintelor, dar şi preţul foarte mare“, a explicat Corbu. Fermierii susţin că preţul îngrăşămintelor a crescut în decurs de un an de la 900 lei/tonă la 4.000 lei/tonă, iar Azomureş, cel mai mare producător din ţară, a oprit producţia, pe motiv că este scump să o facă cu preţurile ridicate ale energiei.

    „Creşterile de costuri de producţie per hectar, volatilitatea preţurilor la recoltă şi deficitul de umiditate, pe care nu-l putem nega, ci doar sperăm să-l recuperăm, ne aduc mari îngrijorări şi vor duce la diminuarea producţiei. Productivitatea va scădea şi ea, pentru că îngrăşămintele sunt scumpe şi dacă nu ai apa asigurată din irigaţii te vezi obligat să reduci doza de fertilizare. Costurile vor fi mari, iar populaţia nu ştiu dacă îşi va permite aceste costuri“, a menţionat Nina Gheorghiţă.

     

  • Al doilea cel mai bogat om din Rusia şi unul dintre cei mai importanţi oameni din cercul intim lui Putin se prăbuşeşte. Războiul din Ucraina l-a costat puterea pe care şi-a construit-o în zeci de ani

    În urmă cu doar o lună, Vladimir Potanin stătea la masă cu elita financiară şi cu unii dintre cei mai importanţi oameni de afaceri din întreaga lume, în cardul consiliului consultativ pentru Relaţii Externe din New York. Când comunitatea internaţională a luat în vizor oligarhii apropiaţi liderului de la Kremlin, Potanin a fost forţat să renunţe la relaţiile cu vârful de lance al bussinesului mondial, pe care le-a construit în ultimii 20 de ani, scrie Bloomberg.

    Vladimir Potanin este omul din spatele privatizărilor de stat, care au avut loc după prăbuşirea Uniunii Sovietice. Arhitectul privatizărilor are o avere estimată la 24,5 miliarde de dolari şi este cunoscut pentru clădirea unui imperiu din exploatarea nichelului şi paladiumului, două metale rare a căror vânzare produce miliarde. Potanin este unul dintre puţinii oligarhi ruşi pe care valul sancţiunilor europene încă nu i-au atins, însă relaţia cu Vladimir Putin începe deja să îl coste.

    Relaţiile şi influenţa pe care magnatul rus al metalelor a reuşit să le construiască, se datorează faptului că în ultimele decenii, instituţiile americane au preferat să ignore legăturile oligarhilor cu liderul de la Kremlin. Vladimir Potanin s-a folosit de banii săi şi de ignoranţa americanilor pentru a urca încet dar sigur toate treptele care duc către cei mai importanţi oameni de afaceri din lume.

    Potanin serveşte acum drept exemplu despre viteza cu care lumea occidentală îşi poate întoarce armele împotriva lui Vladimir Putin şi a apropiaţilor săi. Oligarhii ruşi îşi vor putea remodela modelul de business pentru a face faţă sancţiunilor, însă recâştigarea unor poziţii importante în cadrul unor instituţii de anvergură în lumea afacerilor este o luptă pe care ar putea s-o piardă.

    „Riscul reputaţional generat de păstrarea unui oligarh într-o instituţie precum Consiliul Relaţiilor Externe este pur şi simplu mult prea mare. Va fi foarte greu pentru Potanin să revină la poziţia pe care o ocupa în trecut”, a declarat David Szakonyi, analist al oligarhilor apropiaţi de Putin.

    Arhitectul privatizărilor, alături de miliardarii Petr Aven şi Mikhail Frideman, se numără printre mega-bogaţii cu legături la Kremlin, care au donat în ultimii 20 de ani peste 300 de milioane de dolari către cele mai importante ONG-uri americane.

    „Mulţi oligarhi au văzut în filantropie o oportunitate de a-şi consolida reputaţia şi legăturile. Ce încearcă Occidentul să facă pe plan economic este să marginalizeze miliardarii ruşi, să urmărească şi să blocheze banii murdari ai elitei”, a declarat Thoms Krens, directorul fundaţiei Solomon R. Guggenheim din New York.

    Cu toate acestea, traseul banilor ruseşti şi amploarea donaţiilor rămâne greu de urmărit pentru instituţiile abilitate. În general, beneficiarii donaţiilor nu dau niciun nume pentru a nu se confrunta cu reacţii negative şi pentru a nu pierde o sursă importantă de bani. Anumite centre culturale şi ONG-uri mai fac public din când în când identitatea donatorului şi suma donată, dar de cele mai multe ori aceasta este infimă.

    După perioada privatizărilor, în care Vladimir Potanin a pus bazele averii sale, el s-a îndreptat către filantropie. În 2013, el devine primul rus care s-a alăturat lui Bill Gates şi Warren Buffet în cadrul proiectului The Giving Pledge, unde mai mulţi miliardari din întreaga lume şi-au luat angajamentul de a dona jumătate din averile deţinute în scopuri caritabile.

  • Cât costă taxele de şcolarizare pentru studii în afara ţării şi ce include în program o tabără educaţională din străinătate

    Odată cu diminuarea efectelor pandemiei, din ce în ce mai multe instituţii internaţionale de învăţământ îşi exprimă interesul pentru atragerea tineriilor români. Astfel, peste 50 instituţii vor fi prezente la Bucureşti pe 5 martie, la Iaşi (4 martie) şi Constanţa (6 martie) la târgul educaţional World Education Fair. „Interesul a crescut atât din partea universităţilor, dar şi a tinerilor care vor să meargă să studieze în străinătate. Astfel, în calitate de consultanţi educaţionali am înregistrat o creştere de aproape 20% a cererilor de aplicaţii faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Ca urmare a brexitului observăm o tendinţă de mutare a interesului către ţări europene ca Olanda, Italia, Danemarca, dar şi către SUA. Marea Britanie se menţine totuşi pe locul al doilea ca destinaţie. De asemenea, tot ca tendinţă generală, observăm o creştere a interesului pe zona programelor de master, pentru că în ultimii ani au fost foarte mulţi tineri care nu şi-au constituit bugete suficiente pentru studiile de licenţă, dar care şi-au dorit tot timpul să studieze în afară”, precizează Ana Maria Papp, Business Development Manager IntegralEdu.
    În topul destinaţiilor de studiu pentru care aplică tinerii români, Olanda se află pe primul loc, urmată de Marea Britanie, Italia, Danemarca, Germania şi Spania. „Faţă de anii anteriori, familile celor care vor să studieze în străinătate se mobilizează în prezent mult mai repede în pregătirea dosarelor sau în documentarea pentru obţinerea de burse. De aceeea, la momentul actual prezenţa la un târg educaţional cum este WEF este foarte importantă pentru că tinerii şi familiile îşi pot lua informaţiile direct de la sursă, fără a mai căuta, zile întregi, pe internet informaţii pe care oricum nu le găsesc actualizate sau complete”, mai explică Ana Maria Papp.
    Din punct de vedere al domeniilor alese, lucrurile nu sunt schimbate faţă de anii anteriori. Astfel, pe prima poziţie în topul preferinţelor se situează Computer Science & Engineering. Pe locul doi se află studiile europene, urmate de Business şi Creative Media and Game Technologies.  Pe locul cinci în clasamentul preferinţelor se regăseşte domeniul Aerospace Engineering, înlocuind domeniul Drept, care se găsea anul trecut pe aceeaşi poziţie.

    Care sunt cele mai potrivite ţări unde se poate studia cu bugete reduse
    Din datele IntegralEdu reiese o creştere de 50% a aplicaţiilor pentru studii de licenţă în SUA. „Majoritatea aplicanţilor merg în paralel cu formularele pentru obţinerea unei burse care poate acoperi până la 100% din taxa de şcolarizare, în funcţie de dosarul candidatului şi situaţia  financiară a familiei”, adaugă Ana Maria Papp.
    Consultanţii IntegralEdu au realizat pe baza informaţiilor interne un top al ţărilor alese de studenţi, care oferă programe în limba engleză şi unde se poate studia cu cele mai reduse bugete:
    1. Germania: până la 380 eur/semestru.  Costuri de trai lunare: 1.000 de euro
    2. Italia:   de la 1000 eur/an. Costuri de trai lunare: 1300 de euro
    3. Belgia: 1000 eur/an.  Costuri de trai lunare: 800-1.000 de euro
    4. Olanda: 2000 eur/an. Costuri de trai lunare: 800-1.000 de euro
    5. Irlanda: 3000 eur/an. Costuri de trai lunare: 1.300 de euro

    „Pe lângă aceste destinaţii pot fi accesate, la costuri acoperite de burse, şi universităţi din Marea Britanie sau SUA, însă schemele sunt diferite de la instituţie la instituţie. Şi din acest motiv este importantă participarea la WEF, unde cei interesaţi pot discuta direct cu reprezentanţii universităţilor despre toate aceste aspecte şi oportunităţile de finanţare a studiilor”, precizează Ana Maria Papp.
    Spre exemplu, în funcţie de rezultatele la Bacalaureat pot fi obţite burse academice în Marea Britanie de până la 4.000 de lire sterline reducere din taxa de şcolarizare, iar pentru SUA între 30% şi 50% reducere din taxa de şcolarizare. Universităţile din SUA sunt generoase în acoperirea taxelor prin oferirea de burse sportive, reducerea din taxă putând ajunge şi până la 100% dacă persoana în cauză deţine performanţe considerabile în sport. Olanda este o ţară cu potenţial din acest punct de vedere, având în vedere opţiunile de ajutor financiar pe care le pune la dispoziţie, acoperind în totalitate taxa de şcolarizare de 2.209 euro/an, dar şi cheltuielile de trai sub forma de imprumuturi si grant-uri oferite de către statul olandez.
    Aplicaţiile pentru studiile liceale au crescut cu 20% în ultimii doi ani
    În contextul sanitar actual, numărul solicitărilor pentru studii gimnaziale şi liceale în străinătate a crescut cu 20% în ultimii doi ani. În topul preferinţelor se situează Marea Britanie, urmată de alte destinaţii europene precum Elveţia, Germania şi Spania.
    „Interesul pentru studii liceale în SUA şi Canada este de asemenea în creştere. La ediţia actuală a WEF vor fi reprezentate peste 20 de instituţii de învăţământ secundar şi organizatori de tabere educaţionale din Marea Britanie, Elveţia, Germania şi SUA. Cele mai multe familii din România care îşi trimit copiii la studii liceale în străinătate aleg Marea Britanie ca destinaţie în special datorită rigorii academice dar şi facilităţilor oferite de şcoli. Însă argumentul principal este legat de oportunităţile academice pe care le au tinerii după absolvirea unui liceu în străinătate”, explică Raluca Niculae, Manager Departament Studii Liceale IntegralEdu.
    Cât costă studiile la un liceu în străinătate şi cum se obţin bursele?
    Taxele anuale de studiu pentru un liceu sau o şcoală internaţională de tip boarding (internat), unde sunt incluse masa, cazarea, taxele de studiu şi activităţile extracurriculare pornesc de la 15.000 lire sterline pentru un colegiu Sixth Form şi pot ajunge la 50.000 lire sterline pentru o instituţie de top din Marea Britanie. În schimb, costul mediu anual al unui liceu internaţional din Germania, Austria şi Spania este de 35.000 de euro, incluzând taxele de şcolarizare, cazare şi mese. 

    „Din ce în ce mai multe şcoli independente oferă burse candidaţilor cu aptitudini speciale. Acestea se traduc prin reducerea parţială a costurilor anuale, iar procentele diferă de la un caz la altul, în funcţie de bugetul anual alocat de fiecare instituţie în parte şi de rezultatele candidatului, la testele de admitere.  Bursele pot fi academice, sportive, muzicale sau artistice şi se acordă elevilor care dau dovadă de performanţe deosebite într-una dintre aceste arii. Pentru Marea Britanie, de exemplu, deşi taxele de şcolarizare pot părea mari, trebuie luat în considerare tot pachetul oferit de şcoli, dar mai ales nivelul burselor academice, sportive sau artistice, care pot uneori acoperi până la 50% din taxele de scolarizare.  În cadrul WEF, vizitatorii vor discuta direct cu reprezentanţii liceelor internaţionale pentru a afla care sunt opţiunile educaţionale, bursele oferite şi cerinţele de admitere”, concluzionează Raluca Niculae.

    Taberele educaţionale şi programele de vară pentru tineri revin în forţă

    Anii de pandemie au afectat activitatea organizatorilor de tabere educaţionale şi de programe de vară. Însă, odată cu diminuarea efectelor pandemiei creşte interesul tinerilor pentru a participa la astfel de programe. Nevoia de socializare şi faptul că în ultimii doi ani aceştia au stat mai mult în case îşi spune cuvântul, iar la ediţia actuală a WEF, familiile pot alege din zecile de programe de tabere pentru copiii lor. Cei interesaţi pot discuta direct cu organizatorii şi obţine informaţii despre programe pe care nu le găsesc pe internet. Spre exemplu, unul dintre cele mai exclusivite programe de acest tip este o tabără de yachting organizată în Corsica, pe parcursul a două săptămâni. Pentru înscrieri în cadrul WEF, familiile pot beneficia de reduceri de până la 10% la anumite Edutabere din portofoliul IntegralEdu.

    Printre destinaţiile preferate pentru Edutabere se numară Marea Britanie, Elveţia, Germania, Spania şi SUA. O tabără educaţională în Grecia sau Cipru îmbină foarte bine studiul cu activităţile recreative de vară.

    Majoritatea Edutaberelor au dezvoltată foarte bine această componentă educaţională: un minim de 15-20 ore de studiu pentru o limbă străină, la care se adaugă activităţile recreative (sport, muzică, artă, divertisment etc). „În funcţie de vârsta şi obiectivele copilului, se aleg destinaţia şi limba de studiu, numărul de de ore  de pregătire. Se pot alege tabere academice sau vocaţionale ce pregătesc copilul pentru admitere la liceu sau universitate. În acest caz, se renunţă la orele de limbă străină ce pot fi înlocuite de cursuri de matematică, chimie, biologie, economie etc sau de ore de pregătire în vederea susţinerii procedurilor de admitere. În funcţie de abilităţi şi domeniile de interes, părinţii vor căuta împreună cu consultantul educaţional cel mai potrivit program pentru copil. Câteva domenii foarte accesate sunt cele de programare, robotică, leadership, debate, inginerie, medicină, teatru, performing arts. Desigur, fiecare tabără include şi componenta de divertisment care constă în excursii şi alte activiăţi recreative”, explică Raluca Niculae.

    World Education Fair are loc pe  4 martie la Iaşi, la hotel International (ora 11.00), 5 martie la Bucureşti, la hotel Athenee Palace Hilton (ora 10.00) şi pe 6 martie la Constanţa, la hotel Continental Forum (ora 11.00). Accesul se face gratuit pe bază de înregistrare prealabilă pe site-ul evenimentului.

  • Mâncarea riscă să se scumpească şi mai mult cu fermierii copleşiţi de crize după crize după crize

    Îngrăşămintele au ajuns să coste cât o parcelă de teren, se plâng fermierii greci, care protestează cerând cu disperare susţinere financiară suplimentară pentru a face faţă creşterii dramatice a preţurilor energiei, care împinge în sus costurile carburanţilor şi îngrăşămintelor. Situaţia se resimte în întreaga Europă, dar şi la nivel mondial. În Grecia, creşterea preţurilor pentru multe alimente de bază este alcătuită din două cifre. Iar povara resimţită de fermieri este pe cale să crească şi mai mult, după ce un producător de potasă din Belarus, care reprezintă o parte majoră din livrările globale, a declarat forţă majoră, iar preţurile erbicidelor riscă să o ia în sus.

    În Grecia, tractoarele au devenit simbol al neliniştii, potrivit AP. De săptămâni, acestea sunt parcate de-a lungul autostrăzilor ţării, proprietarii acestora ameninând să blocheze traficul dacă nu vor primi ajutor din partea guvernului.

    „Îngrăşămintele de exemplu: anul trecut, plăteam 500 de euro pe tonă. Acum, e ca şi când am cumpăra o bucată de pământ. Costă între 1.700 şi 1.800 de euro“, arată Dimitris Kakalis, un fermier grec care s-a alăturat protestelor.

    Iar criza îngrăşămintelor, provocată de urcuşul abrupt al pre­ţurilor energiei, este pe cale să se am­plifice. JSC Belaruskali din Belarus a declarat recent forţă majoră, anunţând că nu-şi va putea respecta contractele, notează Bloomberg.

    Absenţa livrărilor din Belarus va avea consecinţe importante.

    Potasa este un nutrient important pentru porumb şi soia. Îngrăşămintele mai scumpe vor creşte costurile legate de producţia de alimente şi vor contribui la creşterea inflaţiei la nivel mondial.

    „Contractele globale pe potasă s-au stabilizat la cel mai ridicat preţ din 2008, anunţând un nou an de inputuri scumpe pentru fermieri“, arată Alexis Maxwell, analist la Green Markets. „Sancţiunile americane împotriva Belarusului au eliminate de asemenea un competitor cheie“.

    În acelaşi timp, preţul celui mai important erbicid din lume riscă să crească puternic, producţia de alimente urmând astfel să devină şi mai costisitoare.

    Un furnizor major al unui ingredient din glifosat, un erbicid utilizat pe scară largă de cultivatorii de porumb, soia, bumbac din întreaga lume, şi-a suspendat producţia din cauza unor probleme de ordin mecanic, iar reparaţiile ar putea dura trei luni. Bayer, producătorul Roundup, al cărui ingredient activ este glifosatul, a declarat forţă majoră, însemnând că ar putea să nu-şi respecte acordurile de vânzări.

    Astfel ar putea apărea un deficit de ofertă, potrivit companiei de analiză AgbioInvestor, cât şi creşteri de preţuri într-o perioadă în care fermierii se confruntă deja cu costuri în creştere pentru orice, de la seminţe, la îngrăşăminte.

    „Fermierii vor fi sub presiune pe un număr de pieţe importante“, unde costurile sunt în creştere, avertizează AgbioInvestor.

     

  • Atenţie, şoferi: Mai este doar o săptămână până când intră în vigoare noile modificări ale codului Rutier. Ce este interzis şi ce sancţiuni şi amenzi primiţi dacă faceţi asta

    Mai este doar o săptămână până când intră în vigoare noile modificări ale codului Rutier stabilite prin Ordonanţa nr. 1 din 27 ianuarie 2022 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, publicată în  Monitorul Oficial nr. 89 din 28 ianuarie 2022.

    Ordonanţa a intrat marţi (01 februarie 2022) în vigoare, dar dispoziţiile privind contravenţiile intră în vigoare la 30 de zile de la publicare.

    Astfel, cea mai mare parte a prevederilor din OG nr. 1/2022 vor intra în vigoare din data de 27 februarie 2022, după cum urmează:

    • Astfel, prezenta ordonanţă defineşte comportamentul agresiv în conducere pe drumurile publice şi impune amenzi cuprinse între 580 de lei de 725 de lei, plus suspendarea dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile.
    • Documentul înăspreşte pedepsele pentru încălcarea regulilor pe autostradă. Astfel, circulaţia nejustificată pe banda de urgenţă se pedepseşte cu amendă cuprinsă între 1.305 de lei şi 2.900 lei.
    • Documentul înăspreşte pedepsele pentru încălcarea regulilor pe autostradă. Astfel, se reţine permisul de conducere pentru 90 zile sau chiar 120 de zile dacă şoferul întoarce sau merge înapoi pe autostradă.
    • Se măreşte perioada de suspensare la 90 la 120 de zile pentru  neoprirea la trecerea la nivel cu calea ferată când barierele sau semibarierele sunt coborâte ori în curs de coborâre sau când semnalele cu lumini roşii şi/sau sonore sunt în funcţiune.
    • De asemenea, se majorează de la 30 de zile la 60 de zile pedeapsa pentru cei care fac depăşiri ilegale şi nu acordă prioritate, şi de la 90 de zile la 120 de zile pedeapsa pentru şoferii cate nu respectă regulile impuse la trecerea peste calea ferată.
    • Ordonanţa de urgenţă impune şi un nou prag de viteză. Este vorba despre depăşirea vitezei maxime admise cu peste 70 kilometri la oră care se pedepseşte cu reţinerea permisului de conducere pentru 120 de zile. Totodată apare o nouă contravenţie pentru şoferii care circulă cu maşini cu luneta şi farurile murdare.
    • De asemenea se va sancţiona cu puncte de penalizare nerespectarea obligaţiei de a acţiona frâna de ajutor, de a opri funcţionarea motorului şi de a cupla într-o treaptă de viteză inferioară sau în cea de parcare dacă autovehiculul are transmisie automată, atunci când conducătorul vehiculului imobilizat pe drum public se îndepărtează de acesta;

    Toate prevederile din OG nr. 1/2022 care vor intra în vigoare din data de 27 februarie 2022 pot fi consultate AICI