BusinessMagazin

Tag: club

  • Club Business Magazin: Toate drumurile duc în cloud

    DAN POPA, VIRTUALIZATION şI CLOUD LEAD AL MICROSOFT ROMÂNIA: Trăim nişte momente în care veţi observa că IT-ul se va schimba radical. Dacă până acum câtva timp IT-ul era mai puţin important şi totul se baza pe infrastructură on-premise, respectiv deţinerea de către companii a unui data center propriu unde să vadă serverele, acum vom asista la o schimbare extrem de puternică, totul se va duce în zona de cloud.

    Combinaţia perfectă va fi o zonă hibrid care să împlinească necesităţile din zona on-premise cu serviciile din cloud. Există patru mari elemente pe care toţi marii vânzători de IT, precum IBM, Oracle, Microsoft sau HP, marşează: cloud, analytics, mobile şi social. Cloud-ul este aşadar una dintre direcţiile strategice, de care se leagă toată celelalte soluţii oferite. Dacă ne gândim fiecare la ce se întâmplă în compania în care lucrăm, putem observa că volumul de date a explodat faţă de cel din urmă cu cinci ani. Întrebarea pe care o punem este cum stocăm acele date, la ce cost, cât de eficient şi de sigur şi cum translatăm, analizăm, modelăm şi structurăm acest volum de date pentru a aduce un beneficiu propriei noastre companii. Sau, pe scurt, cum transformăm costrurile de stocare în profit imediat pentru companie.

    Până la nivelul anului 2020, 71% din stocarea datelor de către mediul de afaceri se va face în cloud. Până în 2016, 82% din infrastructura de servere va fi deja virtualizată. Dacă ne uităm la piaţa din România, nu suntem departe, ba chiar stăm destul de bine. Este o piaţă de virtualizare de servere care s-a maturizat destul de mult. Adopţia a fost la început greoaie, după care a urmat un boom pe această zonă. Oamenii de IT, dar şi cei de business au înţeles imediat beneficiile virtualizării de servere: reduceri de costuri legate de achiziţii de servere, de management al datelor, de răcirea echipamentelor, de mentenanţă, de curentul pe care îl consumă. Tot până în 2020, circa 45% din bugetele companiilor de IT vor fi cheltuite pe servicii de cloud. Potenţialul este imens, dată fiind ponderea mai mică din prezent cheltuită de companii pe virtualizare. Dacă vorbim de companii de talie mare, cei 45% pot reprezenta zeci sau sute de milioane de dolari.

    Cloud-ul poate părea ceva fancy, iar la nivel de concept pot fi de acord cu acest lucru. Dar cloud-ul este ca un drum cu sens unic, iar loc de întoarcere nu mai este. Mai devreme sau mai târziu acest lucru se va întâmpla. Cred că piaţa din România este una crudă, dar care înţelege bine acest concept. Ne lovim pe piaţa locală cu probleme legate de aspecte juridice, mai ales în industria financiar-bancară, de management al riscului şi legate de legislaţia naţională şi europeană care nu ţin pasul cu rapiditatea cu care tehnologia se dezvoltă. E clar că marile companii la nivel mondial vor implementa mai repede acest concept de cloud, iar apoi îl vor trimite în toate sucursalele din ţările în care activează. Odată adoptate la nivel de headquarter, e clar că vor ajunge la un moment dat şi în Europa de Est şi, inclusiv, în România.

    OVIDIU PISMAC, TECHNOLOGY SOLUTION PROFESSIONAL AL MICROSOFT ROMÂNIA: Virtualizarea este un concept foarte vechi. Cloudul va deveni în câţiva ani ceva obişnuit, deşi în prezent toată lumea spune că nu va fi aşa. Lumea hibridă va apărea în perioada următare. Există exemple de eficienţă în acest sens. Platforma de admitere la liceu a Ministerului Educaţiei de anul trecut din timpul examenelor a fost singura aplicaţie hibridă de cloud care a permis accesul a peste 900.000 de utilizatori unici la acel portal şi a avut peste 24 de milioane de afişări. Este singura aplicaţie care nu a avut probleme în acea perioadă de vară. Asta a însemnat plata unei sume de 3-4.000 de euro către Microsoft. În 2004, când se dorea stocarea datelor  în totalitate la Ministerul Educaţiei, sumele cheltuite depăşeau o sută de mii de euro, iar proiectul a avut destule probleme. Foarte multe dintre companiile din România sunt copilaşi ai unor companii din afara ţării, aşa că cererea serviciilor de cloud va creşte inevitabil în anii care urmează. Până la 80% dintre datele pe care firmele le stochează sunt duplicate şi generează costuri care nu aduc niciun fel de beneficiu.

  • Clubul select: secretele aplicaţiilor de un miliard de dolari

    Poveşti de succes precum cea a lui Mark Zuckerberg au arătat totuşi că oricine poate construi, de la zero, afaceri de miliarde de dolari. Tineri antreprenori din lumea întreagă visează cu ochii deschişi la „the next big thing“ şi dezvoltă, zi de zi, mii de aplicaţii sau programe. Succesul nu depinde însă numai de idee; sunt foarte mulţi factori care influenţează parcursul pe care îl urmează un proiect. Există şi exemple ale unor decizii proaste, aşa cum pare a fi cea a lui Evan Spiegel, CEO al Snapchat, care a refuzat o ofertă de trei miliarde de dolari din partea Facebook, pentru a putea păstra controlul asupra companiei. La scurt timp după refuz, peste patru milioane de conturi au fost atacate de hackeri, iar valoarea companiei a scăzut considerabil.

    INSTAGRAM, APLICAŢIA CARE A SPART GHEAŢA
    Atunci când Mark Zuckerberg a achiziţionat aplicaţia, pentru 1 miliard de dolari, la doar 18 luni de la lansarea acesteia, Instagram avea deja o bază solidă de 30 de milioane de utilizatori care încărcau, zilnic, în jur de cinci milioane de fotografii.

    Aplicaţia de distribuire a pozelor a apărut în AppStore pe 6 octombrie 2010. A reuşit să strângă un milion de utilizatori în primele două luni. Graţie celor de la Facebook, Kevin Systrom şi Mike Krieger au devenit milionari peste noapte. De-a lungul procesului de dezvoltare a Instagram, cei doi au lăsat în spate mai multe proiecte eşuate; unul dintre acestea era menit să-i sprijine pe cei ce nu se pot bucura de soare (suferind de afecţiuni ale pielii) prin trimiterea selectivă a unor fotografii postate de locuitori ai zonelor însorite.

    Un alt proiect ce nu a fost dus la bun sfârşit de cei doi a fost Burnb, un serviciu de localizare pentru care Systrom a adunat 500.000 de dolari în prima rundă de finanţare. Cu toate acestea, aşa cum îşi amintesc cei doi, conceptul din spatele Burnb a stat la baza Instagram.
    În iunie 2011, Instagram avea deja cinci milioane de abonaţi şi aproape două milioane de descărcări lunar. Creşterea a fost ajutată şi de interesul arătat de celebrităţi ca Justin Bieber, Kim Kardashian, Snoop Dogg sau Barack Obama. Bieber, în special, a fost unul din factorii determinanţi pentru succesul aplicaţiei.

    Dimensiunea tranzacţiei a surprins pe multă lume, chiar dacă în trecut asistasem la achiziţia MySpace de către NewsCorp (în anul 2005, pentru 580 milioane de dolari), a YouTube de către Google (în anul 2006, pentru 1,65 miliarde dolari) sau cea a The Huffington Post de către AOL (în anul 2011, pentru 315 milioane dolari).
    Momentul decisiv în decizia celor de la Facebook a fost dezvoltarea versiunii pentru Android, lansată cu scurt timp înainte ca reţeaua socială să cumpere aplicaţia. În 24 de ore de la lansarea versiunii Android, Instagram avea deja un milion de utilizatori. După o săptămână, peste cinci milioane de oameni descărcaseră aplicaţia.

    UBER, INAMICUL PUBLIC AL COMPANIILOR DE TAXI
    ”Prin creştere şi expansiune, compania a evoluat de la un start-up banal din Silicon Valley la un mod de viaţă pentru milioane de oameni din toată lumea“, au anunţat cei de la Uber pe blog, după ce ultima rundă de finanţare a urcat valoarea companiei la 17 miliarde de dolari.

    Uber este o aplicaţie ce permite utilizatorilor să dispună în permanenţă de o maşină şi un şofer, iar succesul său începe să modeleze industria. Mai exact, odată ce contul a fost creat, utilizatorul poate cere o maşină în regim de taxi în oricare din oraşele în care Uber operează. Şoferii nu sunt angajaţi ai Uber, dar plătesc un comision către companie pentru a putea fi listaţi. Un alt aspect extrem de important este că plata se face prin telefon, astfel că serviciile pot fi apelate chiar şi atunci când utilizatorul nu dispune de bani cash.

    De la lansarea în San Francisco, în urmă cu patru ani, Uber s-a extins în 128 de oraşe din 37 de ţări. Cea mai recentă rundă de finanţare a adus 1,4 miliarde dolari în conturile Uber; astfel, evaluat la 17 miliarde de dolari, Uber este acum cel mai valoros start-up finanţat de investitori, depăşind aplicaţia de booking Airbnb, evaluată la 10 miliarde de dolari.
    Datorită numărului tot mai mare de clienţi, Uber devine un pericol pentru companiile de taximetrie, motiv pentru care în mai multe state europene şoferii de taxi au organizat proteste.
     

  • Cât costă un abonament la cel mai nou wellness club din nordul Bucureştiului

    O piscină interioară semi-olimpică, zonă de fitness, aerobic şi spinning de peste 700 de mp, baie de aburi, saună uscată, frigidarium, o piscină în aer liber şi jacuzii all seasons – sunt câteva dintre facilităţile noului Vitality Wellnes Club din nordul Capitalei, realizate în urma unei investiţii de patru milioane de euro. Clubul, întins pe o suprafaţă de 3.000 mp a fost realzat în cadrul complexului hotelier Ramada Plaza şi Ramada Parc şi deserveşte atât clienţii celor două hoteluri, cât şi persoanele care locuiesc în nordul Bucureştiului sau clienţii corporate care lucrează în această zonă. 


    Abonamentele la Vitality Wellness Club variază de la 110 euro /luna day time pâna la 1090 euro/an full time. Până la sfârşitul anului, reprezentanţii clubului estimează că se vor încheia în jur de 800 de abonamente

    Vezi aici cum arată cel mai nou club de sănătate din Nordul Capitalei:

  • Şapte hoteluri de pe insule pe care nu trebuie să le ratezi

    Nisbet Plantation Beach Club, Nevis

    Singurul han istoric rămas în Caraibe este situat pe plajă, iar priveliştea este una de vis: palmieri, apă de culoare turcoaz şi hamace legănate de vânt. Este locul ideal pentru a simţi ce înseamnă cu adevărat luxul caraibian.

    Jade Mountain, St. Lucia

    Aşezat pe cel mai înalt punct al insulei Santa Lucia, aproape de oraşul Soufriere, acest hotel are un aspect cu totul deosebit. Fiecare dintre cele 28 de apartamente sunt unice, dar au ceva în comun: toate camerele au piscine infinite.

    Jamaica Inn, Jamaica

    Mult timp o destinaţie preferată de elita britanică, acest resort clasic a fost renovat în 2007. Cele 47 de apartamente sunt o combinaţie între stilul indonezian, colonial şi jamaican retro.

    Wickaninnish Inn, British Columbia

    Hotelul se află într-o pădure de pini din apropierea parcului naţional Pacific Rim. Reprezentanţii resortului spun că cea mai bună perioadă de stat este în anotimpul furtunilor, deoarece natura prezintă un spectacol desăvârşit.

    Four Seasons Resort Hualalai, Hawaii

    “Perfect”, “paradis” şi “cea mai frumoasă excursie din viaţa mea” sunt cuvintele pe care oaspeţii le folosesc pentru a descrie perioada petrecută la acest hotel din Hawaii.

    Four Seasons Resort, Jimbaran Bay, Bali

    Luxos şi dramatic în acelaşi timp, acest resort se află în miloc unei păduri tropicale. Oaspeţii au acces la plaja privată cu nisip alb şi se pot delecta cu fructe de mare în timp ce asistă la spectacolele prezentate de localnici.

    Sandy Lane, Barbados

    Acest resort este definiţia luxului: oaspeţii sunt aşteptaţi la aeroport cu un Bentley şi aduşi în camerele cu marmură. Mai mult, fiecare oaspete beneficiază de suportul unui asistent personal pe toată durata concediului.

  • FC Dinamo, în INSOLVENŢĂ. Tribunalul Bucureşti a admis cererea societăţii care administrează clubul

     “Admite cererea debitorului  FC Dinamo 1948. Deschide procedura generală a insolvenţei. Termen pentru continuarea procedurii la 10.09.2014. Desemnează administrator judiciar pe CII Dascăl Cătălin Andrei care va îndeplini atribuţiile prevăzute de art. 20 raportat la art. 49 al.1 lit. a din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, cu o remuneraţie de 1500 lei din averea debitorului.”, se arată în soluţia pronunţată de Tribunalul Bucureşti.

    Miercuri a avut loc al doilea termen în dosarul înregistrat la 13 mai, la Tribunalul Bucureşti, prin care clubul condus de Ionuţ Negoiţă solicita deschiderea procedurii de insolvenţă.

    FC Dinamo este al şaselea club de Liga I care solicită intrarea în insolvenţă în ultimii doi ani, după FC Rapid, Gloria Bistriţa, Universitatea Cluj, Oţelul Galaţi şi FC Vaslui.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Club Business Magazin: Cum arată viitorul industriei de relaţii cu clienţii

    Marcin Grygielski, Interactive Intelligence: România este o piaţă interesantă pentu noi, a doua piaţă ca importanţă în regiune. Avem planuri mari aici. Interactive Intelligence Group este un furnizor global de servicii şi soluţii software. Avem peste 6.000 clienţi din întreaga lume care beneficiază de soluţii pentru centre de contact, soluţii integrate pentru comunicaţii de business şi software şi servicii pentru automatizarea proceselor de business, care pot fi implementate atât la sediul companiei, cât şi în cloud. Am investit foarte mult din 2009 încoace în dezvoltarea serviciilor în cloud. În SUA, 70% din activitate se desfăşoară deja în cloud, iar la nivel mondial procentul ajunge la 50%.

    Suntem primii care vom lua startul în cursa către cloud în regiune. O tendinţă în industria noastră este de a simplifica modul în care sunt raportate datele legate de indicatorii de performanţă din contact center pentru a putea vedea simplu şi clar ce aspecte pot fi îmbunătăţite. Apoi, corelarea datelor clienţilor cu cele de pe reţelele sociale ajută managerii centrelor de date la îmbunătăţirea campaniilor de marketing, a răspunsului în timp real din partea publicului ţintă. Am implementat sistemele noastre la nivel mondial la clienţi precum Alianz, iar directorii din call-center sau cei de IT au înţeles că nu e nevoie să facă experimente când e vorba de tehnologii inovative, ci se pot convinge rapid de beneficiile unui software performant.

    Arkadiusz Pielski, Asseco South Eastern Europe Polonia: Făcând o analiză la nivel regional, am observat că directorii de call center sunt preocupaţi de următoarele aspecte: îmbunătăţirea calităţii serviciilor, reducerea numărului de servere, simplificarea monitorizării datelor şi raportarea cu acurateţe, implementarea schimbărilor de strategie în timp foarte scurt şi, nu în cele din urmă, de costuri mai mici de operare.

    Avem o experienţă de ani buni în materie de software pentru industria de contact center. În medie, în timp de trei luni putem optimiza un sistem deja existent, fără a afecta funcţionalitatea unui call center. Putem reduce costul de operare al unui call center cu până la 50% prin adoptarea celor mai noi tehnologii. Suntem cea mai mare companie IT din Polonia, unul dintre jucătorii importanţi din regiune, cu 1.300 de angajaţi, şi al şaselea mare vânzător de software din Europa. Avem 30.000 de angajaţi la nivel mondial, în compania-mamă. Clienţii noştri provin atât din sectorul privat, cât şi din cel public.

    Adriana Ohanisian, Allianz-Ţiriac Asigurări: Odată cu demararea proiectului de call center, în urmă cu sase ani, Allianz-Tiriac Asigurari a pus la dispoziţia clienţilor săi un canal centralizat de gestionare a solicitărilor primite din partea acestora. Am definit atunci standardele de calitate şi am putut prin monitorizarea constantă a activităţii să optimizăm serviciile pe care le oferim asiguraţilor noştri. Desigur, toate softurile de call center realizează direcţionarea de apeluri şi măsurarea principalilor indicatori de timp (timp de răspuns, de abandon al apelului, etc.), de aceea elementele de cel mai mare interes pentru mine în alegerea aplicaţiei au fost monitorizarea şi raportarea activităţii.

    Fără un suport eficient din partea soluţiei tehnice alese, sarcina unui manager de call center de a ţine sub control fluxul de apeluri şi, implicit, de a acţiona este mult îngreunată. De aceea, aceste instrumente de supervizare reprezintă un factor de diferenţiere între producătorii de software din call center. Desigur, adoptarea tehnologiilor de ultimă generaţie trebuie să fie dublata de investiţia în resursa umană. Este importantă dezvoltarea continuă a angajaţilor nu doar în materie de interacţiune cu clientul, dar şi prin dobândirea de cunoştinţe în domeniul în care activează firma. Asimilând
    informaţii şi experienţă în domeniul asigurărilor în cazul nostru, angajaţii nostri din call center au şansa de a face un pas înainte în carieră în cadrul companiei.

    Vladimir Sterescu, CGS România: Eu reprezint un furnizor de talie medie la nivel global din industria de BPO. România devine treptat pentru mulţi furnizori de tehnologie o piaţă către care încep să se uite tot mai mult în ultimii ani. Piaţa se dezvoltă, sunt tot mai multe companii, chiar şi instituţii de stat, care au investit în ultimii ani şi încă investesc în centre de suport. Din experienţa noastră, trebuie făcută o distincţie între caracteristicile de bază ale unui centru de suport şi cele noi care apar pe piaţă.

    Este mai bine să cumperi totul de la un singur integrator decât să iei elementele de bază din diverse locuri şi apoi să îţi baţi capul să le integrezi, respectiv să le dezvolţi. Apoi, se vorbeşte tot mai mult despre integrarea social media în centrele de suport şi în tehnologie sau prioritizarea apelurilor către cel mai priceput angajat în acel sector. E important să vedem, înainte de a adopta aceste tehnologii, dacă există un randament al investiţiei, sau dacă îl cumpărăm doar ca să îl avem şi fără să ştim să îl folosim.

    Dacă trimitem toate apelurile către cei foarte buni, pe termen scurt vom avea rezultate foarte bune, dar în trei luni o să pierdem acel om chiar dacă îl plătim mai bine. În social media, abilităţile personalului care interacţionează cu clienţii trebuie să fie foarte bune, pentru că ceea ce se postează va rămâne acolo şi va circula foarte repede între utilizatorii respectivei platforme. Am văzut la multe companii cum, printre apeluri, angajaţii din call center gestionează şi online relaţia cu clienţii, doar pentru că li se cere să îşi crească productivitatea.

    Una peste alta, România se mişcă, suntem într-un con de lumină pozitiv. Cele mai recente studii arată că Bucureştiul a început să devanseze alte capitale din centrul şi estul Europei, precum Sofia şi Budapesta, dar încă suntem mult în urma Cehiei sau Poloniei. Statul începe să recunoască industria de contact center, iar de la sfârşitul anului 2012 autorităţile acordă subvenţii pentru cei care creează locuri de muncă în zona de suport. Companiile din domeniu vând mai ales România: o forţă de muncă bine instruită, deschisă spre nou, care vorbeşte mai multe limbi străine şi este disponibilă la un preţ atractiv pentru orice investitor.

    La acelaşi etaj putem avea 18 limbi străine, este ceva unic pentru zona est-europeană. Spre deosebire de provincie, Bucureştiul este din ce în ce mai asaltat de companii care fie externalizează servicii către furnizori de BPO, fie deschid propriile centre. În ultima vreme preluăm servicii din ce în ce mai complexe, ceea ce e foarte bine, pentru că începem să ne vindem mai scump.

     

  • Constantin Gâlcă, noul antrenor al echipei Steaua Bucureşti

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Nike, dispusă să plătească 600 de milioane de dolari pentru prelungirea contractului cu Manchester United

     Sponsor al formaţiei engleze din 2002, Nike speră să-şi păstreze parteneriatul cu una dintre cele mai populare echipe din lume, în ciuda unui sezon dezamăgitor avut de formaţia din Manchester.

    United a terminat ediţia de campionat 2013/2014 pe locul 7 şi a ratat pentru priuma dată din 1990 participarea în cupele europene.

    Actualul contract dintre Nike şi Manchester United a fost încheiat pe 13 ani, cu o valoare de 510 milioane de dolari şi expiră la finalul sezonului 2014/2015.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • A apărut primul trailer oficial pentru “Interstellar”, cel mai recent film al lui Christopher Nolan – GALERIE FOTO ŞI VIDEO

    Scriitorul şi regizorul Christopher Nolan semnează “Interstellar”, primul său proiect după “Inception” şi trilogia Batman.

    Filmările au avut loc, în mare parte, în Islanda, în acelaşi loc în care Ridley Scott a filmat pentru thriler-ul său “Prometheus”. “Interstellar” este o poveste science-fiction despre un grup de exploratori care călătoresc prin găuri de vierme către zone îndepărtate ale universului. Detalii foarte exacte despre misiunea lor nu sunt ştiute, însă judecând după scenariile anterioare ale lui Nolan, publicul va avea cu siguranţă câteva surprize.

    Distribuţia are câteva nume de excepţie, precum Matthew McConaughey (“Dallas Buyers Club”), Anne Hathaway (“Les Miserables”), Jessica Chastain (“The Help”) sau Casey Affleck (“Gone baby gone”).

    “Insterstellar” va ajunge pe marile ecrane la începutul lunii noiembrie.

     

  • A apărut primul trailer oficial pentru “Interstellar”, cel mai recent film al lui Christopher Nolan – GALERIE FOTO ŞI VIDEO

    Scriitorul şi regizorul Christopher Nolan semnează “Interstellar”, primul său proiect după “Inception” şi trilogia Batman.

    Filmările au avut loc, în mare parte, în Islanda, în acelaşi loc în care Ridley Scott a filmat pentru thriler-ul său “Prometheus”. “Interstellar” este o poveste science-fiction despre un grup de exploratori care călătoresc prin găuri de vierme către zone îndepărtate ale universului. Detalii foarte exacte despre misiunea lor nu sunt ştiute, însă judecând după scenariile anterioare ale lui Nolan, publicul va avea cu siguranţă câteva surprize.

    Distribuţia are câteva nume de excepţie, precum Matthew McConaughey (“Dallas Buyers Club”), Anne Hathaway (“Les Miserables”), Jessica Chastain (“The Help”) sau Casey Affleck (“Gone baby gone”).

    “Insterstellar” va ajunge pe marile ecrane la începutul lunii noiembrie.