BusinessMagazin

Tag: consum

  • Consumul de energie electrică din economie s-a redus în primele opt luni cu 4,5%, iar cel al populaţiei cu 7,7%. Producţia din hidrocentrale s-a diminuat cu 26%, iar cea din eoliene a crescut cu 18%

    Consumul final de energie electrică în primele opt luni ale anului a fost cu 5,3% mai mic decât în perioada similară din 2021, în condiţiile în care consumul din economie s-a redus cu 4,5%, cel al populaţiei cu 7,7%, iar iluminatul public a crescut cu 3,8%, arată datele INS.

    Valoric, consumul final de energie electrică a fost de 35151,9 milioane kWh.

    În acelaşi interval, exportul de energie electrică a crescut cu 2%, la 4391,9 milioane kWh, iar importul s-a majorat cu 18%, la 5770 milioane kWh.

    Producţia totală de energie electrică a României a fost de 37279 milioane kWh, în scădere cu 7%, cea mai mare scădere fiind pe segmentul de hidrocentrale, cu 26%.

    În schimb, producţia din centrale eoliene a crescut cu 18%, iar cea din fotovoltaice cu 5,5%.

    Consumul propriu tehnologic în reţele şi staţii a fost de 3506,4 milioane kWh, în scădere cu 224,7 milioane kWh.

    Resursele de energie primară au scăzut în ianuriae-august cu 2,3%, iar cele de energie electrică au scăzut cu 4,6%.

    Potrivit INS, principalele resurse de energie primară au totalizat 22035,2 mii tone echivalent petrol(tep), din care producţia internă a însumat 11697,6 mii tep, în scădere 4,8%, iar importul a fost de 10337,6 mii tep, în creştere 0,7%.

    Producţia de cărbune s-a majorat cu 1,7%, iar importul de cărbune cu 13,5%. Producţia internă de petrol s-a redus cu 6,4%, iar importurile au crescut cu 16,5%. La gaze naturale, producţia a fost cu 4,6% mai mică, iar importurile cu 20%.

     

     

  • Povestea unei afaceri cu gust românesc, dar cu ambiţii internaţionale, care s-a născut în Cugir, şi, de la un simplu magazin, a ajuns un puternic jucător naţional

    Lansat în urmă cu două decenii în Cugir, într-o vreme în care nu găseai supermarketuri la tot pasul, ca acum, producătorul de mezeluri Elit a reuşit să se adapteze trendurilor şi evoluţiei industriei. A ajuns, astfel, dintr-un jucător regional, un nume puternic cu prezenţă naţională, dar şi cu vânzări la export, astăzi fiind parte din portofoliul gigantului Smithfield. Ce borne i-au marcat activitatea de până acum şi ce planuri are pentru următorii 20 de ani?

     

    Înfiinţat în 2002, ca o investiţie antreprenorială românească, Elit, un business cu venituri de 637 de milioane de lei în 2021, potrivit informaţiilor disponibile pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice, „s-a dezvoltat treptat prin votul de încredere al clienţilor şi consumatorilor, câştigat prin muncă susţinută şi optimismul echipei”, spune Voicu Vuşcan, administrator al companiei. Începând cu 2018, jucătorul este parte a grupului Smithfield România (care în 2021 a avut o cifră de afaceri de 1,27 mld. lei, potrivit datelor publice disponibile), cel mai mare producător şi procesator de carne din piaţa locală.

    Businessul, pornit de antreprenorul Dorin Mateiu în 2002, îşi are rădăcinile în Cugir, oraş cunoscut mai ales pentru fabrica de arme din localitate. În primul an de activitate, compania a avut un portofoliu de 100-150 de produse, prezente în magazinele din comerţul tradiţional, deoarece, povesteşte Vuşcan, la vremea aceea nu existau în România supermarketuri. „Cu timpul, ne-am specializat pe acest canal de vânzare, iar în prezent, aproximativ 80% din vânzările noastre de mezeluri sunt direcţionate către micile magazine din satele şi oraşele din România.”

    Potrivit lui, în primul an, ca orice început, activitatea companiei era restrânsă la un portofoliu modest de produse şi clienţi. „Elit a pus primul produs pe rafturile magazinelor într-o lume în care risipa alimentară era redusă, o lume în care calitatea produselor era definitorie şi produsele autentice erau apreciate. Oamenii cumpărau întodeauna produse proaspăt realizate, deoarece viteza de rotaţie a stocului era atât de mare, încât rafturile se umpleau zilnic direct de la producători. În piaţă activau mai mulţi jucători de talie mai mică şi multe carmangerii”, descrie Vuşcan vremurile de început ale businessului. De când au pus pe raft primul produs Elit până azi, spune că piaţa locală de produse din carne şi mezeluri a trecut prin multe schimbări: de la preferinţe şi obiceiuri de consum diferite, la preferinţe diferite pentru modalităţi de ambalare, „dar am avut mereu abilitatea de a ne adapta trendurilor şi, mai ales, de a seta trenduri”.

    După ce, în urmă cu 20 de ani, afacerea „a trecut de la idee la realitate”, a urmat apoi planul de a deveni un important jucător regional pe piaţă, iar de acolo compania s-a extins la nivel naţional. „Cu fiecare client sau partener nou, cu fiecare produs nou, gamă sau brand lansat şi susţinut în piaţă, marcăm momente esenţiale pentru companie. Nu cred că a existat un an în care să nu ne fi confruntat cu vreo provocare, cu un moment-cheie în care a fost nevoie să luăm cele mai bune decizii referitoare la creşterea şi dezvoltarea businessului şi care ne-au trasat parcursul companiei.”

    Carte de vizită

    Voicu Vuşcan, administrator, Elit:

    ► A absolvit Facultatea de Studii Europene din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai;

    ► A făcut parte din echipa Elit încă de la început şi, timp de 11 ani, în perioada 2002-2013, a ocupat funcţia de director comercial;

    ► În 2003 a preluat funcţia actuală, de administrator al companiei;

    ► Este pasionat de golf.

    În cele două decenii de activitate, Voicu Vuşcan spune că Elit a avut o singură perioadă de stagnare, în timpul crizei din 2008-2013, când 20% din industrie a intrat în faliment. Începând cu 2013 însă, compania a crescut an de an. „De-a lungul timpului am trecut prin multe situaţii dificile. Dar cu seriozitate şi perseverenţă, am depăşit provocările întâlnite, de exemplu, pe parcursul colaborării cu anumiţi clienţi. Orice eveniment, orice situaţie se rezolvă prin comunicare şi înţelegere. Seriozitatea, constanţa în calitatea produselor şi în prezenţa pe piaţă, inovaţia continuă şi, nu în ultimul rând, respectul faţă de clienţii noştri ne-au permis să devenim una dintre cele mai longevive companii din industria alimentară, cu branduri puternice, de top”, descrie el ingredientele succesului. Despre integrarea producătorului în 2018 în grupul Smithfield România (tranzacţie care s-a ridicat, potrivit anuarului Top Tranzacţii realizat de Ziarul Financiar, la 30 de milioane de euro), spune că acest pas a adus un important aport de capital, iar odată cu această integrare, compania şi-a propus să vină şi mai aproape de consumatorul final şi de aşteptările acestuia.

     

    2021, cel mai greu an din ultimul deceniu

    Spre deosebire de criza financiară precedentă, 2020, anul care a adus pandemia de COVID-19, spune că a fost un an mai predictibil, căci după perioada de lockdown am asistat la o revenire treptată a consumului. „În contrapartidă, 2021 a fost marcat de o instabilitate generală, iar pentru industrie a fost probabil cel mai greu an din ultimul deceniu, cu numeroase provocări, marcat de ameninţarea pandemiei, de lipsa materiilor prime şi de întârzieri în livrarea acestora. S-a adăugat creşterea explozivă a preţurilor la utilităţi în a doua jumătate a anului, cu un impact major în activitatea şi în performanţa companiei. Sincopele majore în fluxul de aprovizionare, generate de un context de piaţă mai dificil, au pus o presiune mare pe producţie, vânzări şi rezultate, care s-a menţinut constant, de-a lungul anului.” În perioada pandemiei, Elit a alocat un interes egal pentru respectarea cu stricteţe a normelor, reglementărilor şi recomandărilor specifice perioadei COVID-19, dar şi pentru gestionarea relaţiei cu angajaţii şi cu partenerii, managementului proceselor operaţionale şi atingerea obiectivelor strategice şi operaţionale ale companiei. „Stadiul în care ne-a găsit a contat cel mai mult în traversarea în siguranţă a perioadei pandemiei: Elit este o companie matură, cu resurse şi oameni profesionişti în domeniul lor de activitate, cu o echipă de management performantă, cu o capacitate de reacţie şi organizare rapidă şi eficientă. Toate acestea ne-au condus spre identificarea şi implementarea celor mai bune soluţii şi la o adaptare rapidă la noile condiţii de piaţă.”

    Pandemia, adaugă el, a accelerat schimbările în obiceiurile de consum, iar consumatorii au trecut de la etapa în care cumpărau cât mai multe, pentru a avea frigiderul sau cămara pline, la etapa în care îşi analizează atent nevoile şi achiziţionează strictul necesar. „În ultima perioadă se remarcă pe piaţă preferinţa consumatorilor pentru achiziţia produselor la gramaj fix, potrivite pentru o singură masă. Dorinţa acestora de a evita risipa alimentară este încurajată de noi, prin implementarea de modalităţi de ambalare cu gramaje fixe, în cantităţi mai mici.” Potrivit lui, consumatorul contemporan de mezeluri se regăseşte în alegeri conştiente, asumate. „În domeniul producţiei de preparate din carne, o preocupare continuă este crearea de produse cu reţete bune, cu un gust autentic, realizate în mod sustenabil. De-a lungul timpului Elit a achiziţionat cele mai bune tehnologii de producţie, şi-a asumat rolul de trendsetter al pieţei, a colaborat cu cei mai buni furnizori, a format o echipă competitivă dedicată dezvoltării produselor şi, nu în ultimul rând, a format o echipă performantă de management.”

     

    Gusturi locale pentru românii din ţară şi de peste graniţe

    După ani de creştere, în prezent businessul a ajuns la 16.000 de clienţi activi la nivel naţional şi la un portofoliu de peste 300 de tipuri de mezeluri din toate categoriile, incluzând aici produse fiert-afumate, crud uscate, specialităţi, salamuri, prospături, parizer, crenvurşti, cârnaţi, afumături, şunci etc. Toate acestea se regăsesc sub umbrela a şase branduri proprii: Elit (cel mai cunoscut), Plin de Carne, Premia, Promo, Veri şi Finom. Compania are în acest moment patru fabrici proprii în Bucureşti, Alba Iulia, Cugir şi Arad, cu o capacitate de producţie de 32.000 de tone pe an, iar distribuţia se face prin cinci depozite logistice (Alba Iulia, Bucureşti, Craiova, Bacău şi Constanţa) şi peste 20 de depozite cross-docking plasate în mod strategic pentru a deservi clienţii din orice parte a ţării.

    Reţeaua de magazine Elit, depozitele şi reţeaua de distribuţie care cuprinde o flotă de 300 de maşini frigorifice fac posibil ca mezelurile Elit să ajungă în cel mai scurt timp pe mesele consumatorilor. „Suntem printre primii producători de mezeluri care au recunoscut necesitatea unui sistem bine pus la punct de transport şi livrare a produselor către parteneri şi clienţi. În momentul de faţă deţinem una dintre cele mai eficiente reţele de distribuţie naţională din România.” Potrivit executivului, sezonul grătarelor aduce o creştere semnificativă a volumelor de vânzări pentru mici, însă vânzările din industrie sunt supuse sezonalităţii, mai ales atunci când vorbim de produse special destinate grătarului, cum sunt micii, sau de produse puternic asociate perioadei sărbătorilor de iarnă, cum ar fi specialităţile sau cârnaţii.

    Voicu Vuşcan, administrator, Elit: „2021 a fost marcat de o instabilitate generală, iar pentru industrie a fost probabil cel mai greu an din ultimul deceniu, cu numeroase provocări, marcat de ameninţarea pandemiei, de lipsa materiilor prime şi de întârzieri în livrarea acestora.”

    Relativ constante, de-a lungul anului, sunt vânzările de salamuri, crenvurşti şi cârnaţi de casă. Produsele companiei se adresează întregii familii, atât seniorilor cât şi tinerilor. „De aceea, ne-am dorit ca noua înfăţişare a brandului Elit să corespundă atât valorilor sale cât şi aşteptărilor clienţilor noştri – un brand cu rădăcini solide care devine din ce în ce mai conversaţional. Încă de la început ne-am dorit să venim mai aproape de consumatorul final, de aşteptările acestuia. Astfel, începând cu selecţia materiei prime, procesul de producţie, testarea şi calibrarea gustului şi în final ambalarea produselor, Elit oferă românilor o experienţă clară şi consistentă despre reţete cu tradiţie şi produse inovatoare.” Compania are, potrivit lui Voicu Vuşcan, un impact şi asupra micilor magazine şi a furnizorilor locali din industria alimentară sau furnizorilor de servicii adiacente, la a căror dezvoltare organică îşi aduc sprijinul, prin  parteneriate locale stabile. „Tot timpul mă bucur atunci când avem exclusivitate într-un lanţ local de magazine. Impactul asupra micilor magazine se traduce prin servicii complexe şi de calitate, asigurarea mărfii la timp şi susţinerea financiară prin oferirea de termene de plată favorabile, necesare pentru realizarea de plus valoare.”

    Peste 80% din produsele Elit sunt comercializate în prezent în retailul tradiţional şi cele 57 de magazine proprii, dar şi în IKA. O parte dintre produsele companiei merg şi la export, cu predilecţie în ţările în care trăiesc mari comunităţi de români, precum: Italia, Spania, Marea Britanie, Franţa, Germania, Belgia, Olanda, Danermarca, Suedia sau Austria. „Sunt mândru când spun că este greu să găseşti vreun oraş sau sat fără produse Elit. Aria geografică în care activăm este România şi este important pentru noi să fim cât mai aproape de consumatorii din mediul rural sau urban.”

     

    Dorinţa de autodepăşire, un „must” în CV

    În ultimii 5 ani, şi numărul angajaţilor a crescut exponenţial, echipa businessului ajungând în prezent la 2.000 de persoane. „Elit este un angajator preferat în zona Transilvaniei, acolo unde locurile de muncă oferite de companie sprijină indirect crearea unui lanţ valoric sigur şi stabil, având impact semnificativ asupra micilor magazine, furnizorilor locali din industria alimentară sau furnizorilor de servicii adiacente.” De altfel, Voicu Vuşcan susţine că Elit s-a dezvoltat datorită oamenilor dedicaţi, direct implicaţi în procesul de producţie şi în toate departamentele de sprijin. „Ne consolidăm poziţia de top în rândul procesatorilor de carne, ridicând permanent standardele de calitate prin acţiuni care au la bază un program continuu de investiţii în fiecare latură a afacerii. Investim permanent pentru a inova, pentru a maximiza standardele de calitate, pentru creşterea capacităţilor de producţie, de depozitare şi de distribuţie a produselor noastre. Nu în ultimul rând, investim în oameni, pentru că doar cu ajutorul lor pot fi susţinute toate aceste procese.” De aceea, adaugă el, dorinţa de dezvoltare şi autodepăşire este esenţială pentru fiecare angajat al companiei. „Dacă angajaţii Elit nu ar fi înarmaţi cu aceste calităţi, ar fi o provocare să ţină pasul.” Dacă ar trebui să angajeze un om pe baza răspunsului oferit unei singure întrebări, spune că l-ar întreba, cu siguranţă, pentru cât timp doreşte să facă parte din echipa companiei. „Este foarte important să cunoaştem intenţiile, să ştim dacă ne putem baza unii pe alţii. Răspunsul acesta m-ar ajuta să evaluez dacă pune preţ pe loialitate, seriozitate şi stabilitate. Echipa Elit este caracterizată de aceste atribute şi caut membri care să le preţuiască şi să le respecte la fel de mult.”

     

    Viitorul, privit cu optimism

    În următorii 20 de ani, executivul îşi doreşte ca jucătorul să îşi consolideze poziţia pe piaţa în care activează. „Derulăm proiecte concrete pentru optimizarea capacităţilor de producţie, de depozitare şi de distribuţie a produselor noastre. Momentan, ne concentrăm pe dezvoltarea unei viitoare platforme logistice de mare capacitate la Alba Iulia. În urma finalizării acestei investiţii, vom avea o mai mare capacitate de producţie şi livrare, ceea ce duce şi la o oportunitate de a livra şi pe alte canale de vânzare.” Potrivit lui, noua platformă, pentru dezvoltarea căreia nu oferă însă cifre legate de investiţii, va aduce şi o eficientizare a muncii şi, speră el, posibilitatea creării de noi locuri de muncă. „Dorim să fim în continuare un angajator important pe piaţa forţei de muncă la nivel local, iar cei care îşi doresc o carieră în industria alimentară sunt aşteptaţi să ni se alăture.” Pe viitor, reprezentanţii companiei îşi propun să păstreze acelaşi trend de creştere şi vor continua dezvoltarea, cu focus special pe brandurile din portofoliu. „Planurile de viitor rămân, aşadar, optimiste: investiţii constante în spaţiile de producţie, în flota de transport, investiţii în infrastructură şi, automat, creşterea numărului locurilor de muncă.”

     

    Un domeniu de actualitate indiferent de vremuri

    În ceea ce-l priveşte, Voicu Vuşcan povesteşte că a ajuns în domeniul acesta din întâmplare, printr-o conjunctură pe care acum, privind înapoi, o vede favorabilă. În toţi aceşti ani de activitate în cadrul Elit, executivul spune că i s-a reconfirmat mereu importanţa implicării personale şi faptul că încrederea acordată echipei se întoarce înzecit, cu rezultate performante pentru companie. „Îţi trebuie multă pasiune, dedicare şi responsabilitate pentru a avea o carieră de succes în industria alimentară, dar este un domeniu frumos, esenţial, un domeniu care va fi de actualitate şi de viitor indiferent de vremuri”, le transmite în încheiere executivul tinerilor aflaţi la început de drum. El îi sfătuieşte pe aceştia să rămână în România, să o dezvolte, pentru că aici există un mare potenţial. „Produsele româneşti sunt acea categorie de produse de suflet, meşteşugite cu respect pentru tradiţie si valorile româneşti de către oamenii de lângă noi. Ele generează locuri de muncă şi bunăstare în comunitatea locală. Indiferent că veţi căuta servicii sau diverse produse, să aveţi în vedere că afacerile locale au nevoie şi merită susţinute. De aceea, îi încurajez să consume produse locale, realizate de cei de lângă noi.”

  • România se închide. Consumul de energie din septembrie a scăzut cu 8%, amintind de criza din 2009. Pe 28 august, doar 25% din toate unităţile de producţie injectau energie în sistem. În rest, România a ajuns să aibă energie doar pe hârtie

    Capacitatea de producţie de energie a României este alcătuită din mai multe surse. Zona de cărbuni, asigurată de lignit în cea mai mare parte, are 2.576 MW, pe zona de gaze este instalată o capacitate de 1.510 MW, Hidroelectrica are circa 6.000 MW, pe partea de eoliene sunt montaţi 3.000 MW, în solar sunt 1.300 MW iar centrala de la Cernavodă are 1.300 MW. 

    ♦ Datele privind evoluţia consumului de energie din iulie şi până în prezent au ajuns să fie informaţii privilegiate, spun reprezentanţii Transelectrica, dar cifrele analizate de ZF arată scăderi care amintesc de criza financiară din 2009 ♦ Dincolo de scăderea consumului însă, ceea ce este şi mai alarmant este starea sistemului naţional de producţie ♦ Pe 28 august, de exemplu, din cei peste 15.600 MW pe care România îi are în sistemul de producţie, au funcţionat numai 3.921 MW, unu dintre trei becuri fiind aprinse de importuri.

    „E un noroc că mai merg şi acei 3.900 MW“, spune Valeriu Binig, unul dintre cei mai cunoscuţi experţi din domeniul energetic. Pe data de 28 august, un reactor al centralei de la Cernavodă nu funcţiona, vântul nu bătea, Hidroelectrica este afectată de secetă, astfel că din miile de MW pe care România îi are pe hârtie, mergeau doar 25%.

    Capacitatea de producţie de energie a României este alcătuită din mai multe surse. Zona de cărbuni, asigurată de lignit în cea mai mare parte, are 2.576 MW, pe zona de gaze este instalată o capacitate de 1.510 MW, Hidroelectrica are circa 6.000 MW, pe partea de eoliene sunt montaţi 3.000 MW, în solar sunt 1.300 MW iar centrala de la Cernavodă are 1.300 MW. Rezultă circa 15.600 MW de capacitate netă în producţia de energie. Fiecare sursă de producţie a energiei funcţionează însă la un anumit randament. De exemplu, pentru centralele eoliene randamentul este de circa 25-30%, doar centrala de la Cernavodă putând injecta în sistem energie la un randament aproape de 100%.  În zilele în care vântul nu bate şi cu un an secetos ca acesta, România este forţată să importe energie pentru a ţine becurile aprinse în contextul unei lipse cronice de investiţii noi în sistem. „Pe zona de cărbuni este problema foarte mare pentru că pur şi simplu unităţile nu mai au cantităţile necesare pe care să le ardă“, explică Binig.

    Peisajul energetic actual este greu de crezut, mai ales în contextul în care fiecare guvernare şi-a propus să facă din România un hub energetic. În realitate, de trei ani de zile România nu mai este capabilă să-şi asigure consumul de energie. În ultimul deceniu, România nu numai că nu a reuşit să-şi majoreze capacitatea de producţie de energie electrică, dar nici măcar nu a putut să o păstreze constantă, închizând unităţi fără a pune nimic în loc.

    Mai departe, din anii 90, statul român nu a mai construit nimic de la zero în domeniul energetic, singurele investiţii noi fiind realizate de investitorii privaţi.

    Pe partea de consum lucrurile sunt la fel de alarmante, şocul preţurilor mari, alimentat şi de deficitul de producţie, fiind tot mai vizibile. Potrivit calculelor făcute de ZF, în iulie şi august consumul de energie a scăzut cu 7% pentru ca în septembrie cererea de energie din România să se restrângă cu 8%. Procentele amintesc de contracţia cu 10% a cererii de energie din 2009, an în care economia locală a fost lovită din plin de criza financiară globală. Transelectrica, transportatorul naţional de energie, a precizat că datele legate de consum sunt informaţii privilegiate care vor face obiectul raportului financiar pe care compania îl pregăteşte pentru cel de-al treilea trimestru al anului.

    Scăderile calculate de ZF, care indică o contracţie a cererii de energie cu 7,5% pentru al treilea trimestru, vin după ce în primul semestru al anului cererea de energie a scăzut cu 5%. Scăderea vine din ambele sectoare, atât rezidenţial, cât şi industrial, arată datele publicate de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), valabile însă numai pentru perioada ianuarie-mai. În al treilea trimestru, scăderea este şi mai accentuată.

    „Ştiau ce va urma din septembrie, aşa că au început să taie din consum“, spune un specialist din sector în legătură cu comportamentul consumatorilor industriali. Până la 1 septembrie, toţi consumatorii noncasnici din România, cu câteva excepţii, au primit energia la un preţ plafonat, lucru care a dispărut pentru majoritatea industriilor de la 1 septembrie. Chiar şi cu energia plafonată însă, scumpirile s-au făcut în valuri, un exemplu fiind evoluţia preţurile din industria alimentară, de exemplu.

    Problema este că din cauza contextul actual şi al multiplelor schimbări legislative, investiţiile în proiecte de producţie de energie noi nu au fost lansate, excepţie făcând zona de energie solară. Şi aici însă, abia la nivelul anului 2024 se vor vedea investişii semnificative. Până atunci, România va mai bifa ani de dependenţă de importurile de energie.

  • Firmele franceze de electricitate oferă bonusuri clienţilor care-şi reduc consumul

    Doi furnizori importanţi de electricitate vor oferi bonusuri în această iarnă gospodăriilor care-şi reduc consumul în faţa preţurilor în creştere dramatică, relatează The Local.

    TotalEnergies a anunţat că bonusuri de 30, până la 120 de euro vor fi plătite clienţilor care fac economii, grupul rival Engie declarând la rândul său că va lansa un program similar de la mijlocul lunii octombrie.

     

  • Opinie Dragoş Dragoteanu, Euroinvest: Consumul estimat, un jaf organizat! Povesti cu afaceri reale

        Pandemia ne-a tinut in casa, ca intr-un arest la domiciliu. Din cand in cand, aveam voie sa iesim, cu declaratie pe propria raspundere. Orice militian putea sa ne opreasca si sa interpreteze situatiile in care puteam sa ne deplasam pe strada. Frica indusa in viata cotidiana a permis guvernului sa comande milioane de doze de vaccin. Toate au fost cumparate din banii nostri. Multe au ramas nefolosite si au expirat. Altele au fost donate. De ochii lumii sau din interes national. Consumul estimat a fost eronat. Acum, cand pandemia s-a sfarsit, nimeni nu mai calculeaza pierderile. Responsabili ioc. Bucuria libertatii sterge memoria tuturor!

     

        Vrei sa faci o casa. Daca lucrezi legal, o firma iti face un deviz estimativ, cu vrute si nevrute. Oferta include si un consum estimat de materiale de constructie, plus cheltuieli indirecte. Na, doar lucrezi cu niste ”profesionisti”, care stiu sa faca un normativ corect. Corect ramai doar tu, in calitate de beneficiar, pentru ca platesti si astepti sa vezi rezultatul final. Nimeni nu stie exact cat se pierde/strica/arunca, cat se fura, etc. Nici macar antreprenorul general (daca exista!) nu poate sa cuantifice exact consumul estimat. Cel mai bine constati asta atunci cand ti se spune ca mai trebuie sa-i dai niste bani in plus pentru ”neprevazute”. Si nu putini!

     

        Te duci la un magazin care vinde ceva usor perisabil. Poate nu stiti, dar sunt sanse mari ca un consum estimat al vanzatorilor/patronilor sa nu se potriveasca cu consumul real. Credeti ca tot ce a expirat se arunca? Uneori, ce se mai poate vinde din estimarea gresita se mai tine pe raft sau se amesteca cu o noua transa de produse proaspete. ”Nimic nu se pierde, totul se recicleaza” este o vorba care, din pacate, in multe cazuri ramane valabila, mai ales la produsele alimentare care se amesteca si au cerere permanenta. Si in acest caz, consumul estimat este o chestiune mult prea relativa!

     

        O tara condusa de lideri intelepti nu-si vinde niciodata companiile care livreaza materii prime catre populatie. Consumul acestor produse de baza este vital in orice imobil, intrucat se folosesc zilnic.  Bomboana de pe ”coliva” afacerilor girate de stat este in directa legatura cu consumul estimat. Astfel, o firma privata care a preluat de la stat o afacere cu materii prime poate sa estimeze consumul pe multe luni in avans, cum numai ea stie si poate sa o faca. Nu conteaza daca, in final, regularizarea demonstreaza ca ai platit enorm anticipat, doar ca sa fie. Important este ca noi, in calitate de beneficiari, suntem obligati sa ne supunem estimarilor ”specialistilor” si ulterior vedem care-i consumul real. Sa-i spunem:”ghinion”!

     

         Pentru cei care se intreaba care este afacerea cu consumul estimat in acest gen de situatii, va supun atentiei faptul ca se incaseaza multe miliarde de lei in avans si aceste sume raman luni de zile in conturile companiilor, exclusiv in baza consumului estimat…gresit. Banii respectivi produc dobanzi si, cand e vorba de sume colosale, acestea sunt maxime. O plus-valoare doar din tinerea banilor in banci, de la cateva milioane de utilizatori, inseamna un castig fabulos, pe spatele cetatenilor/beneficiarilor pusi in fata unei situatii fara iesire.

     

         Un ziarist bun ar putea sa fie mai curios decat mine si sa descopere cate milioane de euro se castiga, exclusiv din dobanzile aferente banilor incasati in baza consumurilor estimate, la nivel national. Doar nu se asteapta cineva ca statul roman sa ne dea aceasta informatie, dupa ce s-a ”debarasat” de materiile prime. Nimic nu e intamplator intr-o firma care regleaza piata dupa bunul plac!

     

     

     

    Dragos Dragoteanu

    Manager Euroest Invest

     

  • Proiectul vaucerelor sociale: Statul injectează 3 mld. lei în consum, iar suma ajunge tot în conturile marilor reţele şi lanţuri de restaurante. Ministerul Investiţiilor: „Românii au cerut afilierea lanţurilor mari în program.“

    Proiectul vaucerelor sociale lansat de guvern în prima parte a acestui an, menit să ofere persoanelor cu venituri mici un sprijin într-o perioadă de inflaţie record, ajunge să rotunjească cu 3 mld. lei tot veniturile marilor reţele şi lanţuri de restaurante.

    Toţi retailerii mari, dar şi lanţurile de fast-food internaţionale figurează pe listele unităţilor de unde 2,5 milioane de români cu venituri mici îşi pot cumpăra produse alimentare sau mese calde.

    „Cred că acest tip de proiect ar fi trebuit să meargă către micii jucători din comerţ, să fie gândit pentru ca ei să aibă de câştigat, altfel banii vor intra în buzunarele marilor reţele“, spune Attila David, de profesie inginer, care a deschis în Cluj Max von Bier, un magazin ce vinde bere, dar şi alte produse – inclusiv alimentare – aduse din Germania.

    În total, pe listele celor trei emitenţi de carduri sociale – Sodexo, Up România şi Edenred, sunt înscrise circa 20.000 de magazine şi restaurante.

    „Numeroşi beneficiari de tichete sociale pentru produse alimentare au solicitat afilierea supermarketurilor, invocând preţurile avantajoase şi diversitatea de produse oferite“, spun reprezentanţii Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene.

  • Un nou studiu ne spune care sunt alimentele pe care le consumăm zi de zi, dar care ne omoară. A fost făcută legătura între consumul acestora şi unul dintre cele mai răspândite tipuri de cancer

    Mâncăm ce arată bine, ce am fost învăţaţi de mici că este bun/sănătos/nutritiv, dar studiile arată că un anumit tip de dietă „la îndemână” creşte riscul de cancer colorectal (cancer al colonului şi al rectului), pe lângă alte boli „moderne”.

    Cancerul colorectal este al treilea tip de cancer ca frecvenţă atât la bărbaţi, cât şi la femei.

    O mulţime de studii ample, efectuate pe perioade lungi de timp, au arătat că o dietă cu multe alimente ultraprocesate creşte riscul de obezitate, diabet de tip 2, hipertensiune, boli cardiovasculare, depresie şi moarte prematură.

    Majoritatea acestor alimente ultraprocesate, cum ar fi băuturile răcoritoare, gustările ambalate dulci şi sărate, margarina, pâinea produsă în cantităţi industriale, tăiţeii instant (supa la plic), cârnaţii, hot dog, mâncărurile prefierte/pregătite pentru încălzire, îngheţata, prăjiturile, produsele de patiserie, amestecurile pentru prăjituri, iaurtul îndulcit, sunt bogate în calorii, grăsimi nesănătoase, zaharuri adăugate şi sodiu, fiind în acelaşi timp sărace în fibre, vitamine şi minerale, de care organismul are nevoie.

    Acum, un studiu recent, publicat în  jurnalul ştiinţific British Medical Journal, face legătura între un consum ridicat de alimente ultraprocesate şi un risc mai mare de cancer colorectal la bărbaţi.

    Alimente minim procesate, procesate şi ultraprocesate

    Sistemul NOVA de clasificare a alimentelor clasifică toate alimentele în patru grupe, în funcţie de gradul de procesare a acestora. Prima grupă include „alimente neprocesate (naturale) şi minim procesate”, care sunt alimente naturale modificate prin procese naturale precum uscarea, zdrobirea, filtrarea, prăjirea, fermentarea, pasteurizarea şi congelarea.

    Alimentele din grupa a doua sunt „ingrediente culinare prelucrate”, inclusiv uleiuri, untură, zahăr şi sare.

    Grupa a treia sunt „alimente prelucrate”, cum ar fi conservele de legume, conservele de fructe în sirop, conservele de peşte în ulei, unele alimente de origine animală prelucrate (şuncă, bacon, pastramă, peşte afumat) şi brânza naturală cu adaos de sare. Aceste alimente sunt obţinute prin adăugarea de ingrediente culinare procesate la alimentele neprocesate şi minim procesate.

    Grupa a patra, „alimentele ultraprocesate”, sunt formulări de ingrediente, create de obicei printr-o serie de tehnici industriale. Acestea sunt realizate prin „ruperea” alimentelor întregi, alterarea lor şi apoi recombinarea lor cu aditivi pentru a le face convenabile, atractive şi hipergustoase.

    Ce arată cel mai nou studiu realizat pe mai mult de 200.000 de persoane, pe 28 de ani

    Pentru acest studiu, cercetătorii de la Universitatea Harvard şi Universitatea Tufts au examinat asocierea dintre alimentele ultraprocesate şi riscul de cancer colorectal în rândul a 206.248 de bărbaţi şi femei a căror alegeri alimentare şi stare de sănătate au fost monitorizate timp de 28 de ani.

    Participanţii au completat chestionare privind dieta la fiecare patru ani şi au oferit informaţii despre starea de sănătate şi stilul de viaţă la fiecare doi ani. Cercetătorii au repartizat alimentele consumate de participanţi unui grup alimentar NOVA.

    În timpul studiului au apărut 3.216 cazuri de cancer colorectal.

    În general, bărbaţii a căror dietă conţinea cele mai multe alimente ultraprocesate aveau un risc cu 29% mai mare de a dezvolta cancer colorectal decât cei a căror dietă conţinea cea mai mică cantitate. Nu a existat nicio legătură între alimentele ultraprocesate şi riscul de cancer la femei.

    Cercetătorii au analizat subgrupurile de alimente ultraprocesate şi au descoperit că produsele alimentare gata de consum preparate din carne, carne de pasăre şi fructe de mare, precum şi băuturile îndulcite cu zahăr, au fost legate de un risc mai mare de cancer colorectal la bărbaţi.

    Nu este clar de ce nu a fost observată o asociere între alimentele ultraprocesate şi riscul de cancer de colon la femei. Este posibil ca femeile să facă alegeri de alimente ultraprocesate diferite de cele ale bărbaţilor. Este posibil ca şi hormonii sexuali să joace un rol.

    Riscul de cancer colorectal atribuit alimentelor ultraprocesate a fost în mare măsură independent de factori de risc precum indicele de masă corporală şi calitatea slabă a dietei, sugerând că alte aspecte ale alimentelor ultraprocesate sunt de vină în dezvoltarea cancerului de colon.

    Alimentele ultraprocesate –  aport valoric zero pentru organism

    Alimentele ultraprocesate conţin aditivi, cum ar fi emulgatorii şi îndulcitorii artificiali, dintre care unii pot modifica compoziţia microbiomului intestinal într-o direcţie care favorizează inflamaţia.

    Potenţiali agenţi cancerigeni se pot forma, de asemenea, în timpul procesării alimentelor. Acrilamida (compus chimic), de exemplu, poate fi produsă atunci când alimentele sunt încălzite la temperaturi ridicate (de exemplu cartofi prăjiţi, chipsuri de cartofi, produse din cereale), a fost asociată cu creşterea stresului oxidativ şi a inflamaţiei în organism.

    Alimentele ultraprocesate pot conţine, de asemenea, contaminanţi care sunt transferaţi din ambalajul lor din plastic, cum ar fi bisfenol A. Apoi, în timpul procesării, aceste alimente sunt lipsite de fitochimicale protectoare şi de substanţele nutritive care se găsesc în alimentele integrale.

    Ce e de făcut

    Cele mai recente descoperiri se adaugă la studiile tot mai numeroase care arată că atât calitatea nutriţională, cât şi gradul de procesare a alimentelor trebuie luate în considerare atunci când se evaluează relaţia dintre alimentaţie şi sănătate şi când se revizuieşte dieta. Se înregistrează unele progrese în anumite ţări. Ghidul alimentar al Canadei, de exemplu, actualizat în 2019, recomandă limitarea aportului de alimente puternic procesate.

    E recomandat să faceţi o listă cu alimentele ultraprocesate pe care le consumaţi în mod regulat. Puneţi în aplicare strategii pentru a le cumpăra mai rar şi a le înlocui cu alimente sănătoase şi gustoase.

    Apoi, puteţi alege să faceţi în casă ce cumpăraţi de obicei din comerţ: sos pentru salate (e nevoie de ulei de măsline, zeamă de lămâie, puţin muştar Dijon şi un sirop dulce precum cel de curmale sau agave – le puneţi într-un borcan şi agitaţi energic), clătite, legume/carne la cuptor în loc de tigaia cu ulei etc.

    Nu în ultimul rând, alegeţi gustări integrale şi minim procesate, cum ar fi popcorn, fructe uscate integrale şi neîndulcite, nuci şi iaurt simplu. Cât mai des posibil, alegeţi alimente cu ingrediente pe care le-aţi găsi în propriul dulap şi frigider.
     

  • Nicuşor Dan: Avem un bebeluş şi medicul i-a recomandat soţiei să ţină mai frig în casă

    „Trebuie să o întrebaţi pe soţie, că eu nu prea stau pe acasă. (…) După cum ştiţi, avem un bebeluş şi medicul i-a recomandat soţiei să ţină mai frig în casă, ca să mănânce mai puţin, să nu aibă reflux”, a spus Nicuşor Dan, întrebat dacă va reduce consumul de energie şi gaze naturale în această iarnă.

    Chestionat cu privire la reducerea consumului la PMB, el a spus că acest lucru s-a întâmplat deja.

    „Aici am redus foarte mult ceea ce înseamnă aerul condiţionat, am redus semnificativ iluminatul pe timpul nopţii şi, de asemenea, funcţionarii din Primărie de 10 zile nu mai au apă caldă să se spele, se spală cu apă rece. La iarnă, pentru că avem centrală proprie, se vor spăla cu apă caldă şi, mai ales, se vor încălzi cu centrala proprie a Primăriei. În ceea ce priveşte iluminatul public, am depus la Administraţia Fondului pentru Mediu un proiect de 25 de milioane de lei pentru înlocuirea becurilor actuale cu LED-uri, care sunt mult mai eficiente energetic, iar pentru sesiunea viitoare avem un proiect care se va duce undeva la 50 de milioane de lei. Cele două proiecte împreună merg cumva spre 30% din iluminatul nostru public. În ceea ce priveşte iluminatul de Sărbători, din datele de anul trecut, surplusul dus de iluminatul festiv la iluminatul public a fost 0,5%, deci practic nesemnificativ. Şi atunci discuţia adevărată este dacă se reduce din iluminatul public? Numai că asta e o chestiune care e strâns legată de ordinea publică şi e o discuţie cu nuanţe”, a încheiat Nicuşor Dan.

  • China se prăbuşeşte. Panica generală cuprinde toată populaţia, iar oamenii încearcă să scape cum pot. Toate scenariile duc la dezastru, mai rău decât a fost vreodată

    Chinezii nu mai consumă atât de mult, nu se mai împrumută şi pun mai mulţi bani deoparte. Sunt spe­riaţi că îşi vor pierde locul de muncă şi se simt mai săraci odată cu pră­bu­şirea pieţei imobiliare.

    Pe Anna Luan o îngrijorează viito­rul. Firma cu operaţiuni online din Shanghai la care lucrează nu a mai plătit integral salariile din aprilie, când autorităţile oraşului au aplicat un lockdown strict pentru a limita răspândirea Covid-19, scrie Bloomberg.

    Din fericire, tânăra de 30 de ani a pus bani deoparte în pandemie şi îşi foloseşte economiile pentru a aco­peri cheltuielile curente. De aseme­nea, ea a folosit o parte din aceşti bani pentru a plăti 200.000 de yuani (29.530 de dolari) datorii ipotecare pentru cele două locuinţe pe care le deţine în oraşul ei natal, Changzhou.

    „Atât de multe companii conce­diază oameni şi reduc salariile“, spune Luan. „Acum vreau doar să economi­sesc banii pe care îi am şi nici măcar nu îndrăznesc să mai chel­tuiesc.“

    Cele mai recente sondaje arată că gospodăriile chinezeşti sunt mai pesimiste cu privire la creşterea veni­tu­rilor în viitor decât au fost vreo­dată. Nici măcar la începutul pande­miei în 2020 sau după criza financiară globală nu a fost aşa.

    Această stare de spirit îi moti­vea­ză să-şi reducă datoriile şi să-şi spo­rească economiile, o tendinţă care ar putea slăbi creşterea economică timp de ani de zile de-acum încolo.

    Depozitele bancare ale gospodă­riilor au crescut în prima jumătate a anului cu aproape 13% faţă de ace­eaşi perioadă din 2021. Este cea mai mare creştere înregistrată vreodată. În schimb, creditele lor au urcat cu aproximativ 8%, cel mai lent ritm de după 2007. Gospodăriile chineze au multe motive să se simtă dezamăgite. Economia încetineşte, printre altele din cauza politicii de Covid zero la care recurge guvenul şi a unei că­deri a sectorului imobiliar.

    Avuţia gospodăriilor a fost afectată de reducerea preţurilor locuinţelor, iar şomajul în rândul tinerilor a atins un maxim istoric de aproape 20% în iulie, de peste două ori mai mult decât rata din SUA. Oficialii au recunoscut că obiectivul oficial de anul acesta de creştere anuală a PIB de „aproximativ 5,5%“ nu mai este realizabil.

    Creşterea veniturilor gospodăriilor din mediul urban a fost de doar 1,9% în prima jumătate a anului, ajustată la inflaţie, faţă de 10,7% în aceeaşi perioadă din 2021, arată datele oficiale. Cheltuielile consumatorilor au încetinit şi mai repede, vânzările cu amănuntul s-au contractat cu aproape 1%.

    China a avut de multă vreme o rată de economisire ridicată în comparaţie cu alte ţări, parţial pentru că nu are o plasă de siguranţă socială foarte extinsă, astfel încât familiile se bazează mai mult pe propriile resurse pentru tratament medical şi pensionare. Rata de economisire a scăzut treptat de-a lungul anilor, de la aproximativ 40% din venitul disponibil în 2010 la aproximativ 35% în 2019, potrivit datelor OCDE, ceea ce înseamnă că avansul consumului a depăşit creşterea veniturilor.

    Până de curând, gospodăriile chineze erau suficient de încrezătoare în evoluţia veniturilor pentru a se împrumuta, sporindu-şi şi mai mult cheltuielile. Raportul dintre datoria gospodăriilor şi PIB s-a dublat cu peste 60% în deceniul de dinaintea pandemiei, o perioadă în care băncile au facilitat contractarea de credite ipotecare, punând bazele unui boom imobiliar.

    O proliferare a companiilor de credit de consum a supraalimentat cheltuielile de consum, care au înregistrat o creştere ajustată la inflaţie de aproape 7% anual în cei şase ani de dinainte de pandemie, potrivit datelor oficiale. „Unul dintre cele mai dăunătoare mituri despre economia chineză este că nu este condusă de consum“, a scris Andrew Batson, director de cercetare la Gavekal Dragonomics. „De fapt, combinaţia dintre consumul gospodăriilor şi investiţii a reprezentat în mod constant 50% sau mai mult din PIB-ul Chinei. Starea de rău din economia chineză din ultimele luni arată exact ce se întâmplă atunci când jumătate din PIB decide să nu mai contribuie la creştere.“

    Raportul datoriei populaţiei faţă de PIB a rămas neschimbat din ultimul trimestru al anului 2020, iar unii economişti consideră că acest lucru marchează o schimbare permanentă. Impactul este clar pentru multinaţionalele care au ajuns să se bazeze pe China pentru o mare parte a veniturilor lor. Starbucks a raportat o scădere de 44% a vânzărilor din China în trimestrul încheiat la 3 iulie. Vânzările Nike în China au scăzut cu 20% în ultimul trimestru. Chiar şi comercianţii cu amănuntul online protejaţi anterior împotriva pandemiei se chinuie: veniturile din comerţul electronic din China ale Alibaba Group Holding au scăzut cu 1% în trimestrul încheiat în iunie.

     

  • Lumea se îndreaptă către un deficit de motorină

    Piaţa mondială de motorină pare că se va restrânge şi mai mult în contextul în care consumatorii caută alternative la gazele naturale după ce preţul acestora a atins niveluri fără precedent, scrie Bloomberg.

    De asemenea, stocurile de motorină la nivel mondial se menţin la un nivel neobişnuit de scăzut într-o perioadă în care acestea cresc în anticiparea consumului mai mare din iarnă.