BusinessMagazin

Tag: construire

  • Miruna Smeureanu, marketing director Coca-Cola România: „Diversitatea echipei, a punctelor de vedere sunt întotdeauna un factor esenţial pentru dezvoltarea profesională”

    „Când mă gândesc la realizări, primul lucru care îmi vine în minte este echipa de profesionişti cu care lucrez – oameni extrem de pasionaţi de ceea ce fac, care lucrează cu entuziasm şi privesc mereu cu interes şi curiozitate fiecare nou proiect”, spune Miruna Smeureanu, marketing director, Coca-Cola România.

    Pentru anul în curs, ea şi-a propus să dezvolte în continuare „spiritul unic, curajul şi drive-ul care ne definesc echipa. Continuăm să inovăm, să depăşim limitele, să creăm experienţe, să construim”. Marketing directorul de la Coca-Cola România spune că în ultimii ani a sesizat o schimbare de paradigmă – „toţi am început să facem alegeri mult mai informate, influenţate tot mai mult de valorile promovate de branduri şi de conduita companiei care le pune pe piaţă. Cred că rolul brandurilor a evoluat şi aşteptările de a promova comportamente sustenabile, idei şi valori care pot construi o societate mai bună pentru toţi sunt tot mai mari”.

    În opinia Mirunei Smeureanu, companiile pregătite pentru viitor au înţeles un lucru esenţial: complementaritatea dintre femei şi bărbaţi, diversitatea echipei, a punctelor de vedere sunt întotdeauna un factor esenţial pentru dezvoltarea profesională. „Probabil că oamenii de ştiinţă pot explica argumentat care sunt atuurile femeilor şi ale bărbaţilor şi cum se aplică ele în business. Între timp, realitatea a demonstrat că genul nu trebuie să fie un criteriu pentru a judeca performanţa în afaceri, pentru a oferi sau nu şanse. Cred că diversitatea şi incluziunea sunt esenţiale pentru un mediu de lucru performant.”

    Profilul Mirunei Smeureanu a fost inclus recent în topul 105 Cele mai puternice femei din  business realizat de Business MAGAZIN.

  • Mihaela Hoffman, Coca-Cola HBC România: „Succesul în carieră ţine de atitudine, de modul de a gândi, de a învăţa de la oamenii care ştiu mai multe decât tine”

    Cu o echipă de 66 de oameni pe care îi coordonează în mod direct, Mihaela Hoffman, marketing manager Coca-Cola HBC România, enumeră, printre cele mai recente realizări profesionale, introducerea unor produse noi în portofoliul local al companiei, dar şi transformarea ambalajelor întregului portofoliu al apelor Dorna în ambalaje reciclate 100%.

    Pentru anul în curs spune că şi-a propus o creştere a vânzărilor atât în volum, cât şi în valoare, prin abordarea unui număr mai mare de ocazii de consum. De-a lungul carierei, Mihaela Hoffman a învăţat că, atunci când îţi priveşti jobul doar ca pe un mod de a-ţi câştiga existenţa, fără să îţi placă ceea ce faci şi fără să depui eforturi pentru a te dezvolta pe tine şi pe cei din jur, nu reuşeşti să creşti şi să aduci valoare adăugată, iar diferenţele dintre oameni, din punct de vedere profesional, ţin de determinarea acestora şi de deciziile pe care le iau, în timp ce calităţile aduse de fiecare membru al echipei depind de personalitate. „Nu putem spune că o femeie are anumite calităţi pe care nu le are un bărbat şi invers.”

    Despre echilibrul între viaţa profesională şi cea personală crede că nu este greu de atins, atât timp cât îţi place ceea ce faci. „Fii curioasă, curajoasă, pune pasiune în tot ceea ce faci şi învaţă încontinuu din zone diverse!”, este sfatul său pentru tinerele aflate la începutul carierei. „Cred că cel mai important este să câştigi experienţă, să ai tot timpul în jur oameni de la care să poţi învăţa şi care să te inspire în procesul tău de dezvoltare.”

    În opinia sa, „succesul în carieră ţine de atitudine, de modul de a gândi, de a învăţa de la oamenii care ştiu mai multe decât tine. O carieră se construieşte cu răbdare, cu mult efort dozat în paşi mici, dar constant.”

  • Instant Space primeşte o investiţie early-stage pentru a construi o platformă de rezervări pentru spaţii de evenimente

    Startup-ul Instant Space a primit finanţare printr-o rundă de investiţii condusă de Early Game Ventures la care au participat Sparking Capital şi un business angel.

    Asistenţa juridică a tranzacţiei a fost asigurată de casa de avocatură DLA Piper.

    Instant Space va folosi fondurile pentru a construi şi testa o platformă tehnologică prin care hotelurile să pună la dispoziţia clienţilor sălile, facilităţile şi serviciile dedicate evenimentelor, aşa cum fac în prezent platforme precum booking.com sau Expedia pentru camerele de cazare.

    „Turismul şi industria de evenimente au fost puternic afectate de pandemie şi de efectele economice negative ale acesteia. Dar tocmai aceste circumstanţe neprielnice deschid noi oportunităţi pentru startup-urile tehnologice precum InstantSpace, care vor remodela turismul şi alte industrii obligate să se adapteze rapid”, a declarat Alex Stănescu, Founder şi CEO al Instant Space.

    Early Game Ventures (EGV) este un fond de investiţii cu capital de risc (venture capital) finanţat cu prioritate prin Programul Operaţional Competitivitate 2014-2020 şi cofinanţat  prin Fondul European de Dezvoltare Regională.

    „România are nevoie de API-uri (Application Programming Interface), adică de surse de date structurate; acestea sunt vitale pentru digitalizarea industriilor şi reprezintă coloana vertebrală pe care se vor sprijini alte startup-uri, alte servicii şi alte produse. InstantSpace construieşte un astfel de API pentru industriile de turism şi de evenimente, iar noi vedem valoarea viitoare a unui astfel de efort”, a declarat Cristian Munteanu, Managing Partner al EGV.

    Sparking Capital este un fond de investiţii cu capital de risc care finanţează startup-uri in etape timpurii ale existenţei lor in industrii precum consumer internet, marketing-tech, fin-tech, supply-chain tech, property-tech, travel-tech, economie circulară.

    “Investim într-o echipă foarte experimentată care dezvoltă o platformă digitală inovatoare ce va schimba, prin intermediul tehnologiei, modul tradiţional în care se planifică evenimentele, făcând astfel procesul mai transparent, mai rapid şi mai puţin costisitor”, a declarat Vlad Panait, Partener Sparking Capital.

     

  • Cine sunt oamenii care profită de pe urma încălzirii globale şi îşi construiesc afaceri de miliarde

    Încălzirea globală pare să aibă şi câştigătorii ei: primii dintre cei care au decis să investească în soluţii de sustenabilitate şi energie regenerabilă au ajuns deja să conducă imperii verzi de miliarde de dolari.

    Patru persoane din spatele unui furnizor chinez gigant de baterii pentru autovehicule electrice au o avere combinată de 17 miliarde de dolari, un australian a construit o avere de 7 miliarde de dolari doar din reciclare, iar o companie de transport auto care foloseşte hidrogenul drept combustibil generează de asemenea miliarde – acestea sunt doar câteva dintre imperiile care s-au dezvoltat pe seama soluţiilor de sustenabilitate de care din ce în ce mai multe companii au nevoie, potrivit datelor compilate de Bloomberg.

    Cu o avere netă totală de 61 de miliarde de dolari la finalul lui 2019 – de aproximativ trei ori mai mare decât capitalizarea firmei de servicii petroliere Halliburton – primii miliardari care şi-au construit averile din energia verde şi soluţiile de sustenabilitate reprezintă reprezintă avangarda superbogaţilor care luptă împotriva încălzirii globale, scrie Bloomberg.

    Lista alcătuită de jurnaliştii de la Bloomberg descrie diversitatea economiei verzi şi include nume cunoscute precum cel al lui Elon Musk, până la fondatori mai puţin ştiuţi ai unora dintre cele mai mari companii din China.

    Activele generate de o serie de măsuri de sustenabilitate integrate în decizii de investiţii au ajuns la 30.700 de miliarde de dolari la finalul anului 2018, potrivit unui raport publicat de un grup de companii financiare, inclusiv Bloomberg LP (compania-mamă a Bloomberg News).
    Popularitatea investiţiilor verzi este atât de ridicată încât factorii decizionali din Europa stabilesc noi reguli pentru a defini parametrii de creştere ai acestora.

    Orientarea spre investiţiile verzi reprezintă şi o schimbare de paradigmă referitoare la modul în care au fost create primele averi ale lumii, care au dominat secolul al XX-lea. Spre exemplu, amintesc jurnaliştii de la Bloomberg, John D. Rockefeller a devenit primul miliardar din istorie, ca urmare a dezvoltării Standard Oil, iar el a fost urmat de mai multe dinastii construite pe baza unor industrii similare precum Ford şi DuPont.
    Economia care se bazează pe carbon domină însă în continuare. Giganţi din industria petrolului, industriaşi şi producători auto alcătuiesc mai mult de un sfert din cei 500 cei mai bogaţi oameni ai lumii căutaţi de Bloomberg, printre care: producătorul de petrol Harold Hamm, deţinătorul de rafinării Mukesh Ambani şi moştenitoarea imperiului BMW, Susanne Klatten. În continuare cea mai valoroasă companie a lumii este una din industria petrolului: nou-listata Saudi Aramco, ce are o capitalizare de piaţă de 1.800 de miliarde de dolari.

    Emisiile de gaze de seră au crescut cu 1,5% pe an în ultimul deceniu. „Averea verde este foarte dependentă de tehnologii inovatoare, ceea ce înseamnă că aceste averi pot să dispară într-o clipă”, a observat Kingsmill Bond, strateg energetic la Carbon Tracker, un think tank care analizează impactul schimbărilor climatice asupra pieţelor de capital şi investiţiilor în combustibilii fosili. „Oameni care îşi croiesc cu succes noi nişe în această nouă economie vor fi proprietarii averilor din viitor”, spune ea în articolul publicat de Bloomberg.

    Un exemplu în acest sens este Mário Araripe, un om de afaceri brazilian care şi-a construit o avere în domeniul imobiliarelor după ce a fost convins de promisiunea energiei eoliene: „Imnul naţional al Braziliei spune că ţara este un gigant datorită propriei naturi. Oamenii au crezut mereu că aceasta se referă la aur sau la alte comori ascunde, dar eu nu cred asta, cred că este vântul”, a spus el în 2017.
    Afacerile sustenabile ar putea să înflorească şi mai mult prin prisma capitalului pe care îl atrag – în special prin family offices-urile super-bogaţilor – care fac sustenabilitatea un element-cheie în strategiile lor. TCI Fund Management, fondul de management condus de Christopher Hohn, a avertizat recent companiile din portofoliul lui că e momentul să ia măsuri legate de acţiunile climatice sau să îşi diversifice riscurile. 

    1. Zeng Yuqun (foto), Huang Shilin, Pei Zhenhua, Li Ping
    CATL China
    Avere netă: 16,7 mld. dolari
    Avere netă rezultată:16,7 mld. dolari

    CATL este producătorul principal de baterii electrice al Chinei, care furniează piese pentru companii precum Daimler, Toyota, BMW şi Volvo. Compania a fost înfiinţată în 2011. Este estimat ca piaţa globală a maşinilor electrice să crească până la 500 de miliarde de dolari până în 2050. Acţiunile CATL au crescut de patru ori de la listarea companiei, în iunie 2018.

    2. Elon Musk
    Tesla, Statele Unite
    Avere netă: 27,6 mld. dolari  
    Avere netă rezultată: 14,6 mld. dolari

    Elon Musk deţine aproximativ o cincime din producătorul de maşini electrice Tesla. Este CEO al companiei cu sediul central în Palo Alto care furnizează şi sisteme
    de energie solară. Gigafactory 1, parte din grupul Tesla, de pildă, este producătorul principal de baterii electrice la nivel mondial. 

    3. Aloys Wobben
    Enercon
    Germania
    Avere netă: 7,3 mld. dolari 
    Avere netă rezultată: 7,3 mld. dolari

    Enercon este una dintre cele mai mari companii producătoare de energie eoliană ale lumii, cu un procent de 6% din piaţa globală de instalaţii eoliene onshore în 2018, potrivit datelor de pe site-ul companiei citate de Bloomberg. Compania a instalat 54% din turbinele eoliene noi ale Germaniei în 2018, dar s-a confruntat recent şi cu turbulenţe. 

    4. Anthony Pratt
    Pratt Industries
    Australia
    Avere netă: 6,8 mld. dolari 
    Avere netă rezultată: 6,8 mld. dolari

    Pratt conduce afacerea familiei înfiinţată încă din 1948, pe care o reorientat-o înspre sisteme de împachetare şi producţie de hârtie 100% reciclată. El este omul de afaceri din spatele companiei cu sediul central în Melbourne Visy Industries şi al Pratt Industries, care este cea mai mare companie privată de reciclare de hârtie şi de elemente de împachetare. 

    5. Li Zhenguo (foto),
    Li Chunan, Li Xiyan
    Longi
    China
    Avere netă: 3,4 mld. dolari 
    Avere netă rezultată: 3,4 mld. dolari

    Longi Green Energy Technology este cel mai mare producător de panouri solare fotovoltaice monocristaline. Fondată în 2000, compania furnizează mai mult de 300 gigawaţi din energia solară, reprezentând un sfert din cererea globală. Compania are o capitalizare de piaţă de 16 miliarde de dolari. 

    6. Jose Manuel Entrecanales
    Acciona
    Spania
    Avere netă: 4,9 mld. dolari 
    Avere netă rezultată: 2,9 mld. dolari

    Acciona reuneşte mai multe afaceri din domeniul energiei verzi – eoliană, solară, fotovoltaică, hidroelectrică, biomasă şi termală – cu scopul de a produce electricitate pentru mai mult de 6 milioane de locuinţe. Omul de afaceri Entrecanales a diversificat afacerile din construcţii create de bunicul său
    orientându-se spre energie regenerabilă în 2004, după ce a preluat rolul de preşedinte al companiei. Divizia de energie a grupului a generat mai mult de 60% din veniturile acestuia în 2018. 

    7. Lin Jianhua
    Hangzhou Firs Applied Material
    China
    Avere netă: 2,9 mld. dolari 
    Avere netă rezultată: 2,9 mld. dolari

    Fondată în 2003, compania Hangzhou First Applied Material produce mai ales piese pentru paneluri solare, generând mai mult de jumătate din piaţa globală, potrivit site-ului companiei. Aceasta are o capitalizare de piaţă de 3,7 miliarde de dolari. 

    8. Wang Chuanfu
    BYD
    China
    Avere netă: 4,2 mld. dolari 
    Avere netă rezultată: 2,4 mld. dolari

    Wang Chuanfy a pus bazele BYD în 1995, iar acum compania este cel mai mare producător de vehicule electrice din China, cu venituri de 122 de miliarde de yuani
    (18 miliarde de dolari) în 2018. Afacerea converteşte flota Shenzenului de autobuze, taxiuri şi camioane la autovehicule electrice. 

    9. Somphote Ahunai
    Energy Absolute
    Thailanda
    Avere netă: 2,4 mld. dolari 
    Avere netă rezultată: 2,4 mld. dolari

    Somphote Ahunai a început compania Energy Absolute în 2006 pentru a produce ulei de palmier. Şi-au extins apoi afacerile la producţia de biodiesel şi apoi au trecut la energie regenerabilă în 2011. A introdus Mine Mobility, primul vehicul electric creat şi produs în ţară. 

    10. Trevor Milton
    Nikola Motor
    Statele Unite
    Avere netă: 1,3 mld. dolari
    Avere netă rezultată:1,3 mld. dolari

    Start-up-ul american Nikola Motor dezvolă autocamioane alimentate cu hidrogen ale căror costuri cu combustibilii vor scădea cu între
    20 şi 30%. Tehnologia foloseşte energia solară pentru a face hidroliza apei şi foloseşte celulele de hidrogen rezultate drept combustibil. 

  • Opinia specialistului. Digitalizarea joacă un rol important în revenirea economică, construind, în acelaşi timp, o societate mai rezilientă şi mai incluzivă

    Izbucnirea pandemiei COVID a ridicat numeroase provocări pentru familii, business-uri, autorităţi şi societate în general.

    La Vodafone România am acţionat rapid pentru a ne asigura că propria noastră afacere continuă să funcţioneze cu forţă maximă în condiţiile excepţionale, fiind în acelaşi timp în măsură să ne sprijinim pe deplin clienţii şi societatea în ansamblul său.

    Cu lumea sub presiune şi incertitudinile constante din jurul nostru, a trebuit cu adevărat să acţionăm rapid, să acţionăm inteligent, ţinând cont totodată de prioritatea noastră: protecţia angajaţilor, a partenerilor şi a clienţilor noştri. Ca măsură imediată, am mutat peste 80% din angajaţii noştri în modul de lucru de acasă şi am luat toate măsurile necesare pentru a proteja sănătatea şi siguranţa echipelor noastre din teren (reţea şi operaţiuni), precum şi a angajaţilor noştri din magazine.

    Cu siguranţă, în astfel de timpuri fără precedent, comunicaţiile fixe şi mobile au devenit infrastructuri vitale, sprijinind tot ceea ce am avut nevoie să facem. A devenit foarte clar că misiunea noastră, mai mult ca oricând, este să menţinem conectaţi toţi clienţii noştri şi să le asigurăm toate serviciile de comunicaţii electronice de care au nevoie pentru a lucra, a învăţa, a rămâne conectaţi la familie şi prieteni, a avea acces la servicii medicale şi de urgenţă. În câteva zile doar, am ajustat multe dintre fluxurile şi procesele noastre şi am implementat iniţiative, care în circumstanţe normale ar fi luat probabil săptămâni sau luni.

    Odată cu creşterea traficului atât în ​​reţeaua mobilă, cât şi în cea fixă, am accelerat investiţiile într-o serie de zone pentru a extinde capacitatea reţelei, astfel încât să răspundem cererii în creştere. Inginerii noştri au lucrat intens pentru a menţine cea mai bună calitate a reţelei noastre şi pentru a creşte capacitatea, astfel încât comunicaţiile care susţin misiunile esenţiale şi alte servicii vitale în această perioadă, cum ar fi accesul la sănătate şi educaţie, sau capacitatea oamenilor de a lucra de acasă să nu fie afectate.

    Pentru clienţii noştri, atât companii, cât şi clienţi rezidenţiali, ne-am concentrat să le aducem oferte relevante, care să le ofere un real beneficiu, aplicând în acelaşi timp o abordare proactivă în sprijinirea acestora în funcţie de fiecare caz punctual. Am depus toate eforturile pentru a sprijini autorităţile, departamentele guvernamentale şi instituţiile de sănătate, asigurând serviciile de comunicaţii de care au avut nevoie. Fundaţia Vodafone România s-a implicat imediat în sprijinirea iniţiativelor prioritare din zona de sănătate şi educaţie online.

    Donaţiile în bani şi servicii pe care le-am acordat în prima fază a crizei, atât prin iniţiativele Vodafone România, cât şi ale Fundaţiei Vodafone România, se ridică la aproximativ 1 milion de euro şi depăşesc 100 milioane de euro în Europa şi Africa la nivelul grupului Vodafone.

    Pentru noi, acesta este doar începutul. Pe măsură ce începem să  reconstruim societatea, realizăm că doar împreună putem face acest efort şi că va fi necesară o implicare mult mai mare din partea tuturor. Lăsăm în urmă săptămâni şi luni dificile şi cu toţii sperăm că cea mai grea perioadă a pandemiei a trecut. Cu toate acestea, avem în faţă provocări semnificative, pe care prognozele economice vin doar să le confirme. Comisia Europeană anticipează că economia UE va fi lovită în acest an de cea mai profundă recesiune economică din istoria sa. Se estimează că PIB-ul României va scădea cu 6% în 2020, în timp ce rata şomajului va ajunge la 6,5%.

    În acelaşi timp, criza COVID a expus vulnerabilităţi în societate, mediul de afaceri şi servicii publice pe care nu le putem ignora. Este esenţial ca planurile de revenire economică să aibă ca scop fundamental crearea unei societăţi mai reziliente, mai incluzive şi digitale pentru un viitor mai bun şi durabil.

    Digitalizarea accelerată trebuie să joace un rol central, recunoscând contribuţia esenţială pe care infrastructura, serviciile şi instrumentele digitale au avut-o pentru marea majoritate a oamenilor şi a companiilor în timpul crizei de sănătate. Trebuie să acţionăm cu determinare şi să stabilim o agendă digitală mai cuprinzătoare şi mai ambiţioasă pentru România, pentru a crea cadrul legislativ necesar şi pentru a implementa rapid soluţii pentru utilizarea instrumentelor digitale. În opinia mea, sunt patru puncte cheie pe care să ne concentrăm:

    Incluziune. Rezilienţa trebuie să fie în beneficiul tuturor. Fiecare elev şi fiecare cetăţean trebuie să aibă acces digital şi abilităţi digitale, astfel încât să poată beneficia de oportunităţi egale într-o lume digitală. Prin criza COVID-19, sistemele de învăţământ din întreaga lume s-au confruntat cu o provocare fără precedent, ceea ce a dus la o schimbare bruscă şi pe scară largă a instrumentelor de educaţie digitală. Cu toate acestea, această schimbare a expus vulnerabilităţi şi decalaje care riscă să lase prea mulţi elevi în urmă. Potrivit oficialilor Ministerului Educaţiei, 250.000 de elevi din România nu au echipamente electronice care să le permită să participe la sistemul de învăţământ la distanţă şi doar 60% dintre elevi au participat la cursuri online în timpul restricţiilor. Doar accesul la conexiune internet şi instrumentele digitale nu sunt suficiente; oamenii trebuie să aibă abilităţile necesare pentru a beneficia de societatea digitală. Cel mai recent raport DESI 2020 ne arată că România este mult în urmă în cadrul UE (clasându-se pe penultimul loc), cu mai puţin de o treime dintre persoanele cu vârste cuprinse între 16 şi 74 de ani având abilităţi digitale de bază, comparativ cu media UE de 58%.

    Rezilienţa mediului de afaceri. Devine tot mai clar faptul că digitalizarea este esenţială pentru ca business-urile de orice dimensiune să continue să funcţioneze şi să supravieţuiască şi trebuie să îmbunătăţim nivelul de digitalizare, în special al business-urilor mici si mijlocii, care vor fi motorul redresării economice. Tehnologiile digitale nu numai că permit companiilor să fie mai competitive, să-şi îmbunătăţească serviciile şi să câştige noi pieţe, dar le cresc şi capacitatea de a se redresa şi le fac mai adaptabile la provocările viitoare. Uitându-ne din nou la raportul DESI 2020, România se situează printre ultimele locuri în UE în ceea ce priveşte integrarea tehnologiilor digitale în afaceri.

    Sectorul public. În timp ce digitalizarea sectorului public este de mult timp pe agendă, criza COVID – 19 ne-a arătat şi mai mult urgenţa, dar şi potenţialul acesteia. În doar câteva săptămâni, am observat mai multe schimbări şi decizii pozitive care au permis o interacţiune extinsă a cetăţenilor şi a companiilor cu instituţiile publice prin mijloace digitale. Trebuie să ne asigurăm că acesta nu este un proces reversibil, iar eforturile trebuie să continue pentru a accelera furnizarea serviciilor publice esenţiale. Soluţiile de e-Health şi e-Education ar trebui să fie integrate în “noua normalitate” a serviciilor publice.

    Infrastructura digitală. Angajamentul nostru este să ne îndeplinim promisiunea digitală; cu toate acestea, subliniem necesitatea unui dialog constant şi constructiv cu autorităţile cu privire la cadrul legislativ privind infrastructura, cu accent special pe legislaţia privind procesul de autorizare a proiectelor de construcţie şi tarifele reglementate pentru accesul pe proprietatea privată, care să permită construirea şi adoptarea mai rapidă a noilor tehnologii la nivel naţional. De asemenea, includerea infrastructurilor de telecomunicaţii în planurile de construcţie a drumurilor europene şi naţionale, precum şi în proiectele de modernizare a drumurilor judeţene şi urbane devine un pas înainte esenţial pentru a permite şi sprijini modalităţi mai eficiente de dezvoltare a reţelelor noastre.

    În timp ce sectorul nostru a fost (şi probabil va fi) mai puţin afectat de criză decât alte industrii, suntem departe de a fi imuni. În plus, impactul COVID-19 se adaugă la performanţele slabe ale industriei în ceea ce priveşte rentabilitatea investiţiilor şi profitul acţionarilor, o situaţie care afectează sectorul telecomunicaţiilor la nivelul întregii Europe de mulţi ani. Având în vedere rolul cheie pe care tehnologia 5G îl va avea în digitalizarea întregii societăţi, dar şi investiţiile semnificative din partea operatorilor pe care dezvoltarea noii tehnologii le implică, sprijinul guvernamental este esenţial pentru asigurarea unei implementări eficiente a acesteia. Taxele de licenţă şi de spectru ar trebui reduse şi aliniate la nivelul ARPU din România, împreună cu un program susţinut de co-investiţie, ca un parteneriat sănătos public – privat. Reţelele de capacitate foarte mare necesită o cantitate semnificativă de elemente de reţea, care să fie disponibile pe scară largă, de aceea este esenţial să putem beneficia pe deplin de reţelele care sunt deja dezvoltate, prin asigurarea unui acces eficient la elementele pasive de reţea, inclusiv la infrastructurile de fibră.  

    Este un moment important să construim rezilienta. Trebuie să acţionăm rapid şi hotărât. Trebuie să profităm de această ocazie pentru a îmbunătăţi infrastructura digitală, pentru a reduce decalajele şi pentru a accelera digitalizarea tuturor cetăţenilor, business-urilor şi serviciilor guvernamentale în beneficiul societăţii şi pentru un viitor mai rezilient şi mai durabil.

    Transformarea în profunzime va necesita o colaborare mult mai strânsă între guvern, companii, societate. Vodafone România este pregătită să-şi asume rolul său.

     

    Murielle Lorilloux

    CEO Vodafone România

     

     

     

     

  • Terapia, ca o joacă

    Potrivit publicaţiei, acest joc american poate include cerinţe precum „Alegeţi membrul grupului care vă place cel mai puţin şi spuneţi-i de ce este aceasta problema lui”. Chiar dacă sună ca o directivă a unui producător de reality show, aceasta este de fapt una dintre provocările jocului. Jocul pare să fie disponibil la unele magazine de antichităţi din Statele Unite – iar o variantă mai nouă a acestuia (Couples) este disponibilă şi pe eBay în schimbul a 49,99 de dolari. Dacă vă surâde ideea, de ce să nu încercaţi să vă construiţi propriul joc terapeutic acasă?

  • Cine este tânăra care conduce un business românesc de peste 50 de milioane de euro din Rădăuţi

    Daniela Bîzgan conduce, din rolul de director general, compania de distribuţie de electrocasnice Marelvi Impex, înfiinţată de familia sa în Rădăuţi. În 2018, cel mai recent an pentru care există informaţii publice disponibile, businessul Marelvi genera venituri de peste 256 de milioane de lei.

    „Extinderea companiei pe zona de logistică a fost una dintre priorităţile noastre. Am făcut noi investiţii în extinderea spaţiilor de depozitare din Rădăuţi şi Bucureşti, dar am investit şi în noi utilaje şi echipamente IT. Creşterea cifrei de afaceri la un nou istoric şi încheierea de noi parteneriate cu branduri de renume au fost de asemenea importante realizări atât pentru mine, cât şi pentru întreaga echipă Marelvi”, descrie Daniela Bîzgan cele mai recente reuşite ale businessului Marelvi. Acesta este cel mai mare distribuitor de electronice şi electrocasnice din România, clădit de tatăl Danielei Bîzgan, Dumitru Mihalescul. „Femeile au încercat de-a lungul timpului să-şi îmbunătăţească poziţia în societate şi au reuşit de nenumărate ori să obţină rezultate remarcabile, însă cu multe sacrificii. O femeie are mult mai multe responsabilităţi, iar multe dintre ele sunt conexe activităţii de business. Din dorinţa de a îndeplini cât mai multe sarcini, femeia modernă trebuie să fie multitasking – trebuie să fie manager, mamă şi soţie în acelaşi timp”, spune Daniela Bîzgan. Chiar dacă atunci când au loc discuţii în zona de business nu simte că ar fi tratată diferit, se simte în dezavantaj atunci când au loc diverse activităţi ce ţin de zona de recreere sau de activităţile sportive în care socializarea poate aduce un plus businessului. „De cele mai multe ori abordarea businessului de către femei şi bărbaţi este foarte asemănătoare, însă diferenţierea o face stilul de conducere. Dacă bărbaţii se orientează mai mult pe acţiune, femeile sunt mai receptive şi iau decizii bazate atât pe experienţă, cât şi pe intuiţie, reuşind să empatizeze mai bine”, spune ea.
    Crede că „întocmirea unui plan este esenţială – un plan bun face cât o mie de calcule” şi le sfătuieşte pe tinerele care îşi încep cariera să ţină cont de acest lucru: „Dacă planul este bun, o va ajuta să îşi construiască o viziune care să îi fie de folos pe termen lung. Perseverenţa, răbdarea şi prioritizarea acţiunilor sunt la fel de importante – acestea o vor ajuta să îşi construiască o strategie de succes”.

    Profilul Danielei Bîzgan a apărut în anuarul dedicat celor mai puternice femei din business realizat de Business MAGAZIN şi publicat anul acesta.

  • CEO-ul Airbnb a dezvăluit pentru prima dată după izbucnirea pandemiei care crede el că va fi viitorul turismului

    Poţi să petreci decenii întregi să construieşti un vis, iar lumea îl poate distruge cu ceva precum această pandemie generată de un virus necunoscut, scriu jurnaliştii de la Entrepreneur în deschiderea unui interviu cu CEO-ul Airbnb Brian Chesky.

    „Ne-a luat 12 ani să construim Airbnb şi am pierdut aproape totul în 6 săptămâni”, a spus el într-un interviu cu CNBC, în care a dezvăluit că Airbnb urma să se listeze anul acesta.

    Chesky a mai spus că Airbnb are un viitor ce nu poate fi prevăzut din cauza temerilor legate de pandemie care sunt experimentate în toată lumea. „Turismul aşa cum îl ştim noi s-a terminat. Nu vreau să spun că este finalul călătoriei, ci că mai degrabă modelul pe care îl ştim noi a murit şi nu se va întoarce. Ne vom reîntoarce spre maşinile noastre, vom conduce câţiva kilometri şi vom sta într-o casă.

    CEO-ul a subliniat că cel puţin în Statele Unite Airbnb pare să îşi revină, deşi a precizat că nu îşi doresc să aibă „speranţe fale şi compania nu este în totalitate în afara pericolului.”

     

  • Antreprenoarea care a construit de la zero o afacere de milioane de euro şi îşi vinde astăzi produsele fabricate în România în peste 50 de ţări

    „Cred că un lider există în primul rând prin valorile lui şi prin ce poate construi în echipă, poate o femeie este mai sensibilă şi exagerat de responsabilă. Pe plan extern, în relaţiile cu clienţii, m-a ajutat că sunt femeie, am avut un capital de încredere în plus. Veneam dintr-o ţară cu grad mare de risc şi am obţinut totuşi credite de milioane de euro.”

    Doina Cepalis deţine grupul de firme Te-Rox, ce produce scaune auto pentru copii, cea mai mare parte a businessului mergând la export. Scaunul auto pentru copii a purtat-o pe Doina Cepalis din nordul Moldovei în toată lumea: produsele made in Romania ajung astăzi în peste 50 de ţări. Grupul Te-Rox este format din trei companii ce administrează un total de patru unităţi de producţie în trei judeţe, Neamţ, Iaşi şi Botoşani.

    „Dacă sunt întrebată deseori dacă m-a ajutat în business faptul că sunt femeie, pot să spun că o dată m-a ajutat – am plâns, iar poliţia municipiului s-a deschis special pentru mine ca să-mi reînnoiesc buletinul”, spunea anterior Doina Cepalis, despre licitaţia prin care avea să cumpere prima sa fabrică. Ea vrea să lase afacerea moştenire familiei şi a implicat-o deja pe fiica ei în businessul de producţie şi retail online. Conform ZF, anul trecut au existat unele discuţii referitoare la atragerea unui partener minoritar alături de care să continue dezvoltarea grupului, însă fără să cedeze controlul asupra afacerii.

    Profilul Doinei Cepalis a apărut în anuarul 105 MANAGERI DE TOP, publicat în luna martie de Business MAGAZIN.

     

  • Un start-up din Sibiu ar putea să devină următorul UiPath. Care este povestea acestuia şi cum ar putea ajunge următorul unicorn al României

    Pe 8 februarie 2021, în jurul orei 13:10, valorea de piaţă a monedei digitale ELGD, lansată de sibienii de la Elrond Network pe blockchainul propriu, a spart pragul de 3 miliarde de dolari, un maxim istoric, arată datele agregate de ZF.

    Într-un articol din 2020 despre evoluţia companiei Business MAGAZIN anticipa evoluţia companiei. Iată povestea acesteia, aşa cum a fost redată aceasta la momentul realizării acestui articol. 

    Poate România să dea industriei globale de tehnologie doi unicorni? Un grup de antreprenori şi programatori locali crede că povestea spectaculoasă a UiPath este, într-un fel, repetabilă. Ambiţia, munca şi încrederea puternică într-o idee pot duce la lansarea, din Sibiu, a unei revoluţii globale într-una dintre cele mai la modă tehnologii ale momentului – blockchain. 

    Tehnologia dezvoltată la Sibiu, pe care investitori locali şi internaţionali au pariat deja milioane de dolari, ar putea avea impactul pe care l-a avut pe piaţa de internet trecerea de la conexiunile prin dial-up la fibra optică, susţin membrii echipei Elrond.

    „Elrond este o tehnologie de blockchain construită de la zero, ca să aducă o îmbunătăţire de 1.000 de ori în capacitate de procesare, viteză de procesare şi cost. Cea mai bună analogie este tranziţia de la dial-up la broadband, pe care noi am văzut-o în era internetului şi pe care în momentul de faţă încercăm să o aducem în domeniul blockchain. 

    Am lucrat la tehnologia aceasta aproape trei ani şi în sfârşit suntem pregătiţi să aducem tehnologia în piaţă“, a declarat Beniamin Mincu, fondator şi CEO al Elrond Network, în cadrul emisiunii ZF IT Generation. Povestea Elrond a început în 2017, când fraţii Beniamin şi Lucian Mincu alături de antreprenorul Lucian Todea (cunoscut pentru proiecte precum ITNT, SmartBill, TypingDNA) au format o echipă puternică de specialişti în noile tehnologii.

    „Am adunat o echipă de oameni excepţional de talentaţi, şi foarte, foarte muncitori. Fiecare au venit cu un background de la companii importante din tehnologie, cum ar fi Microsoft, Google, IBM şi altele. Membri ai echipei au doctorate în computer science, inteligenţă artificială şi premii prestigioase la diferite competiţii de matematică, inteligenţă artificială şi alte domenii de genul acesta. Ce cred că a făcut o diferenţă enormă este că noi toţi am muncit într-un fel în care nu se munceşte în mod normal. Încercând să aducem tehnologia aceasta în piaţă, ne-am reinventat de foarte multe ori, şi am ajuns la nişte rezultate care

    într-adevăr par incredibile dacă te gândeşti că Sibiul este un oraş cu 150.000 de locuitori. Cred că lecţia este că oriunde ai fi în lume, dacă găseşti o echipă de oameni alături de care să poţi crede într-o idee foarte puternică, şi o poţi într-adevăr construi, nu cred că există obstacole peste care să nu poţi trece sau probleme pe care să nu le poţi rezolva”, a punctat el.
    În prezent, Elrond Network a devenit unul dintre cele mai urmărite proiecte hi-tech generate în România, în condiţiile în care lansarea noii tehnologii blockchain dezvoltate de compania locală, ce promite costuri mai mici şi performanţe de 1.000 de ori mai bune decât Bitcoin sau Ethereum, ar putea revoluţiona întreaga industrie la nivel global.

    „Practic încă de când am început să construim tehnologia am căutat o îmbunătăţire care să rezolve această problemă a capacităţii de procesare, pentru că în timp ce Bitcoin şi Ethereum au venit cu inovaţii extrem de interesante, ele suferă de o problemă care le limitează adopţia în mod semnificativ. Această problemă este în esenţă capacitatea de procesare. Bitcoin poate procesa în momentul de faţă undeva la 7 tranzacţii pe secundă, iar Ethereum undeva la 15 tranzacţii pe secundă. Prin comparaţie cu acestea, Elrond începe cu o capacitate de procesare de 10.000 de tranzacţii pe secundă, iar acest lucru redefineşte complet jocul şi ce se poate construi pe un blockchain.

    În momentul în care încerci să te gândeşti care sunt necesităţile pentru a construi, un sistem global financiar care să poată funcţiona la viteza internetului, îţi dai seama foarte rapid că pe Bitcoin nu ai putea construi niciodată aşa ceva, şi nici pe Ethereum. Tocmai din această cauză nu cred că lucrurile se pot îmbunătăţi pentru Bitcoin şi Ethereum în timp util, iar din acest motiv am construit Elrond. Atunci când tehnologia va fi lansată, vom putea să construim chiar noi nişte aplicaţii care permit transferul de valoare între oricine, la orice oră, oriunde în lume şi la un cost de poate 100 de ori mai mic decât alternativele existente în momentul de faţă“, a explicat Beniamin Mincu.

    Tehnologia dezvoltată de Elrond Networks a primit deja validarea din partea investitorilor, compania obţinând până acum finanţări de peste 5 milioane de dolari. La început însă, fraţii Mincu şi Lucian Todea au finanţat proiectul din fonduri proprii, iar apoi, la circa un an şi jumătate, cei doi au reuşit să obţină şi primele finanţări.

    „După un an şi jumătate în care tot proiectul a fost finanţat din bani proprii, am avut două runde de finanţare: una de 1,9 milioane de dolari de la câţiva investitori gobali – Binance, braţul investiţional de la cel mai important exchange de criptomonede din lume, Electric Capital, unul dintre cele mai importante fonduri de blockchain din Silicon Valley, NGC Partners, un fond din Asia, Maven 11, din Europa, şi Woodstock Fund, un fond din India. Între aceste fonduri am avut şi foarte mulţi investitori globali mai mici. O a doua rundă de finanţare am avut-o chiar pe Binance, de unde am ridicat suma de 3,25 milioane de dolari”, a relatat el.
    În companie au intrat şi mai mulţi investitori locali, a adăugat fondatorul Elrond, fără a oferi detalii. „Avem o comunitate foarte activă de oameni din România, care au investit diferite sume şi care ne-au susţinut de-a lungul timpului şi s-au implicat în împărtăşirea mesajului atunci când se întâmplau evenimente sau lucruri importante. Ne bucurăm de suportul lor şi credem în acelaşi timp că au înţeles nişte lucruri foarte importante.

    Dacă ne uităm în viitor, este clar că tehnologia blockchain nu doar că nu va dispărea, ci împreună cu criptomonedele tehnologia va deveni tot mai folosită şi mai utilă în economie. Prin urmare, cred că este o decizie foarte înţeleaptă ca fiecare om care deţine o anumită avere, să aibă un procent stocat în această tehnologie, la fel cum l-ar stoca în aur sau într-un material extrem de promiţător, ce aduce nişte proprietăţi care erau imposibile până acum câţiva ani“.
    Evaluarea actuală a companiei Elrond Networks se ridică la circa 30 milioane de dolari, iar aceasta ar putea exploda după lansarea tehnologiei pe piaţă. 

    „Avantajul nostru este că suntem listaţi pe una dintre cele mai mari burse de cripto din lume, şi suntem foarte, foarte la început. Aş spune că nu suntem nici măcar la 1% din ce pot deveni lucrurile odată ce lansăm, ajungem în piaţă, şi livrăm ce ne-am propus“, a subliniat el.
    În prezent, fondatorii Elrond Networks se pregătesc pentru noi runde pentru a accelera expansiunea. „În momentul de faţă ne pregătim de lansarea oficială şi sunt convins că după lansare, pentru a mări viteza de creştere, vom mai avea şi alte runde de finanţare. Cererea există din multe părţi. Pentru asta ne pregătim pas cu pas. Nu cred că banii vor fi problema în perioada următoare, este doar o chestiune de focus”, a punctat Beniamin Mincu.
    Ce se va putea face însă cu ajutorul tehnologiei dezvoltate de Elrond? „Prima şi cea mai clară utilitate considerăm că va fi transferul de bani, sau plăţile. În esenţă, cu tehnologia Elrond atât reţeaua, cât şi aplicaţia îţi vor permite să faci transfer de bani, oriunde în lume, aproape instantaneu, şi la un cost de 100 de ori mai mic. Toate acestea la orice oră a zilei. În momentul în care poţi să faci acest lucru, vom observa o schimbare similară cu cea de la poşta normală la poşta electronică. Sau de la telefoane la Skype / Zoom. Odată ce vei putea face lucrurile acestea, o să simţi că nu prea mai ai nevoie de altceva, pentru că totul este foarte simplu şi plăteşti un preţ nesemnificativ în comparaţie cu ce plăteai înainte”, a explicat el.

    Start-up-ul ţinteşte să atragă un milion de utilizatori în decembrie pentru aplicaţia pe care o va lansa în curând. „De acolo cred că vom putea creşte mai rapid ca aproape orice companie din acest domeniu, tocmai fiindcă simplificăm lucrurile atât de mult. Foarte mult din fricţiunea adopţiei din acest domeniu ţine de complexitatea cu care domeniul vine. În momentul în care această complexitate dispare pur şi simplu, iar omul observă utilitatea clară şi imediată, există nişte elemente care ne poziţionează pentru o adopţie foarte, foarte rapidă. Sunt convins că Elrond va stabili nişte recorduri în ce se poate construi şi cât de rapid poate creşte o companie. În mod deosebit următorii 3-5 ani cred că vor fi explozivi pentru creşterea Elrond”, a conchis el încrezător.  

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF împreună cu Banca Transilvania şi casa de avocatură Stratulat & Albulescu, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. În cadrul emisiunii sunt invitaţi şi antreprenori sau investitori care îşi povestesc experienţa în business şi dau sfaturi start-up-urilor.Tazz by eMAG

    Tazz by eMAG

    Ce face? Platformă online dedicată livrărilor rapide de produse pentru casă
    Finanţare primită până acum: un milion euro
    Număr actual de utilizatori: 250.000
    Ţintă număr de utilizatori 2020: 500.000
    Creştere venituri în perioada ianuarie-mai 2020: 400%
    Invitat: Alin Şerban, CEO Tazz by eMAGPriceFlux

    PriceFlux

    Ce face? Platformă software pentru monitorizarea automată a preţurilor concurenţei
    Venituri 2019: 120.000 euro
    Ţintă venituri 2020: 240.000 euro
    Număr actual de clienţi: 14
    Ţintă număr de clienţi 2020: 30
    Invitat: Mihai Bisnel, cofondator al PriceFlux