BusinessMagazin

Tag: coruptie

  • A renunţat la viaţa de milionar în Statele Unite ca să pornească de la zero în România

    Absolvent al Universităţii din Pennsylavannia, Don Lothrop a fost partener al Delphi Ventures timp de aproape zece ani. El a decis să renunţe la afacerile din Silicon Valley pentru a se concentra asupra investiţiilor din România.

    Omul de afaceri a aflat despre situaţia din România în cadrul unui eveniment desfăşurat la San Francisco, când a donat 25.000 de dolari unui orfelinat. Ulterior, el a petrecut mai mult timp la noi în ţară, la un moment dat locuind la Ambasada Statelor Unite de la Bucureşti. După ce a studiat sistemul economic de la noi, Lothrop a ajuns la concluzia că iniţiativele existente nu au şanse de reuşită datorită corupţiei de la nivel înalt.

    Proiectul RomaniaOne are scopul de a “ajuta România să rezolve problema corupţiei şi de a o ghida către un sistem democratic adevărat”.

    Lothrop, care spune că a făcut aproape 100 de vizite în România în ultimul deceniu, a investit prin intermediul firmei sale New Vista Partners, punând deasemenea bazele unei organizaţii neguvernamentale numită RomaniaOne.

    Catherine Wanner, director al programului alumni din cadrul Universităţii din Pennsylvannia, este de părere că eforturile depuse de oameni de afaceri precum Lothrop s-au dovedit extrem de profitabile pentru ţările din sud-estul Europei. După revoluţiile din 1989, spune Wanner, mai multe state au adoptat un stil vestic de guvernare dar nu au reuşit să urmeze şi exemplul economic al statelor democrate.

  • Fostul şef al FMI Rodrigo Rato, anchetat pentru spălare de bani

    Potrivit ziarului spaniol, fostul ministru al Finanţelor, din cadrul Partidului Popular (PP), a solicitat în 2012 o amnistie fiscală. Solicitarea sa era legală, dar publicaţia online Vozpopuli îl acuză că a “spălat” bani “murdari” în afara Spaniei, înainte să-i declare, şi anume în paradisuri fiscale din Gibraltar şi Insulele Virgine.

    Potrivit Vozpopuli, anchetatorii au descoperit că Rato a beneficiat de o regularizare fiscală atunci când au verificat o plată în valoare de şase milioane de euro pe care acesta a primitr-o de la Lazard, unde a lucrat înainte de Caja Madrid, într-un cont offshore, în 2011, după lansarea acţiunilor Bankia pe piaţă.

    “Este o problemă personală şi nu cred că sunt obligat să fac vreo declaraţie”, a declarat Rato, care nu a negat şi nici nu a confirmat dezvăluirea.

    El este vizat deja în altă anchetă vizând perioada în care a fost preşedintele băncii de economii Caja Madrid, care a dat faliment.

    Potrivit Vozpopuli, Rato este una dintre cele 31.000 de persoane care au solicitat o amnistie fiscală, oferită de către administraţia PP a premierului Mariano Rajoy în 2012 cu scopul de a scoate la lumină, potrivit unor estimări ale autorităţilor, 25 de miliarde de euro ascunşi în conturi offshore.

    Însă deoarece oferta nu a produs rezultatul dorit iniţial, Guvernul a redus nivelul penalităţilor şi a permis contribuţii în numerar. Această decizie ar fi permis spălarea banilor.

    Agenţia fiscală a anunţat în februarie că anchetează 705 contribuabili suspectaţi că ar fi folosit amnistierea pentru a spăla bani.

    Rato a fost inclus pe lista de 705 suspecţi, care a fost transmisă Serviciului pentru prevenirea spălării banilor şi capitalurilor (Sepblac), potrivit surselor guvernamentale citate.

    Întrebat dacă a fost anchetat de către această agenţie, Rato a declarat pentru El Pais că nu a fost notificat că este anchetat de Sepblac.

    Actualul ministru de Finanţe, Luis de Guindos, a refuzat să ofere detalii suplimentare cu privire la ancheta pentru spălare de bani, potrivit Euronews. “Am o datorie de confidenţialitate”, a declarat el, adăugând că “singurul lucru pe care-l pot spune este că toate instituţiile statului se vor conforma procedurilor judiciare”

    În cazul în care Rato va fi găsit vinovat că a folosit amnistia pentru a spăla bani, probabil că vor apărea întrebări dacă Guvernul a încercat sau nu să acopere faptele, potrivit postului paneuropean.

    Rato, care a condus FMI în perioada 2004-2007 şi a fost vicepremier şi ministru al Economiei la sfârşitul anilor ’90 şi începutul anilor 2000, face obiectul altei anchete, asupra perioadei în care a fost preşedintele Caja Madrid, care a dat faliment, şi succesoarei ei, Bankia.

    Un judecător de instrucţie îi consideră pe Rato şi pe predecesorul său, Miguel Blesa, responsabili de abuzuri în legătură cu carduri bancare de credit. Membri ai Consiliului de Administraţie şi manageri au primit “carduri negre”, cu un plafon lunar, pentru cheltuieli pe care să le folosească în scopuri personale. Aceste carduri nu au fost declarate la Agenţia fiscală, iar sumele cheltuite lunar nu au fost incluse în “salariul” beneficiarilor.

    În total, 83 de directori executivi şi membri ai Consiliului de Administraţie au acumulat cheltuieli în valoare 15,5 milioane de euro, constând, între altele, în călătorii, consumaţii în restaurante de lux şi bijuterii, potrivit ziarului spaniol.

    Rato este investigat, de asemenea, pentru modul în care Bankia a fost cotată pe bursa spaniolă, anchetatorii suspectând fraude şi falsificare de documente.

  • Vanghelie ar fi organizat petrecerea de ziua lui Nica la Capşa. Plata, făcută de Marin Dumitru

    Sursele citate au declarat, pentru MEDIAFAX, că managerul Hotelului Casa Capşa, Marius Păun, a făcut denunţul cu o săptămână înainte de Paşte, spunându-le procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie că primarul suspendat al Sectorului 5, Marian Vanghelie, a organizat mai multe evenimente festive la restaurantul hotelului, pentru care plătea Marin Dumitru, în condiţiile în care firmele omului de afaceri ar fi fost favorizate de edil în atribuirea unor contracte de lucrări publice ale Primăriei Sectorului 5, fapte pentru care Vanghelie este cercetat în arest preventiv. Marin Dumitru este şi el arestat preventiv, într-un alt dosar aflat la Parchetul Tribunalului Bucureşti.

    Potrivit aceloraşi surse, informaţiile date anchetatorilor de către managerul Hotelului Casa Capşa se coroborează cu denunţul făcut de Marin Dumitru, potrivit căruia la petrecerile organizate de Vanghelie şi plătite de omul de afaceri printre invitaţi s-ar fi aflat demnitari şi oameni de afaceri.

    Printre petrecerile organizate de Marian Vanghelie este şi cea din 2014, pentru ziua de naştere a fostului ministru Dan Nica. Managerul Hotelului Casa Capşa a arătat, în denunţ, că petrecerea pentru Dan Nica ar fi costat aproximativ 30.000 de lei, bani care ar fi fost plătiţi de omul de afaceri Marin Dumitru, au adăugat sursele citate.

    Marius Păun le-a mai arătat anchetatorilor că Marian Vanghelie a organizat la Casa Capşa şi ziua fiului său, la care au fost invitaţi mai mulţi tineri, dar şi apropiaţi ai edilului, iar costurile s-ar fi ridicat la aproximativ 10.000 de lei, plata fiind făcută tot de omul de afaceri Marin Dumitru.

    Sursele judiciare au mai arătat că Marin Dumitru ar mai fi plătit la Casa Capşa 9.000 de lei pentru 20 de sticle de whisky, achizionate de la Clubul Diplomaţilor pentru un alt eveniment.

    Petrecerile despre care a vorbit Marius Păun au avut loc până la momentul arestării lui Marin Dumitru, într-un dosar al procurorilor de la Parchetul Tribunalului Bucureşti.

    Marian Vanghelie este în arest preventiv din 14 martie, în dosarul în care este acuzat de procurorii DNA de abuz în serviciu, luare de mită şi spălare de bani, unele fapte fiind săvârşite prin favorizarea firmelor omului de afaceri Marin Dumitru în atribuirea unor contracte de lucrări publice ale Primăriei Sectorului 5.

    Prefectul Capitalei, Nicolae Petrovan, a dispus, în 28 martie, suspendarea lui Marian Vanghelie din funcţia de primar al Sectorului 5, pe care o deţine de 15 ani, după ce în 27 martie s-a decis definitiv arestarea preventivă a edilului.

    În acelaşi dosar este arestat preventiv, tot din 14 martie, şi vărul lui Vanghelie, Mircea-Sorin Niculae, asociat şi administrator al mai multor societăţi comerciale, fiind acuzat de complicitate la luare de mită şi de spălare de bani. De asemenea, şoferul lui Vanghelie, Adrian Murgoci, directoarea Economat Sector 5, Laura Ciocan, şi soţul acesteia, Sorin Ciocan, toţi acuzaţi de favorizare a făptuitorului şi mărturie mincinoasă, sunt cercetaţi sub control judiciar.

    Oana Mizil, iubita lui Vanghelie, a fost audiată şi ea la DNA în acest dosar, fiind suspectată de operaţiuni de comerţ incompatibile cu funcţia. După audieri, Mizil şi-a depus demisia din Parlament, iar secretarul general adjunct al PSD Codrin Ştefănescu a anunţat că ea va fi exclusă din PSD ca urmare a faptului că apare pe listele de susţinători ai Partidului Social Românesc.

    Potrivit procurorilor, în perioada 2007 – martie 2015, Marian Vanghelie, în schimbul unor foloase materiale, l-a ajutat pe omul de afaceri Marin Dumitru să obţină, pentru societăţile pe care acesta din urmă le controlează, acordarea a numeroase contracte de lucrări publice, în valoare totală de aproximativ două miliarde de lei.

    Pentru atribuirea şi plata contractelor de execuţie de lucrări publice, Vanghelie ar fi perceput un “comision” de aproximativ 20 la sută din valoarea contractelor încheiate între Primăria Sectorului 5 şi instituţii din subordinea acesteia, pe de o parte, şi societăţile controlate de Dumitru, pe de altă parte.

    “Comisionul” respectiv ar fi fost plătit de omul de afaceri lui Marian Vanghelie, prin intermediul lui Mircea-Sorin Niculae şi al unei alte persoane apropiate lor, respectiv Daniel-Nicolae Dinuţ, potrivit unor documente ale anchetatorilor.

    Acest comision ar fi fost plătit, în parte, şi sub forma unor contracte, nejustificate din punct de vedere comercial, încheiate de către SC Premier Palace SRL (societate controlată, prin intermediul unor societăţi de tip off-shore, de Marin Dumitru) şi societăţi comerciale controlate, prin interpuşi, de Vanghelie, contracte în temeiul cărora cea dintâi firmă plătea celor din urmă sume semnificative de bani.

    Din datele existente în cauză a reieşit că beneficiarele unor astfel de contracte şi ale sumelor de bani aferente acestora au fost, printre altele, şi societăţile Bucureşti SA şi Fashion Brand Management SRL, la care era asociat Mircea Niculae, şi Economat Sector 5 SRL, al cărei director general este Laura Ciocan.

    O parte a “comisionului” ar fi fost plătit prin cedarea a două imobile noi în favoarea unor persoane apropiate lui Vanghelie.

    De asemenea, pentru garantarea plăţii “comisionului” de 20 la sută din valoarea contractelor publice, un om de afaceri a cedat controlul unei societăţi comerciale unor apropiaţi ai lui Vanghelie, susţin procurorii DNA.

    În aceeaşi perioadă, Vanghelie şi Niculae, acţionar majoritar la societatea comercială Bucureşti SA şi asociat unic la societatea comercială Fashion Brand Management SRL, ar fi transferat sume de bani provenite din comiterea infracţiunilor de luare de mită, sub forma achiziţionării de bunuri mobile şi imobile şi sub forma introducerii acestora în patrimoniul societăţilor comerciale controlate de cei doi, în scopul ascunderii originii ilicite a acestora. Totodată, cei doi ar fi disimulat adevărata natură a provenienţei cu privire la două imobile pretinse de Vanghelie de la administratorul mai multor societăţi comerciale, susţin procurorii. De asemenea, Vanghelie ar fi disimulat adevărata natură a provenienţei părţilor sociale la societatea Eurowest Imob Consulting SRL, părţi sociale pretinse de acesta de la Marin Dumitru.

    Marian Vanghelie este primar al Sectorului 5 din anul 2000, el câştigând alegerile din poziţia de candidat al PSD. El a fost membru al acestui partid până în noiembrie 2014, când a fost exclus, alături de Mircea Geoană şi Dan Şova, în urma votului Comitetului Executiv Naţional al PSD. Ulterior, în martie, Vanghelie şi Geoană au anunţat înfiinţarea unei noi formaţiuni politice – Partidul Social Românesc.

  • Fost şef al Serviciului de Investigare a Fraudelor Ialomiţa, trimis în judecată pentru luare de mită

    Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) au trimis dosarul la Tribunalul Ialomiţa, propunând judecarea lui Cornel Tache sub control judiciar, măsură luată în timpul urmăririi penale.

    În acelaşi dosar vor fi judecaţi Gheorghe Ungureanu şi firma administrată de acesta, SC Avimar Fdl SRL, pentru infracţiunea de evaziune fiscală.

    Potrivit rechizitoriului procurorilor, în perioada iulie – septembrie 2013, Cornel Tache, şef al Serviciului de Investigare a Fraudelor din Inspectoratul Judeţean de Poliţie Ialomiţa la data faptelor, a primit mită 32.000 de lei de la Gheorghe Ungureanu, pentru a-l ajuta să desfăşoare operaţiuni comerciale cu încălcarea normelor fiscale.

    “Concret, în perioada 2012-2013, inculpatul Ungureanu Gheorghe, în calitate de administrator împuternicit al unor firme, printre care se afla şi SC Avimar Fdl SRL, a omis evidenţierea în documentele contabile a tuturor operaţiunile comerciale desfăşurate şi a evidenţiat în actele contabile operaţiuni fictive de aprovizionare şi prestări servicii, cauzând bugetului de stat un prejudiciu în valoare totală de 5.619.099,44 lei”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.

    Cornel Tache mai este acuzat că, în 2013, în schimbul sumei de 32.000 de lei, i-ar fi promis lui Gheorghe Ungureanu că va interveni la colegii săi de la Serviciul de Investigare a Fraudelor din IPJ Ialomiţa pentru a soluţiona favorabil un dosar penal în care omul de afaceri era cercetat.

    În cazul acuzaţiei de dare de mită adusă lui Gheorghe Ungureanu, procurorii anticorupţie au sesizat instanţa de judecată cu acordul de recunoaştere a vinovăţiei, propunând ca pentru această infracţiune să fie dispusă o pedeapsă de doi ani de închisoare cu suspendare.

    “În prezenţa apărătorului ales, inculpatul Ungureanu Gheorghe a declarat expres că recunoaşte comiterea faptei reţinute în sarcina sa, că acceptă încadrarea juridică pentru care s-a pus în mişcare acţiunea penală, că este de acord cu felul şi cuantumul pedepsei stabilite, precum şi cu forma de executare a acesteia, respectiv 2 ani închisoare, cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe durata unui termen de supraveghere de 3 ani, cu respectarea următoarelor obligaţii: să se prezinte la serviciul de probaţiune, la datele fixate de acesta; să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa; să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile; să comunice schimbarea locului de muncă; să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă; să nu părăsească teritoriul României, fără acordul instanţei; să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 60 de zile lucrătoare, în cadrul Primăriei în raza căreia are stabilit domiciliul sau locuieşte în fapt”, au precizat procurorii în rechizitoriu.

    Procurorii au pus sechestru asigurător pe conturi bancare ale lui Gheorghe Ungureanu şi pe sume de bani ridicate de la cei doi inculpaţi cu ocazia percheziţiilor domiciliare.

    Anchetatorii continuă cercetările, într-un dosar separat, faţă de Dragoş Laurenţiu Păun, consilier superior la Serviciul Sănătate şi Bunăstare Animală din cadrul Direcţiei Sanitare Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Ialomiţa la data săvârşirii faptei, suspectat de luare de mită.

  • Cronică de teatru: Omul cel bun din Seciuan

    Încă de pe vremea spectacolelor dionisiace însă, teatrul are, pe lângă divertisment, rolul de oglindă a societăţii, evidenţiind, de cele mai multe ori, defectele acesteia. Iar când societatea este caracterizată de tare precum evaziunea fiscală şi corupţia, acestea ajung şi pe principalele scene ale societăţii.

    Regizorul Andrei Şerban construieşte cu măiestrie descrierea societăţii actuale în jurul textului brechtian „Omul cel bun din Seciuan“ („Omul cel bun din Sîciun“, titlul original), ce se joacă la Teatrul Bulandra din toamna anului trecut. De altfel, Andrei Şerban este familiarizat cu acest text al lui Bertolt Brecht, prin care şi-a mai îndemnat publicul la bunătate şi onesti-tate în 1968, la Teatrul Tineretului din Piatra Neamţ, înainte să plece din ţară, iar a doua oară, la New York, semn al ciclicităţii unor evenimente similare.

    Povestea lui Brecht se petrece într-o perioadă în care zeii (Rodica Mandache, Manuela Ciucur şi Mirela Gorea) voiau să verifice dacă pe Pământ mai există oameni buni. Ei ajung în Seciuan (echivalentul Capitalei, după cum unul dintre personajele principale spune la un moment dat), caută un loc în care să se odihnească, iar singurul locuitor al oraşului dispus să îi ajute este prostituata Shen Te (Ana Ularu/Alexandra Fasolă). Zeii o recompensează cu bani şi o îndeamnă să fie „un om bun“, dar în acelaşi timp să îşi trăiască şi viaţa. În consecinţă, Shen Te se hotărăşte să devină antreprenoare şi investeşte banii de la zei într-o mică tutungerie.

    O proprietărească care îi cere banii pe chirie înainte de obţinerea unui mic profit (Ana Covalciuc/Daniela Nane), cât şi mai multe rude parazite ce încearcă să profite de noua ei situaţie o determină să se dedubleze şi să creeze un personaj care să gestioneze situaţiile: Văru’ Şui Ta. Văru’ ştie să nego-cieze şi să spună „nu“ profitorilor, dar este şi un „bun“ evazionist: transformă tutungeria într-o fabrică de ţigarete în care an-gajează prin contract 80 de muncitori, dar de fapt, în cadrul acesteia lucrează 400. Singurul sprijin al lui Shen Te este Vang (Vlad Ivanov), micul comerciant vânzător de apă, ce ajunge să fie bătut la un moment dat, iar Shu Fu, frizerul mogul plin de bani, este cel care îi oferă sprijin financiar prin contracte suspecte lui Şui Ta, dorind de fapt o căsătorie cu Shen Te.

    În spectacol mai sunt conturate şi alte tipuri umane desprinse din societatea actuală, cum ar fi Proprietăreasa, parvenita care deţine o clădire în oraş şi caută să obţină un câştig pe seama tuturor, sau Sun Iang (Cătălin Babliuc/Alexandru Poto-ceanu) – aviatorul poştal şomer pentru că „nu există aviaţia poştală“ (el este susţinut şi sfătuit de mama lui deşi a depăşit demult etapa copilăriei şi încearcă prin bani şi cunoştinţe să obţină un post, eşuează  şi profită de Văru’ care face un com-promis in cazul lui, mai ales pe seama relaţiei sentimentale pe care aviatorul o are cu Shen Te; ajunge astfel şef de tură în fabrica de tutun).

    În afară de mesajele transmise cu succes de actorii din distribuţie, „Omul cel bun din Seciuan“ se remarcă şi prin gradul încărcat al dificultăţii tehnice: 14 actori interpretează 24 de personaje prin roluri multiple – spre exemplu, Vlad Ivanov este atât Vang, cât şi Shu Fu şi Femeia, iar Rodica Mandache, Manuela Ciucur şi Mirela Gorea sunt atât zeii ce caută omul cel bun, dar şi Doamna Iang, Doamna Shin şi Nepotul. Pe lângă solicitarea fizică a schimbărilor de ţinută şi de rol, ei sunt impli-caţi şi într-o coregrafie dinamică a Andreiei Gavriliu, dar şi în momente cântate pe muzica interpretată de Raul Kuşak, aflat şi el în permanenţă pe scenă.

    Scenografia, realizată de Iuliana Vîlsan, trasează în câteva tuşe simple decăderea acestei so-cietăţi: la început, ilustrează o lume în care macii sunt în cer, iar stelele pe pământ, iar în a doua parte, macii sunt înlocuiţi de ţevi ce dau senzaţia de industrial. În această lume cu susu-n jos, Sun She îşi construieşte afacerea – aspect ilustrat la pro-priu, prin trasarea unor beţe de bambus aşezate pe scenă în chenare din ce în ce mai mari. Cu cât numărul posesiilor este mai mare – cu atât personajul este mai zbuciumat, ajungând ca la final să fie crucificat de aceste posesii. Pancartele cu diferite mesaje sau lozinci înlesnesc dialogul cu publicul şi mai îndulcesc din gravitatea mesajului transmis, îmbogăţind comicul spectacolului.

    Finalul este deschis, fără concluzii clare, la fel ca şi viaţa, după cum însuşi Vlad Ivanov spune într-un dialog direct cu pub-licul. Totuşi, epilogul cântat îndeamnă la bunătate – “Fiţi buni, fiţi drepţi, fiţi oneşti“. Un plus de comic, dar şi o intenţie binevenită de a opri un fenomen deranjant în teatru, al aplauzelor în picioare de trei ori, indiferent de tipul spectacolului de teatru, este adusă de pancarta finală: „Nu aplaudaţi în picioare, îi deranjaţi pe cei din spate“.

    Veţi decide singuri dacă „Omul cel bun din Seciuan“ este un spectacol ce ar fi meritat într-adevăr ridicarea publicului de pe scaune, cert este că a primit re-cent recunoaşterea breslei prin nominalizarea la şase categorii ale premiilor UNITER: cel mai bun spectacol, cel mai bun regizor, cel mai bun scenograf, cel mai bun actor în rol principal (Vlad Ivanov), premiul pentru cea mai bună actriţă în rol principal (Alexandra Fasolă), cea mai bună actriţă în rol secundar (Ana Covalciuc).

  • Iohannis, pe Facebook: Corupţia e ca o boală. Trebuie să i se aplice tratament dureros, dar vindecător

    “Corupţia e ca o boală. Trebuie să i se aplice un tratament dureros, dar vindecător”, se arată în mesajul postat pe contul de Facebook al lui Klaus Iohannis.

    Mesajul este însoţit de un fragment video din conferinţa susţinută de preşedinte marţi seară, în care şeful statului spune că România se află într-o fază foarte intensă de combatere a corupţiei, care este “foarte urâtă” pentru că scoate la suprafaţă tot ce e mai rău în politică, dar “fără această fază nu putem să ne facem bine”.

     

     

    Corupţia e ca o boală. Trebuie să i se aplice un tratament dureros, dar vindecător.

    Posted by Klaus Iohannis on 2 Aprilie 2015

    “Putem să constatăm cu toţii că România se află într-o fază foarte intensă de combatere a corupţiei, acţiuni foarte vizibile, foarte multe ale parchetelor care se ocupă de aceste lucruri. Consider că este un lucru bun. Vedem – şi dumneavoastră, şi eu – aproape zilnic noi şi noi politicieni acuzaţi de diferite lucruri, ceea ce ne duce cu gândul la o întrebare: cum de au stat atâţia ani în spaţiul public şi nu a venit nimeni să verifice aceste chestiuni? Bine că se întâmplă şi acum, în ceasul al doisprezecelea. Trebuie să vă spun foarte clar: această fază intensă de luptă anticorupţie este urâtă, este foarte urâtă; iese la suprafaţă tot ce a fost şi tot ce este mai rău şi mai urât în politica românească. Însă vă asigur că fără această fază nu putem să ne facem bine”, afirmă preşedintele Iohannis.

     

  • Percheziţii la APIA Tulcea şi la primării din Tulcea, Constanţa şi Galaţi, într-un dosar de corupţie

    Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) arată, într-un comunicat de presă, că se fac cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni de corupţie.

    Procurorii fac 17 percheziţii în judeţele Tulcea, Constanţa şi Galaţi, dintre care 12 sunt sediile unor instituţii publice, restul fiind sediile unor societăţi comerciale şi domiciliile unor persoane, a precizat DNA.

    Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că printre sediile instituţiilor publice percheziţionate sunt APIA Tulcea şi primării din cele trei judeţe.

    Potrivit surselor citate, anchetatorii suspectează că au fost acordate fraudulos subvenţii pentru agricultură.

    Procurorii sunt sprijiniţi în această cauză de Serviciul Român de Informaţii şi Brigada Specială de Intervenţie a Jandarmeriei.

  • Darius Vâlcov ar fi dat peste un milion de lei, în 2013, pentru achiziţia de tablouri

    Sursele citate au declarat duminică, pentru MEDIAFAX, că galeria de artă pe care fostul ministru al Finanţelor Darius Vâlcov intenţiona să o deschidă în Capitală era pe strada Stockhol, din Sectorul 1 al Capitalei, unde anchetatorii au găsit la percheziţii 29 de tablouri.

    Operele de artă găsite de procurori la adresa din Sectorul 1 sunt semnate, printre alţii, de Nicolae Tonitza, Ştefan Luchian, Corneliu Baba, Nicolae Vermont, Nicolae Dărăscu, Mircea Mihai Ciobanu, Rudolf Negely, Ştefan Câlţia, Adam Bălţatu, Aurel Băieşu, Dumitru Ghiaţă, Iosif Iser, Samuel Mutzner, George Catargi, Francisc Chiuariu, Constantin Piliuţă, Constantin Păuleţ, Andy Worhol şi Mihai Sârbulescu.

    Tot la aceeaşi adresă au fost găsite şi obiecte decorative semnate Pablo Picasso şi Victor Brauner, au precizat sursele citate.

    “În 2013, Darius Vâlcov ar fi dat peste un milion lei unui intermediar, pentru achiziţia de tablouri”, au mai spus sursele citate.

    Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) au făcut, joi, şase percheziţii în localităţi din judeţul Olt, în municipiul Slatina şi în Bucureşti, fiind căutate tablourile care ar fi fost achiziţionate de Darius Vâlcov, prin interpuşi, de la case celebre de licitaţii, cu bani presupus obţinuţi din fapte de corupţie.

    În urma percheziţiilor, anchetatorii au găsit 101 tablouri, pe care figurează semnătura unor pictori celebri, cum ar fi Pablo Picasso (două gravuri şi un desen în cărbune), Andy Warhol, Nicolae Tonitza, Ştefan Luchian, Gheorghe Petraşcu, Constantin Piliuţă, Corneliu Baba, Horia Bernea sau Octav Băncilă, potrivit DNA.

    Operele de artă ridicate de procurori vor fi expertizate, la procedura de certificare a tablourilor participând o echipă de muzeografi şi alţi experţi în domeniul artelor figurative.

    “După expertizare, tablourile urmează a fi predate în custodia unei instituţii specializate în domeniu care va aprecia inclusiv asupra posibilităţii ca respectivele tablouri să fie expuse, până la finalizarea procesului penal şi stabilirea situaţiei lor juridice”, potrivit DNA.

    Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că printre tablourile identificate se află trei opere de artă semnate Pablo Picasso – “Lupta Centaurilor, III”, “Pictor în atelier” şi “Regele”.

    De asemenea, au mai fost identificate tablourile: “Portret” – de Rudolf Schweitzer-Cumpăna, “Micul dejun” – de Eustaţiu Stoenescu, “Lan de grâu”, “Grădina Cişmigiu” – de Samuel Mützner, “Prapor” – de Horia Bernea, “Zână”, “Zâne”, “Victor Hugo” – de Andy Warhol.

    Tablourile “Lan de grâu” şi “Grădina Cişmigiu”, ambele realizate de pictorul Samuel Mützner, au fost scoase la vânzare în 2013, la casa de licitaţii Goldart din Bucureşti. Astfel, tabloul “Lan de grâu”, realizat în ulei pe carton, nesemnat, dar pe verso având o autentificare din partea nepotului artistului şi care provine din colecţia familiei, a fost adjudecat cu suma de 4.000 de euro, sub preţul estimat.

    O piesă mai scumpă găsită de procurorii DNA este “Victor Hugo”, de Andy Warhol, un desen în grafit, care apare pe site-ul de licitaţii online Christie’s cu o valoare estimată între 20.000 şi 30.000 de dolari.

    De asemenea, un alt tablou despre care procurorii afirmă că îi aparţine lui Darius Vâlcov, intitulat “Femme nue couchee”, de Auguste Renoir, a fost adjudecat cu suma de 114.963 de euro, potrivit site-ului de licitaţii cornettedesaintcyr.fr.

    În urma cercetărilor, au fost identificate două case de licitaţii din Bucureşti, de unde ar fi fost achiziţionate tablourile, cele mai multe fiind cumpărate de Lucian Petruţ Şuşală pentru Darius Vâlcov, potrivit surselor judiciare.

    Sursele citate au precizat că Darius Vâlcov intenţiona să deschidă o galerie de artă în Bucureşti, iar în acest scop luase un spaţiu şi începuse amenajarea, dar, din cauza cercetărilor, ar fi ascuns tablourile la patru persoane de încredere. Anchetatorii ar fi găsit unele tablouri prin dulapuri sau pe sub paturi, din cauza faptului că Vâlcov şi oamenii săi de încredere s-ar fi grăbit să le ascundă.

    Potrivit aceloraşi surse, din datele anchetei nu rezultă că Vâlcov era cunoscător de artă, dar a identificat în achiziţia operelor de artă o posibilitate de a ascunde provenienţa banilor obţinuţi prin traficarea influenţei şi fapte de corupţie.

    Darius Vâlcov a fost vineri de la DNA, unde a dat explicaţii în legătură cu tablourile găsite de anchetatori, el spunând că va face declaraţii doar în faţa magistraţilor.

    Fostul ministru al Finanţelor este, de joi seară, în arest la domiciliu, după ce judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins cererea procurorilor DNA de arestare preventivă a lui Vâlcov. Decizia a fost contestată de procurorii DNA şi urmează să se judece tot la instanţa supremă, care va stabili dacă Vâlcov va rămâne în arest la domiciliu, va fi cercetat sub control judiciar sau va fi arestat preventiv.

    Darius Vâlcov a stat de miercuri până joi în arestul Poliţiei Capitalei, după ce a fost reţinut pentru 24 de ore de către procurorii DNA, în urma avizului dat de Senatul pentru reţinerea şi arestarea sa.

    Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie îl acuză pe Darius Vâlcov de trafic de influenţă, după ce el ar fi intervenit, când era primar al Slatinei, în atribuirea unor contracte către un om de afaceri, care i-ar fi promis 20 la sută din sumele încasate.

    În acelaşi dosar, DNA a cerut Senatului un nou aviz, marţi, pentru arestarea lui Vâlcov, acesta fiind suspectat şi că a folosit informaţii obţinute când a fost primar, senator şi ministru, pentru a sprijini o firmă de cadastru, una de contabilitate şi un birou de avocatură. Procurorii susţin că aceste firme erau deţinute de Vâlcov, dar erau administrate prin interpuşi. Această a doua cerere formulată de DNA în cazul lui Vâlcov va intra în perioada următoare în circuitul parlamentar.

    Potrivit DNA, Darius Vâlcov ar fi obţinut mai multe bunuri, între care trei lingouri de aur, care cântăresc în total trei kilograme, un tablou cu ramă aurie, inscripţionat Renoir, un tablou inscripţionat Jean Cocteau şi o pictură pe lemn, inscripţionată Aurel Acasandrei, precum şi sumele de 90.000 de dolari şi 1.323.850 de lei. Anchetatorii susţin că banii şi bunurile au fost depozitate într-un seif.

    Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că seiful se afla în casa deputatului PSD Daniel Bărbulescu, prieten al fostului ministru al Finanţelor.
    Darius Vâlcov a avut două mandate de primar la Slatina, din 2004 până în 2012. În 27 martie 2012, Darius Vâlcov şi-a anunţat demisia din PDL, partid al cărui membru a fost din anul 2000. Astfel, el a fost eliberat din funcţia de primar în 28 martie 2012, printr-un ordin al prefectului. La alegerile din iunie 2012, Darius Vâlcov a fost reales primar al Slatinei cu peste 80 la sută din voturi, dar a renunţat la funcţie câteva luni mai târziu, respectiv în decembrie 2012, când a fost ales senator de Olt din partea PSD.

    Din august 2014 şi până în decembrie 2014, Darius Vâlcov a fost ministru delegat pentru Buget, iar de la sfârşitul anului trecut şi până în 20 martie 2015 a fost ministru al Finanţelor Publice.

  • A început campania de recucerire a electoratului în perspectiva alegerilor din 2016

    Până atunci, poziţia unor posibili rivali ai lui Ponta din partid va fi slăbită şi mai mult, având în vedere rezoluţia aprobată de Consiliu, promovată de Ponta, prin care se interzice ocuparea funcţiilor politice şi a demnităţilor pub-lice numite numite de către membrii de partid aflaţi în diferite stadii de cercetare penală sau care sunt condamnaţi pentru cazuri de corupţie.

    Rezoluţia face parte din campania PSD de recucerire a electoratului în perspectiva alegerilor din 2016 (alături de scăderea TVA, noul Cod fiscal şi măsuri de protecţie socială), mai ales în condiţiile în care acelaşi Ponta le-a explicat colegilor că, în lipsa altei căi de acces legal la putere, PNL va aştepta pur şi simplu ca DNA să dea jos de la putere guvernul PSD, deschizând adică pe rând procese de corupţie contra miniştrilor sau a parlamen-tarilor partidului.

    În acelaşi timp, rezoluţia răspunde uneia asemănătoare promovate de PNL, care a propus de curând suspendarea din funcţiile deţinute în partid a membrilor contra cărora justiţia dispune măsuri preventive şi retragerea sprijinului PNL pentru membrii cu funcţii în administraţie contra cărora a început urmărirea penală.
     

  • Un singur incident poate justificarea etichetarea din nou a României drept ţară coruptă

    Senatul a mai blocat şi în februarie cererea DNA de încuviinţare a urmăririi penale a lui Varujan Vosganian, iar Camera Deputaţilor a respins în martie o cerere similară pentru Laszlo Borbely, fără ca reacţiile externe să atingă astfel de intensitate, nemaivorbind de cele interne, care au mers până la cererea PNL de alegeri anticipate şi chemarea poporului să iasă în stradă ca să dea jos guvernul (chestiuni explicabile prin faptul că acum a fost vorba de un fruntaş PSD, nu de unul de la PNL sau UDMR).

    În cazul lui Şova, ceea ce distinge situaţia faţă de cele menţionate mai sus este însă decizia conducerii Senatului, în speţă a preşedintelui Călin Popescu-Tăriceanu, de a folosi drept etalon de validare a votului prevederile din regulamentul Senatului (2005) şi statutul parlamentarului (2006) care spun că hotărârile în privinţa cererilor de reţinere, arestare sau percheziţie a parlamentarilor care sunt sau au fost miniştri se iau cu majoritate califi-cată (jumătate plus unu din totalul senatorilor) şi nu cu majoritate simplă (jumătate plus unu din senatorii prezenţi la vot).

    Acest etalon de cvorum rămăsese specific numai în Senat, întrucât Camera şi-a actualizat regulamentul după două decizii CCR din 2008 care precizează că, aşa cum prevede Constituţia, cererile procurorilor sunt adoptate de parlamentari doar cu majoritate simplă. Chichiţa găsită acum de juriştii PSD a fost să arate că deciziile CCR din 2008 nu au legătură cu cazul Şova, pentru că ele nu se referă la cereri ale procurorilor de arestare, reţinere sau percheziţie a foştilor sau actualilor miniştri (adică aşa cum a cerut DNA în cazul lui Şova), ci numai la cereri de încuviinţare a punerii sub urmărire penală (adică aşa cum s-a întâmplat, de pildă, la votul de anul trecut când Senatul a aprobat rapid cu majoritate simplă cererile procurorilor de încuviinţare a urmăririi penale pentru Şerban Mihăilescu, Ecaterina Andronescu şi Ion Ariton).

    Cert e că PNL, după ce cu ocazia votului n-a contestat etalonul de cvorum aplicat de Tăriceanu, probabil fiindcă nici n-a înţeles ce se întâmplă, a început apoi să vorbească de posibile acuzaţii de abuz în serviciu la adresa lui Tăriceanu şi să promită că va contesta la CCR etalonul de cvorum folosit. Cât despre DNA, soluţia acesteia, mult mai eficientă juridic şi practic, a fost să sesizeze direct CCR pentru „conflict de natură constituţională între puterile statului“.