BusinessMagazin

Tag: China

  • Se adună nori de criză. Un uriaş magazin din China, pe care unul dintre cei mai bogaţi oameni din lume a vrut să îl umple ochi cu haine, genţi şi pantofi de milioane de euro, acum stă gol şi abandonat. Să fie acesta primul semn că şi în buzunarele bogaţilor a început să bată vântul?

    Când Bernard Arnault, şeful gigantului de lux LVMH, a vizitat China în vara anului trecut, el a pus ochii o clădire de cinci etaje, pe care voia să o transforme într-un gigant magazin pentru celebrul său brand Louis Vitton. Magazinul urma să se deschidă în 2024, dar la un an de la startul proiectului, în vitrinele acestuia nu se vede nimic, niciun client, niciun angajat, nicio geantă scumpă, scrie Bloomberg.

    Progresul lent al unui astfel de proiect vorbeşte mult despre provocările şi dificultăţile cu care se confruntă peste hotare companiile europene din lumea luxului. Cererea pentru produsele de lux ar fi trebuit să explodeze după ridicarea restricţiilor sanitare. Realitatea este însă dezamăgitoare, apetitul pentru genţile, parfumurile şi accesoriile scumpe e la pământ. Drept rezultat, emblematicele branduri din lumea fashionului au pierdut 251 mld. dolari pe bursă, din martie şi până în prezent, un semnal că bogată sau nu, lumea nu mai are bani sau chef de lux.

    Semnele că prăbuşirea sectorului de lux se apropie au început să se înmulţescă. Un prim semnal de avertizare l-a tras Hermes, care în trecut vindea emblematicele genţi Birkin pentru zeci de mii de dolari. În prezent, compania a decis să reducă preţul acestora, pentru a atrage clienţi. Totodată, companii precum Kering şi Burberry au început să ofere reduceri şi de 50% pentru a reduce din stocuri şi a face bani.

    Directorii de vânzări, obişnuiţi să fie hărţuiţi de clienţii de lux cu privire la cea mai recentă gamă de produse, se străduiesc acum să convingă VIP-urile să răspundă la apeluri. După ani de creştere ameţitoare, se aşteaptă ca piaţa de lux din China să scadă cu până la 15% în acest an, potrivit companiei de consultanţă Digital Luxury Group.

    Declinul este parţial ciclic, economia Chinei luptând să îşi revină după o criză imobiliară la nivel naţional. Dar şi mai îngrijorătoare pentru giganţii luxului din Europa sunt indicii care arată o schimbare permanentă a cererii. Campaniile preşedintelui Xi Jinping de reprimare a funcţionarilor guvernamentali corupţi şi de promovare a unei distribuţii mai echitabile a veniturilor au făcut ca etalarea bogăţiei să devină nu doar o chestiune demodată, ci şi potenţial periculoasă. Între timp, tinerii consumatori chinezi îşi cheltuiesc din ce în ce mai mult banii pe experienţe precum călătoriile şi nu pe pe simboluri ale statutului.

    Investitorii urmăresc să vadă dacă recentele stimulente pompate de guverul de la Beijing vor reuşi să îmbunătăţească situaţia economică a Chinei şi să aducă înapoi cererea, deşi nu există prea multe dovezi în acest sens.

    Potrivit Baidu Inc., traficul în marile centre comerciale din China în timpul vacanţei de o săptămână de la începutul lunii octombrie a fost cu 18% mai mic decât în anul precedent.

    Chiar dacă economia îşi revine, este puţin probabil ca oamenii să mai acorde aceeaşi atenţie produselor de lux aşa cum o făceau înainte.

    Chinezii „nu mai au nevoie de branduri sau de etichete care să le dovedească bogăţia”, a declarat Jessica Gleeson, CEO al BrighterBeauty, o firmă de consultanţă în sectorul de retail cu sediul în Shanghai.

    „Investiţiile în sine, sănătate şi în alte experienţe sunt cele care acum fac banii să se mişte şi nu văd o inversare a tendinţei”, a spus ea.

     

     

  • Se adună nori de criză. Un uriaş magazin din China, pe care unul dintre cei mai bogaţi oameni din lume a vrut să îl umple ochi cu haine, genţi şi pantofi de milioane de euro, acum stă gol şi abandonat. Să fie acesta primul semn că şi în buzunarele bogaţilor a început să bată vântul?

    Când Bernard Arnault, şeful gigantului de lux LVMH, a vizitat China în vara anului trecut, el a pus ochii o clădire de cinci etaje, pe care voia să o transforme într-un gigant magazin pentru celebrul său brand Louis Vitton. Magazinul urma să se deschidă în 2024, dar la un an de la startul proiectului, în vitrinele acestuia nu se vede nimic, niciun client, niciun angajat, nicio geantă scumpă, scrie Bloomberg.

    Progresul lent al unui astfel de proiect vorbeşte mult despre provocările şi dificultăţile cu care se confruntă peste hotare companiile europene din lumea luxului. Cererea pentru produsele de lux ar fi trebuit să explodeze după ridicarea restricţiilor sanitare. Realitatea este însă dezamăgitoare, apetitul pentru genţile, parfumurile şi accesoriile scumpe e la pământ. Drept rezultat, emblematicele branduri din lumea fashionului au pierdut 251 mld. dolari pe bursă, din martie şi până în prezent, un semnal că bogată sau nu, lumea nu mai are bani sau chef de lux.

    Semnele că prăbuşirea sectorului de lux se apropie au început să se înmulţescă. Un prim semnal de avertizare l-a tras Hermes, care în trecut vindea emblematicele genţi Birkin pentru zeci de mii de dolari. În prezent, compania a decis să reducă preţul acestora, pentru a atrage clienţi. Totodată, companii precum Kering şi Burberry au început să ofere reduceri şi de 50% pentru a reduce din stocuri şi a face bani.

    Directorii de vânzări, obişnuiţi să fie hărţuiţi de clienţii de lux cu privire la cea mai recentă gamă de produse, se străduiesc acum să convingă VIP-urile să răspundă la apeluri. După ani de creştere ameţitoare, se aşteaptă ca piaţa de lux din China să scadă cu până la 15% în acest an, potrivit companiei de consultanţă Digital Luxury Group.

    Declinul este parţial ciclic, economia Chinei luptând să îşi revină după o criză imobiliară la nivel naţional. Dar şi mai îngrijorătoare pentru giganţii luxului din Europa sunt indicii care arată o schimbare permanentă a cererii. Campaniile preşedintelui Xi Jinping de reprimare a funcţionarilor guvernamentali corupţi şi de promovare a unei distribuţii mai echitabile a veniturilor au făcut ca etalarea bogăţiei să devină nu doar o chestiune demodată, ci şi potenţial periculoasă. Între timp, tinerii consumatori chinezi îşi cheltuiesc din ce în ce mai mult banii pe experienţe precum călătoriile şi nu pe pe simboluri ale statutului.

    Investitorii urmăresc să vadă dacă recentele stimulente pompate de guverul de la Beijing vor reuşi să îmbunătăţească situaţia economică a Chinei şi să aducă înapoi cererea, deşi nu există prea multe dovezi în acest sens.

    Potrivit Baidu Inc., traficul în marile centre comerciale din China în timpul vacanţei de o săptămână de la începutul lunii octombrie a fost cu 18% mai mic decât în anul precedent.

    Chiar dacă economia îşi revine, este puţin probabil ca oamenii să mai acorde aceeaşi atenţie produselor de lux aşa cum o făceau înainte.

    Chinezii „nu mai au nevoie de branduri sau de etichete care să le dovedească bogăţia”, a declarat Jessica Gleeson, CEO al BrighterBeauty, o firmă de consultanţă în sectorul de retail cu sediul în Shanghai.

    „Investiţiile în sine, sănătate şi în alte experienţe sunt cele care acum fac banii să se mişte şi nu văd o inversare a tendinţei”, a spus ea.

     

     

  • China solicită Uniunii Europene o soluţie convenabilă pentru comerţul cu vehicule electrice pe fondul suprataxării

    China a îndemnat Franţa să împingă Comisia Europeană către o soluţie acceptabilă privind comerţul cu vehicule electrice, atât pentru industria europeană, cât şi pentru cea chineză, potrivit Reuters.

    Cu toate acestea, Franţa a declarat că UE nu va ceda în chestiuni cheie.

    Anul trecut, UE a lansat o anchetă anti-subvenţii privind importurile de vehicule electrice cu baterii fabricate în China, iar în octombrie, a votat în favoarea impunerii de tarife pentru aceste maşini.

    În ultimele luni, China a lansat propriile anchete privind carnea de porc şi produsele lactate europene şi, în octombrie, a impus măsuri antidumping temporare asupra importurilor de brandy din UE.

    În cadrul unei întâlniri cu ministrul francez al comerţului, Sophie Primas, ministrul chinez al comerţului, Wang Wentao, a îndemnat Parisul să îşi asume „un rol activ” pentru a impulsiona UE în privinţa vehiculelor electrice chineze.

    El a reiterat că ancheta uniunii a fost o preocupare majoră care a „împiedicat serios” cooperarea dintre China şi UE în industria auto.

    Primas i-a spus lui Wang că UE refuză să escaladeze situaţia şi continuă să colaboreze cu China, „dar nu va ceda la presiuni cu privire la aspecte esenţiale”.

    „Vom continua să apărăm o concurenţă mai echitabilă care să aducă beneficii tuturor”, se arată într-o declaraţie a biroului său de presă.

  • Unul dintre cei mai mari producători auto din lume a căzut în prăpastie: Profitul colosului german a scăzut cu 64%. Deja a anunţat că va închide 3 fabrici în Germania şi va concedia zeci de mii de angajaţi

    Volkswagen a subliniat „nevoia urgentă” de a demara o serie de închideri majore de fabrici şi reduceri de personal, după ce cel mai mare producător auto din Europa a raportat o scădere de 64% a profitului net trimestrial, cauzată de diminuarea vânzărilor din China, relatează Financial Times.

    Compania a informat comitetul de întreprindere despre intenţia de a închide trei fabrici şi de a concedia zeci de mii de angajaţi, reprezentând cea mai amplă restructurare din cei 87 de ani de istorie a grupului.

    În trimestrul încheiat la finalul lunii septembrie, profitul net al Volkswagen a scăzut la 1,57 miliarde de euro, de la 4,34 miliarde de euro în aceeaşi perioadă a anului precedent, iar veniturile au înregistrat o scădere de 0,5%, ajungând la 78,5 miliarde de euro. Marja de profit operaţional a companiei a coborât la 3,6%, faţă de 6,2% în trimestrul anterior.

    Acţiunile Volkswagen, care au scăzut cu peste 20% de la începutul anului, au înregistrat o scădere suplimentară de peste 3% în tranzacţiile de dimineaţă la bursa din Frankfurt.

    Marja operaţională a mărcii VW, unde sunt concentrate reducerile de costuri planificate, a scăzut la 2% în primele nouă luni ale anului, îndepărtându-se de obiectivul de 6,5% stabilit pentru 2026 de către directorul mărcii, Thomas Schäfer.

    „Acest lucru subliniază nevoia urgentă de reduceri semnificative ale costurilor şi de a îmbunătăţi eficienţa companiei”, a declarat directorul financiar Arno Antlitz, menţionând un „mediu de piaţă dificil”.

    Rezultatele financiare ale companiei au fost anunţate miercuri, cu câteva ore înainte de negocierile salariale cu sindicatele, care au cerut o majorare de 7% a salariilor angajaţilor.

    În schimb, planurile conducerii prevăd reduceri salariale de 10% pentru angajaţii mărcii VW, ca parte a măsurilor radicale de restructurare, măsuri criticate sever de şefa comitetului de întreprindere, Daniela Cavallo.

    „Trebuie să recunoaştem că situaţia devine tot mai gravă. Nevoia de acţiune creşte masiv pentru noi toţi”, a declarat Arne Meiswinkel, negociatorul-şef al Volkswagen, înaintea discuţiilor.

    Volkswagen a emis deja două avertismente privind profitul în acest an, confruntându-se cu o scădere bruscă a vânzărilor de vehicule electrice în Germania, după ce guvernul a redus semnificativ subvenţiile pentru achiziţionarea acestora la finalul anului trecut.

    În primele nouă luni ale anului, vânzările de vehicule Volkswagen au scăzut cu 12% în China, unde grupul se confruntă cu o concurenţă puternică din partea mărcilor locale. Vânzările din Europa de Vest au scăzut, de asemenea, cu 1%.

  • Prăbuşirea elitei financiare a Chinei: Cum represiunile guvernamentale şi criza economică au rescris dramatic clasamentul miliardarilor chinezi

    Numărul miliardarilor chinezi a scăzut cu mai mult de o treime în ultimii trei ani, conform unei liste întocmite de grupul de cercetare Hurun. Scăderea se datorează represiunilor guvernamentale, încetinirii anumitor sectoare economice şi scăderii pieţelor de capital, scrie Financial Times.

    După un vârf de 1.185 de miliardari atins în 2021, Hurun a raportat o reducere la 753 de miliardari, adică o scădere de 36%, cu mult peste devalorizarea de 10% a monedei renminbi faţă de dolar în aceeaşi perioadă. În ultimul an, numărul miliardarilor chinezi a scăzut cu 16%, în contextul în care renminbi-ul a pierdut doar 2,5% faţă de dolar.

    Lista a cunoscut schimbări rapide, potrivit Hurun, antreprenori consacraţi, precum dezvoltatorii imobiliari, fiind înlocuiţi de nou-veniţi, printre care se numără Zhang Yiming, fondatorul ByteDance. La 41 de ani, Zhang, creatorul TikTok şi al versiunii sale chinezeşti, Douyin, a devenit cel mai bogat om din China, cu o avere de 49 de miliarde de dolari, în ciuda presiunilor din partea guvernului SUA asupra companiei sale.

    Zhang a detronat liderul anterior, Zhong Shanshan, supranumit „regele apei îmbuteliate.” În vârstă de 70 de ani, Zhong s-a aflat în fruntea listei timp de trei ani, însă afacerea sa principală, Nongfu Spring, a suferit o scădere de 40% a valorii acţiunilor, după o serie de acuzaţii pe reţelele sociale privind afinităţile sale faţă de politica japoneză.

    Lista include şi antreprenori din Hong Kong, Macao şi Taiwan. Rupert Hoogewerf, preşedintele Hurun Report, a menţionat că „lista s-a micşorat pentru al treilea an consecutiv, ceea ce este fără precedent, din cauza dificultăţilor economice şi a scăderii pieţei de capital din China.”

    Estimările averilor din listă au fost realizate la sfârşitul lunii august şi nu iau în considerare creşterea acţiunilor din septembrie, când China a anunţat un pachet de stimulente economice.

    Scăderea numărului de miliardari se suprapune cu prăbuşirea pieţei imobiliare chineze, care a afectat puternic vechii dezvoltatori imobiliari. În schimb, miliardarii din comerţul electronic au fost afectaţi de reglementările guvernamentale, dar au rezistat mai bine.

    Pony Ma, fondatorul Tencent şi dezvoltatorul aplicaţiei WeChat, a ajuns pe locul trei, iar Colin Huang, fondatorul Pinduoduo şi Temu, pe locul patru. Chris Xu Yangtian, fondatorul Shein, s-a clasat pe locul 76, cu o avere de 7 miliarde de dolari.

    „Noua generaţie de antreprenori din China este mult mai orientată internaţional decât predecesorii săi”, afirmă raportul Hurun. Jack Ma de la Alibaba, liderul listei din 2020, care a dispărut din atenţia publicului după anularea ofertei publice a companiei Alipay de către guvern, ocupă acum locul 10 în topul miliardarilor chinezi.

  • Philips se confruntă cu provocări majore în China: Acţiunile scad cu 15% pe fondul reducerii drastice a estimărilor de vânzări

    Acţiunile producătorului olandez de echipamente medicale Philips au scăzut cu peste 15% la deschiderea sesiunii de luni, după ce compania şi-a redus previziunile de vânzări din cauza unei „scăderi semnificative” a cererii pe piaţa sa principală, China, scrie Financial Times.

    Philips estimează acum o creştere globală a vânzărilor pentru acest an între 0,5% şi 1,5%, sub prognoza anterioară de 3-5%.

    „Incertitudinile menţionate în trimestrele trecute s-au intensificat în China şi sunt aşteptate să continue”, a declarat Philips luni.

    Compania a mai spus că vânzările comparabile la nivel global au rămas stabile la 4,38 miliarde de euro în acest trimestru, după o creştere de două cifre în aceeaşi perioadă a anului trecut. „Scăderea din China a fost compensată de creşterea în alte regiuni şi de venituri mai mari din redevenţe,” a adăugat Philips.

     

  • Decizie fără precedent luată de China pentru a opri dezastrul imobiliar din ţara unde constructorii nu mai au bani să termine proiectele, iar oamenii au rămas cu credite şi fără case

     

    China pare că a găsit o soluţie pentru deblocarea sectorului imobiliar, unde foarte multe proiecte au rămas fără bani, în timp ce milioane de oameni şi-au făcut credite pentru apartamente pe care nu le vor vedea prea curând. Acum, guvernul de la Beijing vrea să ofere dezvoltatorilor împrumuturi care totalizează 562 mld. dolari, pentru a ieşi din impas şi a revigora sectorul, scrie Financial Times.

    Aşa-numita listă alba a dezvoltatorilor  a fost vehiculată încă din ianuarie şi include proiecte şi companii eligibile pentru a primi finanţare suplimentară de la băncile locale şi de stat cu care să continue proiectele.

    Extinderea sprijinului pentru dezvoltatori vine în urma unui efort recent al Beijingului de a restabili încrederea în economia chineză, unde o încetinire prelungită a sectorului imobiliar s-a combinat cu o cerere slabă din partea consumatorilor, ceea ce a înrăutăţit perspectivele şi a dus la solicitarea unor stimulente fiscale suplimentare.

    În septembrie, autorităţile au prezentat măsuri de sprijinire a sectorului, inclusiv reducerea costurilor de împrumut şi relaxarea regulilor pentru achiziţionarea locuinţelor. Aceste planuri, care au fost însoţite de măsuri de stimulare a pieţei bursiere, au alimentat speranţele unei intervenţii majore.

    Guvernul lui Xi Jinping, care a intervenit iniţial pentru a ameliora problemele din sectorul imobiliar în 2020, s-a abţinut până în prezent să anunţe stimulente directe, preferând în schimb să încurajeze sectorul bancar de stat din China să acorde mai multe credite.

    Semn că sprijinul sporit nu a răspuns aşteptărilor investitorilor, acţiunile dezvoltatorilor imobiliari chinezi cotaţi în Hong Kong au scăzut joi. Indicele Hang Seng Mainland Properties a scăzut cu 6,7 procente pe parcursul zilei.

    Zerlina Zeng, şefa strategiei de creditare pentru Asia la CreditSights, a declarat că băncile „ar putea fi reticente în a acorda finanţare suplimentară proiectelor imobiliare incomplete, deoarece trebuie să suporte în continuare riscul de credit”. Ea a adăugat că o mare parte din banii împrumutaţi până în august prin intermediul programului de listă albă au fost pentru refinanţarea datoriilor existente.

    Jeff Zhang, analist la Morningstar, a declarat că se aşteaptă la o „accelerare a execuţiei, cu mai mulţi dezvoltatori în dificultate care primesc fonduri pentru finalizarea locuinţelor, ceea ce ar contribui la consolidarea încrederii cumpărătorilor de locuinţe”.

    Piaţa imobiliară din China este încă dominată de case nou construite care sunt cumpărate înainte de finalizare, deşi achiziţiile s-au mutat în acest an către proprietăţile existente, pe fondul preocupărilor privind starea dezvoltatorilor.

     

     

  • Cum se construieşte un imperiu: Proiectele imobiliare gigant abandonate revin la viaţă în China după ce guvernul plăteşte 560 mld. dolari dezvoltatorilor să învie fantomele de beton şi oţel

     

    China pare că a găsit o soluţie pentru deblocarea sectorului imobiliar, unde foarte multe proiecte au rămas fără bani, în timp ce milioane de oameni şi-au făcut credite pentru apartamente pe care nu le vor vedea prea curând. Acum, guvernul de la Beijing vrea să ofere dezvoltatorilor împrumuturi care totalizează 562 mld. dolari, pentru a ieşi din impas şi a revigora sectorul, scrie Financial Times.

    Aşa-numita listă alba a dezvoltatorilor  a fost vehiculată încă din ianuarie şi include proiecte şi companii eligibile pentru a primi finanţare suplimentară de la băncile locale şi de stat cu care să continue proiectele.

    Extinderea sprijinului pentru dezvoltatori vine în urma unui efort recent al Beijingului de a restabili încrederea în economia chineză, unde o încetinire prelungită a sectorului imobiliar s-a combinat cu o cerere slabă din partea consumatorilor, ceea ce a înrăutăţit perspectivele şi a dus la solicitarea unor stimulente fiscale suplimentare.

    În septembrie, autorităţile au prezentat măsuri de sprijinire a sectorului, inclusiv reducerea costurilor de împrumut şi relaxarea regulilor pentru achiziţionarea locuinţelor. Aceste planuri, care au fost însoţite de măsuri de stimulare a pieţei bursiere, au alimentat speranţele unei intervenţii majore.

    Guvernul lui Xi Jinping, care a intervenit iniţial pentru a ameliora problemele din sectorul imobiliar în 2020, s-a abţinut până în prezent să anunţe stimulente directe, preferând în schimb să încurajeze sectorul bancar de stat din China să acorde mai multe credite.

    Semn că sprijinul sporit nu a răspuns aşteptărilor investitorilor, acţiunile dezvoltatorilor imobiliari chinezi cotaţi în Hong Kong au scăzut joi. Indicele Hang Seng Mainland Properties a scăzut cu 6,7 procente pe parcursul zilei.

    Zerlina Zeng, şefa strategiei de creditare pentru Asia la CreditSights, a declarat că băncile „ar putea fi reticente în a acorda finanţare suplimentară proiectelor imobiliare incomplete, deoarece trebuie să suporte în continuare riscul de credit”. Ea a adăugat că o mare parte din banii împrumutaţi până în august prin intermediul programului de listă albă au fost pentru refinanţarea datoriilor existente.

    Jeff Zhang, analist la Morningstar, a declarat că se aşteaptă la o „accelerare a execuţiei, cu mai mulţi dezvoltatori în dificultate care primesc fonduri pentru finalizarea locuinţelor, ceea ce ar contribui la consolidarea încrederii cumpărătorilor de locuinţe”.

    Piaţa imobiliară din China este încă dominată de case nou construite care sunt cumpărate înainte de finalizare, deşi achiziţiile s-au mutat în acest an către proprietăţile existente, pe fondul preocupărilor privind starea dezvoltatorilor.

     

     

  • Xi afirmă că China doreşte să fie un partener şi un prieten al SUA

    „China este dispusă să fie un partener şi prieten cu Statele Unite. Acest lucru va fi în beneficiul nu numai al celor două ţări, ci şi al lumii”, a declarat Xi.

    Declaraţia lui Xi se regăseşte în remarcile dintr-o scrisoare la dineul anual de premiere 2024 al Comitetului Naţional pentru Relaţiile SUA-China.

  • Starea dezamăgitoare a economiei chineze trimite în jos preţul petrolului. Aurul negru a avut o scădere de aproape 3% pe bursele internaţionale

    Preţul petrolului a scăzut cu aproape 3% pe pieţele internaţionale după ce s-au înmulţit temerile privind starea economiei chineze, scrie FT.

    Brent crude, standardul internaţional, a pierdut 2,7% ajungând să se tranzacţioneze la 76,88 de dolari pe baril. West Texas Intermediate, standardul folosit în SUA, a înregistrat o scădere de 2,8% până la 73,41 de dolari pe baril.

    Datele dezămăgitoare privind inflaţia din China, dar şi scăderea comerţului, accentuează temerile că a doua economie a lumii stagnează, în ciuda stimulentelor oferite de guvern.