BusinessMagazin

Tag: contract

  • Cum a ajuns Kris Jenner de la casnică la conducerea “mega-imperiului” Kardashian

    La începutul acestui an, Kris Jenner semnat un contract în valoare de 100 de milioane de dolari pentru a realiza încă patru sezoane ale reality-show-urilor despre familia Kardashian. Familie care a clădit un imperiu de sute de milioane de dolari, iar secretul stă în abilităţile de marketing ale lui Jenner, mama fetelor Kardashian.

    Kourtney (35 de ani), Kim (34 de ani), Khloe (30 de ani), Kendall (19 ani) şi Kylie (17 ani), cele cinci surori Kardashian, câştigau în anul 2011 peste 65 de milioane de dolari din emisiuni de televiziune precum Keeping Up With the Kardashians, din diverse contracte de marketing încheiate de Kris Jenner cu companii interesate să se promoveze prin intermediul vedetelor sau din produse semnate sub numele familiei, cum este parfumul unisex lansat de Khloe şi sotul ei Lamar Odom.

    Kris Jenner (59 de ani), mama a şase copii, este aproape în totalitate responsabilă pentru afacerea de familie. “Mi-ar plăcea ca emisiunea Keeping Up With the Kardashians să ajungă la sezonul 26. Cine ar fi crezut atunci că afacerea va fi atât de profitabilă? Ar fi trebuit să am mai mulţi copii care să contribuie la încasările familiei”, spune Jenner. Şi nu este singura emisiune în care familia este în rolul principal, fetele fiind implicate şi separat în diferite proiecte, precum Kourtney and Kim Take New York sau Kourtney and Khloe Take Miami, în care sunt prezentate detalii intime din viaţa celor trei surori.

    La rotunjirea veniturilor contribuie şi apariţiile în reclame ale fetelor. Spre exemplu, Kim a fost imaginea încălţărilor Skechers într-o reclamă pentru Super Bowl, care a costat compania trei milioane de dolari pentru 30 de secunde de emisie. În vârstă de 34 de ani, Kim este de departe cea mai cunoscută dintre surori, onorariul ei putând ajunge chiar şi la 250.000 de dolari doar ca să participe la un anumit eveniment, în timp ce publicarea unui singur mesaj pe Twitter, unde este citită de zeci de milioane de fani, ajunge la 25.000 de dolari. Khloe si Kourtney au onorarii mai mici, de aproximativ 20.000 de dolari, în timp ce tatăl lor vitreg, Bruce Jenner, încasează 10.000 de dolari pentru prezenţă.

    Povestea familiei Kardashian şi a succesului fulminant de care se bucură astăzi a început cu un clip video pornografic ce îi prezenta pe Kim şi un fost prieten, rapperul Ray J, pe care Kris Jenner l-a vândut distribuitorului Vivid Entertainment. În februarie 2007, fiica ei i-a povestit despre înregistrare şi, cum Jenner încerca încă de atunci să facă viaţa familiei ei subiectul unui reality show, decizia de a vinde conţinutul a fost destul de rapidă. “Iniţial mi-am zis că nu vom mai avea nicio şansă să ajungem vedetele unui reality show”, spune Jenner, care este de altfel şi managerul familiei Kardashian, având un comision de 10% din încasările familiei.

    Totul risca să se transforme într-un scandal de proporţii din care familia ar fi ieşit cu siguranţă cu imaginea şifonată, dar Jenner, care susţine că n-a vazut niciodată conţinutul înregistrării, a angajat un expert în comunicare, în încercarea de a îndulci situaţia. “Rolul meu era să transform acum cele 15 minute de faimă ale fiicei mele în 30”, mai spune managerul familiei Kadashian. Într-un final, înregistrarea a fost cumpărată de Vivid Entertainment pentru 5 milioane de dolari şi a devenit în scurtă vreme cel mai bine vândut DVD al anului.

    Surorile Kardashian, care au lansat şi o autobiografie numită Kardashian Konfidential, au apărut de atunci în nenumărate reclame pentru orice fel de produse, de la încălţari, la hârtie igienică sau pastile pentru slăbit. În plan este şi lansarea unui magazin cu produse imprimate cu imagini cu celebrităţi în cadrul hotelului Mirage din Las Vegas. Fratele lor Robert (27 de ani) a rămas însă mai în umbră în lumea showbiz-ului.

    “Mama a fost dintotdeauna genul de persoană care încearcă să transforme apa în vin”, spune Khloe. Probabil tocmai această reţetă a făcut dintr-o familie relativ necunoscută până în 2007 un subiect al mai multor emisiuni de televiziune, care atrage milioane de telespectatori.

  • Reacţie la trădare

    Clienţii sunt pentru companii doar cifre seci în tabele sau Powerpoint-uri, iar imaginea zugrăvită în reclame diferă radical. Cum te poţi proteja când cei în care ai avut încredere, cucerindu-ţi sufletul şi banii, te trădează?

    Fiecare dintre noi a cumpărat un produs sau un serviciu de la o anumită companie pentru un anumit motiv. Pentru necesitate, pentru preţ, pentru marcă, pentru reclamă, pentru culoare, pentru un vânzător, pentru o cunoştinţă, pentru proximitate etc.

    De-a lungul anilor, proprietarul produsului sau serviciului se schimbă şi de foarte multe ori acest lucru ne produce o stare de nervozitate. Spre exemplu, am început cu un depozit sau un credit la o bancă şi peste cinci ani ne-am trezit că am fost „vânduţi“ unei alte bănci. În cazul unui depozit, opţiunea de ieşire din contract este simplă.

    În cazul unui credit trebuie să dai banii înapoi dacă „nu îţi place de faţa“ noului proprietar al obligaţiei tale şi vrei să te muţi în altă parte, o operaţiune care este mult mai complicată.

    Ai început cu ABN Amro, celebra bancă olandeză pe care mulţi clienţi din România o regretă şi acum, şi te-ai trezit că eşti la RBS Bank, cu alte proceduri, cu alte reguli, poate cu alţi şefi. Între timp, nici RBS nu mai este pe piaţa românească şi ai ajuns la UniCredit. Ai început cu Citibank, ai crezut în produsul lor de credit de consum şi ai ajuns la Raiffeisen. Ai început cu HVB şi ai ajuns la UniCredit. Ai început cu rozul de la Millennium şi au ajuns la verdele de la OTP. Iar lista de exemple poate continua.

    Durerea este mai mare atunci când obligaţia ta, unde eşti restant, este vândută unui recuperator de credite care te bombardează cu telefoane. (Guvernul tocmai a aprobat o ordonanţă prin care recuperatorii nu te mai pot suna când eşti la muncă.) Dacă trecem la asigurări, ai început cu o poliţă AXA, celebrul grup francez, pentru că ai crezut în ceea ce-ţi spuneau – că sunt aici pe termen lung – şi totuşi contractul tău a ajuns în portofoliul unei companii austriece. Bine că n-ai ajuns la Astra, care voia să cumpere portofoliul de clienţi şi poliţe strâns de francezi în România în trei ani.

    Prin 2000 ai început să fii client al AIG, celebrul gigant american din domeniul asigurărilor, dar între timp, după criză, ai ajuns la Metlife. Să nu uităm de celebrul grup britanic Aviva, care a eşuat pe piaţa românească. Când intră pe piaţă, fiecare companie dă totul din ea, prezentându-se în cele mai frumoase culori şi cu cele mai bune reclame care să mişte inimile şi creierul. Dacă sunt copii în clipuri, cu atât mai bine. Toţi îţi spun că istoria este de partea lor şi că nimic nu s-ar putea întâmpla în viitor. Iar tu crezi.

    Cu cât semnezi mai multe acte, când cumperi un produs sau un serviciu, cu atât conştientizezi că lucrurile sunt în regulă. Paragraful care îţi spune că firma te poate vinde se pierde printre celelalte sute de articole ale contractului. Vânzătorul se uită în ochii tăi, îţi zâmbeşte gândindu-se mai mult la bonusul lui decât la serviciul pe care ţi l-a vândut şi la derularea contractului.

    Azi este un vânzător acolo, mâine poate să fie la concurenţă şi să te sune să-ţi spună că are un produs mai bun pentru tine şi poate te gândeşti la acest lucru. Adică el îţi spune că primul produs pe care ţi l-a vândut nu este cel mai bun, ci are un altul şi mai bun, care este exact ce ţi se potriveşte. Să vedeţi când un vânzător pleacă cu tine, un număr şi un telefon dintr-o bază de date, la a treia companie şi te sună din nou pentru o întâlnire.

    Vânzătorii nu au suflet, fiecare client fiind doar un număr şi o cifră demografică, o literă a categoriei profesionale sau un interval salarial. Şefii îi întreabă în fiecare zi cât au produs astăzi, o formulare extrem de cinică la adresa clienţilor, care sunt văzuţi în Excel-uri şi în PowerPoint-uri; imaginea diferă radical faţă de ceea ce zugrăvesc reclamele.

    Businessul e business şi nu trebuie să existe sentimente, aşa spune legea capitalismului.

    Poate aşa ar trebui să se uite şi clienţii când cumpără ceva. Dar cum te poţi proteja de „trădare“? Poţi să ceri discount atunci când compania te vinde altcuiva? Ţi-l dă cineva? Dacă vrei tu să ieşi dintr-un contract, eşti penalizat la sânge. Gândiţi‑vă numai la poliţele de asigurare cu acumulare. Sau cum a fost la rambursarea anticipată a unor credite.

    Poţi să protestezi pe Facebook sau pe alte reţele de socializare manifestându-ţi nemulţumirea că eşti doar un număr? Te poţi duce la ANPC, ASF sau BNR pentru cazurile de servicii financiare? Ei te protejează mai greu, pentru că legea nu te protejează pe tine, cumpărătorul iniţial de bună-credinţă, care chiar ai crezut în ceea ce ţi-a vândut reclama sau simplul agent.

    Dacă fiecare s-ar proteja într-un fel sau altul, punând mai multe întrebări, manifestându-şi reticenţa cu voce tare în faţa vânzătorului şi nu ulterior, „post-mortem“, în discuţiile din familie, dacă ai sta un pas înapoi faţă de reclame, poate şi pieţele şi jucătorii ar fi mult mai curaţi şi nu ar exista atât de multe trădări. 

  • Recuperatorii, „reduşi la tăcere” de Guvern! S-a adoptat Ordonanţa care le interzice hărţuirea restanţierilor

    Guvernul a adoptat ieri o ordonanţă de urgenţă privind contractele de credit, noile reglementări urmând să intre în vigoare în zece zile. Acestea transpun în legislaţia internă o directivă a UE, numărul  2014/17 şi interzic, între altele, perceperea de comisioane de rambursare anticipată a creditului, majorarea comisioanelor pe timpul derulării contractului de credit, hărţuirea debitorului de către recuperatori sau contactarea consumatorului, la locul de muncă al acestuia, în cadrul procesului de recuperare creanţe.

    De asemenea, consumatorul va avea dreptul să-şi convertească contractul, oricând pe parcursul derulării acestuia, în altă monedă (cea în care este retribuit sau cea din ţara de reşedinţă) decât cea în care a contractat creditul, la valoarea cursului de schimb al BNR din ziua solicitării.

    Potrivit actului normativ citat, începând cu 1 ianuarie 2017 dezvoltatorii imobiliari care pot acorda credite doar dacă sunt înregistraţi la Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC). Totodată, şi activitatea de recuperare de creanţe va putea fi desfăşurată doar de entităţile înregistrate de ANPC.

    Ordonanţa se aplică tuturor contractelor de credit ce au ca obiect transferul dreptului de proprietate asupra unui bun imobil ori ce sunt garantate cu bunuri imobile, respectiv contractelor de credit legate în vreun fel de bunuri imobile destinate consumatorilor (persoanele fizice).

    Ordonanţa cuprinde prevederi referitoare la informarea corectă şi completă a consumatorilor care solicită credite imobiliare sau garantate cu ipotecă. Informarea se referă atât la publicitatea produselor bancare, cât şi la informarea precontractuală a consumatorilor.

    Citiţi mai multe pe site-ul ZF

  • Recuperatorii, „reduşi la tăcere” de Guvern! S-a adoptat Ordonanţa care le interzice hărţuirea restanţierilor

    Guvernul a adoptat ieri o ordonanţă de urgenţă privind contractele de credit, noile reglementări urmând să intre în vigoare în zece zile. Acestea transpun în legislaţia internă o directivă a UE, numărul  2014/17 şi interzic, între altele, perceperea de comisioane de rambursare anticipată a creditului, majorarea comisioanelor pe timpul derulării contractului de credit, hărţuirea debitorului de către recuperatori sau contactarea consumatorului, la locul de muncă al acestuia, în cadrul procesului de recuperare creanţe.

    De asemenea, consumatorul va avea dreptul să-şi convertească contractul, oricând pe parcursul derulării acestuia, în altă monedă (cea în care este retribuit sau cea din ţara de reşedinţă) decât cea în care a contractat creditul, la valoarea cursului de schimb al BNR din ziua solicitării.

    Potrivit actului normativ citat, începând cu 1 ianuarie 2017 dezvoltatorii imobiliari care pot acorda credite doar dacă sunt înregistraţi la Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC). Totodată, şi activitatea de recuperare de creanţe va putea fi desfăşurată doar de entităţile înregistrate de ANPC.

    Ordonanţa se aplică tuturor contractelor de credit ce au ca obiect transferul dreptului de proprietate asupra unui bun imobil ori ce sunt garantate cu bunuri imobile, respectiv contractelor de credit legate în vreun fel de bunuri imobile destinate consumatorilor (persoanele fizice).

    Ordonanţa cuprinde prevederi referitoare la informarea corectă şi completă a consumatorilor care solicită credite imobiliare sau garantate cu ipotecă. Informarea se referă atât la publicitatea produselor bancare, cât şi la informarea precontractuală a consumatorilor.

    Citiţi mai multe pe site-ul ZF

  • Mutare fără precedent a Orange pe mobil: net nelimitat de vineri până duminică timp de 2 ani pentru abonaţi

    “Clienţii care activează sau reînnoiesc un abonament din oferta curentă de voce mai mare de 14 euro sau unul de date mai mare de 12 euro pe o perioadă de 24 luni beneficiază de internet nelimitat în fiecare weekend pe toată perioada contractuală”, conform datelor comunicate de operator.

    „Românii consumă din ce în ce mai mult internet mobil, iar aceasta este o tendinţă ce va continua să crească în perioada urmatoare. Ne dorim ca ofertele Orange să reflecte nevoile în schimbare ale clienţilor, iar oferta de toamnă pentru abonaţi face acest lucru. Mai mult, pentru a face tranziţia dinspre perioada vacanţelor şi a concediilor către începutul şcolii sau revenirea la birou, am pregătit weekend-uri cu internet 4G gratuit pentru toţi abonaţii, precum şi reduceri la dispozitive mobile şi accesorii” a declarat Yves Martin, Chief Marketing Officer la Orange România.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Piaţa de muncă temporară se extinde, în special pe segmentul specialiştilor

    Munca temporară este o piaţă în continuă creştere în România, pe măsură ce economia devine tot mai dinamică, atât companiile, cât şi angajaţii înţelegând beneficiile multiple ale acestui tip de contract. Astfel, numărul contractelor de muncă temporară a crescut în prima jumătate a anului mai ales pe segmentul specialiştilor, potrivit Smartree, companie din România ce activează pe piaţa de externalizare a proceselor de HR.

    ”Contextul de piaţă pentru această tendinţă este favorabil din ambele perspective. Angajatorii au nevoie de suplimentare a personalului în perioadele de vârf, fie că vorbim de producţie, vânzări, transport, dar şi de substituţie a unor angajaţi-cheie, care decid să plece în concediu de maternitate, iar potenţialii angajaţi – de la studenţi, la muncitori calificaţi şi necalificaţi şi din ce în ce mai mulţi specialişti – au înţeles că acest tip de contract poate fi avantajos pentru ei, alegând să profite de flexibilitatea pe care o oferă”, a declarat Adrian Stanciu, CEO Smartree.

    Astfel, piaţa de muncă temporară vizează atât recrutarea de specialişti, dar şi recrutarea de personal necalificat. În plus, piaţa de profil se află în plin proces de maturizare şi dezvoltare, iar jucătorii din top 10 confirmă acest trend, cu creşteri în special pe segmentul angajaţilor înalt calificaţi – ingineri, specialişti în IT sau sectorul financiar, profesionişti în construcţii.

    Prin intermediul contractelor în regim de muncă temporară, companiile au acces facil la specialişti care aduc plus-valoare proiectelor punctuale, în sensul randamentului crescut, datorat tocmai acestui sistem de lucru.

    ”În ceea ce priveşte potenţialii angajaţi, aceştia au început să acceseze joburi variate, deoarece consideră că astfel au posibilitatea de a învăţa şi a acumula competenţe în diverse domenii, oferind în acelaşi timp flexibilitate. În plus, cei care aleg să lucreze pentru o perioadă în regim temporar dobândesc o experienţă de relaţionare la locul de muncă şi un nivel de adaptabilitate foarte apreciate de către angajatori”, a explicat Adrian Stanciu.

    Potrivit Smartree, în cazul angajaţilor în regim temporar în middle sau top management, principalele motive pentru care aleg un astfel de job sunt dorinţa de a experimenta lucrul în mai multe medii şi de a avea posibilitatea de a lucra doar în proiecte.

    „Anul viitor, ca efect la majorarea indemnizaţiei pentru creşterea copilului şi la încurajarea mamelor de a rămâne în concediu doi ani, estimăm că vom asista la o creştere a cererii companiilor pe zona de muncă temporară, în special pentru angajatele din middle şi top management”, a mai spus Adrian Stanciu.

    Dezvoltarea pieţei de muncă temporară are, de asemenea, un efect pozitiv la nivelul întregii economii, la creşterea nivelului de ocupare, la stimularea mobilităţii forţei de muncă, la intrarea lină în câmpul muncii a absolvenţilor fără experienţă şi astfel la creşterea economică, potrivit reprezentanţilor Smartree.

    Smartree procesează 450.000 de angajaţi anual şi are peste 150 de clienţi, în majoritate companii multinaţionale, dar şi companii cu capital integral românesc. Smartree beneficiază de experienţa şi competenţele a peste 80 de specialişti în payroll, administrare de personal şi recrutare.

  • Adevărul de la raft. Care este diferenţa dintre Auchan şi Kaufland

    Kaufland şi Auchan sunt printre cele mai mari reţele din comerţul modern, cu prezenţă puternică în România. 

    Afacerile Kaufland au avut anul trecut un salt de 13% comparativ cu 2014, astfel că lanţul de hipermarketuri a devenit primul retailer din economie care depăşeşte pragul de 2 mld. euro cifră de afaceri, după ce businessul a crescut constant an de an. Kaufland îşi setase acest obiectiv pentru 2018, însă l-a atins cu trei ani mai devreme, datorită expansiunii rapide, politicii de preţuri mici şi a reducerii TVA la alimente.

    Totuşi, între cei doi retaileri, Auchan şi Kaufland, există o diferenţă esenţială pe care clienţii trebuie să o cunoască. 
     

  • Toaleta publică de 370.000 de euro din România, devenită obiectiv turistic. “Am vrut să punem în valoare zidul medieval”

    În Bucureşti, în acest moment există o toaletă publică la fiecare 3.000 de locuitori, iar, în ultimii patru ani, o treime dintre WC-uri au fost incendiate, vandalizate, sau pur şi simplu furate cu totul.

    În anul 2012, Primăria Generală a Bucureştiului a semnat un contract de instalare şi întreţinere toalete ecologice cu un furnizor de astfel de echipamente şi servicii, pe o durată de patru ani. Valoarea contractului se ridică, în medie, la 12 milioane de lei anual, din care nouă milioane de lei reprezintă doar serviciile de întreţinere (vidanjare, igienizare, reparare, înlocuire), precizează administraţia locală într-un răspuns remis MEDIAFAX.

    În total, în Capitală sunt 613 toalete publice. Din acestea 76 sunt toalete automate – racordate la reţeaua publică de apă şi canalizare, 491 sunt toalete ecologice mobile – de plastic, iar 46 sunt toalete ecologice mobile pentru persoane cu dizabilităţi.

    Utilizând un calcul simplu, la o populaţie aproximată a Capitalei de două milioane de locuitori şi puţin peste 600 de toalete publice existente, rezultă o toaletă publică la nu mai puţin de 3.000 de oameni. Puţin, spun bucureştenii.

    Aceste WC-uri sunt amplasate în general în parcuri, grădini publice, cimitire, iar unele în apropierea staţiilor RATB sau de metrou. La cerere, astfel de toalete publice mai pot fi instalate la diverse evenimente culturale şi sportive organizate în Bucureşti.

    În centrul Bucureştiului, de exemplu, sunt amplasate trei toalete de plastic în Parcul Unirii, una în Piaţa Romană, una în Piaţa Victoriei, iar în pasajul pietonal de la Piaţa Universităţii, la ieşirea spre Muzeul de Istorie, este amenajată o toaletă publică de mari dimensiuni, care se închide de două ori pe zi, între orele 13:00-13:30 şi 20:00-20:30 pentru igienizare. Prin urmare, centrul istoric la Capitalei, vizitat frecvent de sute de turişti, are până-n 10 toalete publice.

    ,,În parcuri şi la cimitir găsim toalete din astea de plastic, sau de metal. Sunt curate în general, dar ne ferim să le folosim. În centru, însă, nu am întâlnit WC-uri publice, poate or fi, dar eu nu le-am văzut”, a precizat, pentru MEDIAFAX, Elena Iorgulescu, locuitor al Sectorului 3 din Bucureşti.

    Un alt locuitor al Capitalei, Constantin Stroe, lucrează ca taximetrist, şi spune că de cele mai multe ori este nevoit să meargă la toaletele restaurantelor fast-food, deoarece sunt doar câteva zone în Bucureşti unde poate parca maşina şi folosi un WC public.

    ,,Găsesc una în Drumul Taberei, la Favorit. În Sectorul 5 nu găsesc niciuna, mai găsesc una la Spitalul Municipal, una la Cişmigiu, una la Casa de Pensii a Bucureştiului şi pe lângă gurile de metrou mai sunt. Oricum, cel mult şapte-opt sunt aşa, la stradă, în tot Bucureştiul. Iar dacă nu găsesc şi restaurantele sunt închise, caut un loc mai retras, mă dau după un pom şi asta e…”, spune bărbatul.

    Potrivit datelor primite de la Primăria Generală a Bucureştiului, în ultimii patru ani, mai mult de o treime dintre toaletele publice din Bucureşti au fost vandalizate. Astfel, în perioada 2012-2016 au fost incendiate total sau parţial 22 de toalete ecologice mobile de plastic, au fost vandalizate 123 de vase de toaletă cu capac, au fost rupte sute de mânere, arcuri de uşă, grile de aerisire şi alte componente ale cabinelor. În cazul toaletelor automate, racordate la sistemele de apă şi canalizare, au fost sparte 22 de vase WC ceramice, au fost sparte sau furate leduri de iluminat şi elemente de design şi au fost forţate mai multe uşi automate. Tot în ultimii patru ani, au disparut nu mai puţin de 68 de toalete ecologice de plastic, care au fost, cel mai probabil, furate.

    Toate serviciile de igienizare a toaletelor, precum şi repararea sau înlocuirea cabinelor de WC, cad în sarcina furnizorului de servicii contractat de Primăria Generală a Bucureştiului, care acoperă pe propria cheltuială costurile generale de furturi, distrugeri şi vandalizări.

    Şi tot în ceea ce priveşte toaletele publice, probabil cea mai scumpă din ţară se găseşte în municipiul Alba Iulia. Deschisă din 2015, a avut costuri de amenajare de nu mai puţin de 370.000 de euro şi este considerată obiectiv turistic, având în interior, într-un spaţiu delimitat cu sticlă, vestigii medievale, respectiv un traseu de zid în formă de ”L” al unui fost depozit de făină din secolul al XVII-lea.

    Vedeţi imagini cu toaleta de 370.000 de euro

    Purtătorul de cuvânt al Primăriei Alba Iulia, Mihai Coşer, declara, în 2015, că principalul motiv pentru construirea toaletei publice a fost punerea în valoare a zidului medieval, al unui fost depozit de făină din secolul XVII, care a fost probabil o anexă a Palatului Princiar.

    Întreg obiectivul a fost finanţat din fonduri europene, iar preţul s-a ridicat la 1.668.319 de lei, dintre care 300.000 de lei au fost alocaţi pentru dotarea grupului sanitar. Restul banilor au fost folosiţi pentru descărcări arheologice şi lucrări specifice de punere în valoare a vestigiilor.

    Grupul sanitar are şi un hol imens, cu bănci, amplasate faţă în faţă cu vestigiile, iar în spatele acestora se află trei planuri, din secolul XVIII, ale Cetăţii Alba Carolina. De altfel, potrivit istoricului Gabriel Rustoiu, director al Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia, depozitul de făină apare pe harta primului arhitect al Cetăţii Alba Carolina, Giovanni Morando Visconti, în anul 1711, însă nu mai apare pe o hartă a Cetăţii Alba Carolina din anul 1936, ceea ce înseamnă că zona a fost reamenajată în această perioadă.

    Întrebat dacă spaţiul este utilizat doar pentru nevoi specifice sau a devenit o atracţie turistică, Gabriel Rustoiu a precizat că atunci când face tururi ghidate el aduce turiştii şi aici pentru că ”este o atmosferă liniştită, cu muzică frumoasă”, iar cele trei planuri arată ”evoluţia oraşului”.

    Preţul de intrare este de un leu.

  • A fost realizat cel mai scump transfer din istoria fotbalului. Manchester United a plătit 105 milioane de euro pe acest jucător

    Manchester United a anunţat, târziu în noapte, că jucătorul francez a semnat un contract pe cinci sezoane cu gruparea de pe Old Trafford, informează Prosport

    “Vă anunţăm cu entuziasm că transferul lui Paul Pogba de la echipa italiană Juventus a fost realizat. Paul a semnat un contract pe cinci sezoane cu opţiune de prelungire pentru încă un an”, se arată în comunicatul postat pe site-ul oficial de Manchester United.

    Preţul de transfer al lui Pogba este de 105 milioane de euro. Astfel, tânărul mijlocaş devine cel mai scump transfer din istoria fotbalului. United va plăti însă mult mai mult, per total.

    În primul rând, Mino Raiola, agentul lui Pogba, va primi 20% din suma de transfer drept comision. Salariul lui Pogba la United va fi de 300.000 de lire săptămânal, pachet salarial ce va include şi anumite bonusuri. Pogba va deveni, alături de Rooney, cel mai bine plătit jucător al lui United. Asta înseamnă că în cei cinci ani de contract, francezul va încasa 78 de milioane de lire sterline dacă va reuşi să primească şi toate bonusurile de performanţă.

    Adunând toate aceste sume rezultă că Manchester United cheltuieşte, per total, 223 de milioane de euro pentru întreaga “afacere Pogba”.

  • Prima româncă pilot de curse şi totodată una dintre puţinele fete ce concurează în sporturile cu motor la nivel global

    Pilotul roman de curse Alexandra Marinescu (16 ani) a semnat cu echipa britanica Richardson Racing pentru a participa in cea de a doua jumatate a Campionatului Britanic de Formula 4 din acest sezon, incepand cu runda din acesta saptamana de la Snetterton. Ea este prima romanca pilot de monoposturi si totodata una dintre putinele fete ce concureaza in sporturile cu motor la nivel global.

    Contractul pe care il are cu echipa din Marea Britanie ii va oferi posibilitatea de a lua parte la cinci etape de campionat, fiecare dintre acestea avand cate trei curse. Monopostul pe care il va conduce are un sasiu monococa din fibra de carbon construit de producatorul Francez Mygale, echipat cu motor Ford EcoBoost de 1.6 l ce dezvolta maximul permis de 160 CP.

    “Sunt bucuroasa ca am semnat acest contract si de abia astept prima cursa din acest weekend. Testele au decurs bine si nu a durat foarte mult pana cand am redevenit rapida pe circuit, asa cum am crezut initial ca se va intampla din cauza faptului ca am stat departe de curse timp de aproape 18 luni. Stiam ca nu va fi atat de usor incat sa ma urc in masina si sa imi gasesc imediat ritmul, dar consider ca timpii pe care am reusit sa ii obtin in teste sunt incurajatori atunci cand tinem cont si de experienta pe care o am cu monoposturile. Cred ca am reusit sa stabilesc si o legatura buna cu echipa intr-un timp scurt, ceea ce este extrem de important.

    Echipa mi-a oferit tot sprijinul si mi-a dat o masina competitiva, ceea ce imi da incredere pentru primul weekend competitional. Sunt constienta ca nu voi lupta pentru victorii in aceasta jumatate de sezon pentru ca acesta ar fi un obiectiv ireal la momentul de fata. Ceea ce urmaresc este sa imi imbunatatesc performanta in cursa si sa ajung in postura in care sa fiu in masura sa lupt pentru pozitii la mijlocul clasamentului. Daca vom ajunge aici pana la finalul sezonului, consider ca am facut o treaba excelenta”, a spus Alexandra Marinescu.

    “Alexandra a avut doar cinci zile de teste in care sa incerce sa isi ajunga din urma rivalii, ce alearga deja de jumatate de sezon si au facut pe deasupra si numeroase teste. Suntem impresionati de ce a reusit sa faca pana acum, avand in vedere experienta ei anterioara. Inca invata si este practic o activitate in desfasurare, insa Alexandra a condus foarte bine in teste si a demonstrat cat este de talentata. Ritmul ei a fost unul bun raportat la timpii pe care i-au realizat pilotii cu mai multa experienta decat ea. Cu toate ca Snetterton va fi un circuit dificil pentru debut, suntem convinsi ca va fi competitiva. Suntem realisti in privinta provocarilor care ne asteapta, dar nu avem niciun dubiu ca odata ce va acumula experienta va reusi sa avanseze in clasament.”, a spus şi Gwyn Richardson, Manager Richardson Racing

    Pilotul roman a debutat in Formula 4 in 2015, cand pentru prima data a fost permisa participarea in campionat a pilotilor in varsta de 15 ani, ca urmare a unor modificari in regulamentul competitiei. Alexandra a alergat in doua sesiuni de teste in MSA Formula la Brands Hatch cu echipele Virtuosi (Russian Time) si Richardson Racing. Ea a participat si intr-o sesiune de antrenamente cu ocazia primei runde din Campinatului Britanic de Formula 4 din 2015 de la Brands Hatch, cu echipa Falcon Motorsport.