BusinessMagazin

Tag: capital

  • Un secol de istorie pentru Bursa de la Bucureşti

    Închisă aproape cinci decenii de socialişti pe fondul procesului de naţionalizare a economiei, bursa de la Bucureşti renaşte din propria cenuşă în 1995 în contextul alinierii României la practicile capitalismului, care presupuneau şi o piaţă de capital funcţională.
    Încercată de mai multe crize în jumătate de secol cât a fost activă, bursa de la Bucureşti are în prezent şansa de a promova de la o piaţă de frontieră la una emergentă, în ceea ce ar putea fi biletul dus către pieţele dezvoltate ale vestului.
    De la emitenţi precum Banca Naţională a României, care era una dintre cele mai căutate acţiuni la începutul secolului XX ca urmare a dividendelor ridicate, sau Letea, unul dintre cei mai vechi şi mai mari producători de hârtie de atunci, bursa de la Bucureşti a evoluat până în prezent la companii din sectoare de activitate care nici măcar nu existau acum o sută de ani, precum telecomunicaţii, IT, intermediare financiară.
    Însă chiar şi cu noile tendinţe, bursa de la Bucureşti încă se luptă să recâştige rolul de finanţator al companiilor în condiţiile în care în 1926 s-a tranzacţionat la Bucureşti circa 11% din Produsul Intern Brut (PIB) al României de atunci faţă de 1,6% în 2017, potrivit calculelor ZF pe baza datelor BNR, ASF şi ale BVB.

    50 de ani în beznă
    Activitatea Bursei de Efecte, Acţiuni şi Schimb este întreruptă în 1948 odată cu instaurarea regimului comunist în România şi cu începerea naţionalizării economiei, proces care avea să transforme din temelii societatea românească şi a cărui cerneală în paginile de istorie este proaspăt uscată.
    La acel moment, la bursa de la Bucureşti erau înscrise acţiuni emise de 93 de societăţi şi 77 de titluri cu venit fix (obligaţiuni). Coincidenţă sau nu, în prezent pe piaţa principală sunt listate circa 90 de acţiuni şi 76 de emisiuni de obligaţiuni, practic numere asemănătoare celor de acum o jumătate de secol, potrivit datelor BVB.
    România a schimbat macazul în 1989 odată cu Revoluţia, eveniment care avea să delimiteze generaţii întregi şi care cu siguranţă va rezista testului timpului. Economia sare într-o nouă etapă, de la una închisă la una de tipul deschis, capitalist. Iar bursa îi urmează exemplul câţiva ani mai târziu.
    Capitalismul se scrie cu cerneală verde, dolarii fiind motorul care la începutul anilor ’90 a pus în funcţiune motorul pieţei de capital în România. Iar cum banii nu au ochi sau urechi să audă, au nevoie de specialişti care să îi dirijeze spre plasamente. Până şi inginerii au răspuns chemării pieţei de capital de atunci şi au devenit din stâlpi ai orânduirii socialiste, stâlpi ai capitalismului românesc.

    Renaşterea
    Anii de început ai bursei post-decembriste au fost cuprinşi de un „romantism revoluţionar”, cu sute de mii de români prinşi în vârtejul transformării în profit chiar şi a celei mai reduse sume investite, a cupoanelor rezultate de pe urma privatizărilor în masă de la începutul anilor ’90, dar şi a premierelor la Bucureşti, suprapuse chiar cu o criză.
    „Capitalul de entuziasm a fost molipsitor şi a atras rapid câteva mii dintre cei mai buni absolvenţi ai facultăţilor economice, juridice şi tehnice ale vremii către firmele de brokeraj, consultanţă şi servicii IT conexe, cu promisiunea unor cariere fulgerătoare şi a unor câştiguri pe măsura adrenalinei care pulsa în vene mai rapid decât cotaţiile primelor blue chips pe ecranele computerelor Pentium, cu hardul mai mic decât al celui mai ieftin smartphone de azi”, spune Dragoş Neacşu, unul dintre cei mai vechi specialişti ai pieţei de capital din România, în prezent director general al Erste Asset Managmenet, administrator a circa 7 miliarde de lei.
    În noiembrie 1995 bursa de la Bucureşti înregistrează prima şedinţă de tranzacţionare de după pauza de aproape o jumătate de secol. În acea zi au fost tranzacţionate 905 acţiuni emise de şase companii listate. În prezent la bursa de la Bucureşti se tranzacţionează în medie circa 30 de milioane de acţiuni emise de aproape 90 de companii.
    „Noutatea anilor 1995-1996 a fost dată de diluţia a circa 30% din capitalul românesc al vremii, existent în circa 6.000 de companii din numeroase sectoare de activitate şi cu o largă răspândire geografică, către peste 13 milioane de cuponari/acţionari minoritari. Care au primit aceste hârtii de valoare gratuit, pentru simplul motiv ca împliniseră 18 ani şi erau cetaţeni români. Dar care nu aveau nici cele mai elementare cunoştinţe despre piaţa de capital, mecanismele acesteia şi modul în care ar trebui să se comporte cu noua avuţie financiară”, spune Dragoş Neacşu.
    Practic, în urma procesului de privatizare, românii au devenit acţionari la cele mai mari companii din România şi până şi în prezent sunt mulţi care nu ştiu acest lucru în condiţiile în care la Depozitarul Central sunt parcate deţinerile a circa 9,4 milioane de români.
    În 1997 bursa de la Bucureşti lansează indicele BET, principalul indice al evoluţiei pieţei de capital din România. De la 1.000 de puncte atunci, indicele BET afişează la începutul lunii octombrie din 2018 un nivel de circa 8.500 de puncte, fiind încercat de mai multe crize, una cu puţin timp de la lansare.
    La un an din momentul lansării, BET avea să atingă minimul istoric pe fondul crizei rublei din Rusia. Pe 24 septembrie 1998, indicele ajungea la cel mai scăzut nivel, de 281 de puncte. În contrapartidă, la aproape 10 ani de la momentul lansării, BET a atins maximul istoric: pe 24 iulie 2007, de 10.813 puncte. Ulterior, evenimentele de pe scena financiară internaţională din anul 2008 au condus la scăderi abrupte pe toate pieţele de capital ale lumii, iar nivelul minim după această perioadă a fost atins în România pe 25 februarie 2009, când indicele BET avea un nivel de 1.887 puncte.

    Perspective de promovare
    În septembrie 2016, agenţia de evaluare financiară FTSE Russell introduce piaţa de capital din România pe lista de promovare de la piaţa de frontieră la una emergentă, cea mai bună veste primită de piaţa bursieră post-decembristă în contextul în care o posibilă promovare aduce fluxuri ale investitorilor străini, capital care ulterior se regăseşte în preţurile acţiunilor şi în economia românească. În septembrie 2018 FTSE Russell anunţă că menţine România pe lista de monitorizare şi îmbunătăţeşte două criterii, printre care şi cel de lichiditate, cea mai dureroasă rană a bursei româneşti. Analiştii consideră că în 2020 bursa de la Bucureşti va trece într-o nouă ligă, ceea ce va aduce şi marfă nouă, dar şi un aflux de capital al investitorilor.

    1948
    În 1948, anul în care bursa de la Bucureşti
    a fost închisă de comunişti, erau înscrise acţiuni emise de 93 de societăţi şi 77 de titluri cu venit fix (obligaţiuni).

    2018
    În prezent pe piaţa principală sunt listate circa 90 de acţiuni şi 76 de emisiuni de obligaţiuni, asemănător statisticilor de acum o jumătate de secol. 

    # Bursa de la Bucureşti are 169 miliarde de lei capitalizare (38 mld. euro) şi 87 de emitenţi listaţi. Spre comparaţie, bursa de la Varşovia adună 870 emitenţi cu 290 mld. euro capitalizare.

    # Indicele BET-TR de la Bucureşti, care urmăreşte şi dividendele livrate de prima ligă bursieră, a adus în 2017 un randament de 19%, printre cele mai ridicate la nivel european. Deutsche Boerse din Germania a livrat 16%, iar Euronext din Bruxelles circa 4,9%.

    # 2 miliarde de lei (430 mil. euro) este cea mai mare listare la Bucureşti, cea a Electrica din 2014. 944 milioane de lei (205 mil. euro) reprezintă cea mai mare listare anteprenorială, cea a Digi în mai 2017.

    # 4,5 mld. euro este capitalizarea Petrom (SNP), cea mai valoroasă companie de la Bucureşti. Spre comparaţie, cea mai valoroasă companie de la Varşovia, PKO Bank, are
    13 mld. euro capitalizare.

  • Povestea omului de afaceri condamnat la muncă silnică, care a creat al doilea cel mai mare producător de PC-uri din lume

    Liu Chuanzhi s-a născut pe 29 aprilie 1944 în localitatea Zhenjiang din provincia chineză Jiangsu, în apropiere de Shanghai, unde bunicul din partea tatălui conducea o bancă tradiţională chinezească. După victoria comunistă şi proclamarea Republicii Populare Chineze din 1949, familia lui Chuanzhi s-a mutat la Beijing, în Wangfujing, unde tatăl său şi-a format o bună reputaţie ca bancher. După ce a absolvit şcoala în 1962, antreprenorul a aplicat pentru a deveni pilot militar, însă nu a fost eligibil, deoarece o rudă a fost găsită ca fiind de partea partidului de dreapta. În toamna aceluiaşi an, Chuanzhi s-a înscris la Universitatea Xidian.

    În 1966, din cauza unor afirmaţii legate de revoluţie, despre care le-a spus colegilor că fusese, în opinia sa, o idee teribilă, a fost trimis la o fermă de orez aflată în proprietatea statului, lângă Macao, în Guangdong. De acolo a fost mutat la o fermă din Hunan, condamnat la muncă silnică.

    În 1970, Chuanzhi a reuşit să se întoarcă la Beijing, iar în 1970 a ocupat un post ca administrator-inginer la Institutul de Calculatoare. În 1984, a demisionat pentru a intra în biroul Academiei Chineze de Ştiinţe. A rămas acolo până când a fondat Legenda, compania-mamă a Lenovo, în 1984.

    Chuanzhi a înfiinţat Lenovo (al cărei nume în engleză a fost iniţial Legend, iar în chineză  Lianxiang) pe 1 noiembrie 1984, alături de un grup de zece ingineri din Beijing, cu o investiţie iniţială de circa 25.000 de dolari, împrumutaţi de la Academie, într-un garaj de aproximativ 20 de metri pătraţi.

    Deoarece grupul care lucrase la fondarea companiei era alcătuit din oameni de ştiinţă şi ingineri fără cunoştinţe de business, care nu înţelegeau piaţa şi mediul de afaceri, dar şi din cauza ideologiei comuniste anticapitaliste, începuturile companiei au fost marcate de o serie de dificultăţi.

    Prima tranzacţie semnificativă, o încercare de a importa televizoare, a eşuat. Totuşi, la un an distanţă, compania a investit într-un alt proiect  dezvoltarea unor circuite care permiteau PC-urilor IBM să proceseze caractere chinezeşti. Acest proiect a fost primul succes major al Lenovo.

    În 1988, antreprenorul a primit permisiunea guvernului de a deschide o filială în Hong Kong, unde s-a mutat împreună cu alţi cinci angajaţi. Tatăl său, aflat deja în Hong Kong, a sprijinit ambiţiile fiului său prin mentorat şi facilitarea împrumuturilor. Pentru a economisi bani în această perioadă, el şi colegii săi foloseau doar transportul public.

    În 1990, compania a început să asambleze şi să vândă computere sub numele său original, Legend. Lenovo a devenit o companie tranzacţionată la nivel public în 1994, după ce a fost listată la bursa din Hong Kong la aproape 30 de milioane de dolari. În 2005, Lenovo a achiziţionat, într-o tranzacţie de 1,25 miliarde de dolari, divizia de PC-uri a companiei IBM. „Îmi amintesc de prima dată când am participat la o întâlnire a agenţilor IBM. Aveam un costum de afaceri vechi al tatălui meu şi am stat în spate. Niciodată nu mi-am imaginat că într-o zi aş putea cumpăra IBM PC, mi se părea imposibil”, povestea Chuanzhi într-un interviu acordat publicaţiei The Economist. Preluarea IBM l-a transformat în primul CEO chinez care a ajuns la conducerea unei mari companii americane.

    În 2012, Forbes l-a numit pe Liu Chuanzhi unul dintre primii 10 cei mai importanţi lideri de business din China. Anterior, antreprenorul primise numeroase alte premii şi recunoaşteri, fiind ales cel mai influent om din sectorul comercial în China, Omul reformei (China, 1995) şi unul dintre primii 25 cei mai influenţi executivi globali. El este membru al Clubului Antreprenorilor din China (CEC), este căsătorit şi are trei copii. În iunie 2012, fondatorul a renunţat la funcţia de preşedinte al Legend Holdings, compania-mamă a Lenovo. Principalele acţiuni ale companiei Legend includ Lenovo, Legend Capital, compania imobiliară Raycom, Digital China şi firma de capital privat Hony Capital.
    Anual, cifra de afaceri a companiei se ridică la peste 45 mld. dolari, cu circa 54.000 de angajaţi la nivel mondial.

  • Joia neagră pe burse: Pieţele de capital din întreaga lume sângerează şi înregistrează scăderi puternice, după prăbuşirea de pe Wall Street

    În Europa, indicele FTSE 100 al bursei de la Londra a scăzut cu 1,82%, în timp ce DAX al bursei din Germania a înregistrat un declin de 1,47%, iar CAC 40 din Paris de 1,79%. Indicele european Stoxx 600 a scăzut cu 1,92%. 
     
    Pieţele europene, inclusiv Bursa de la Bucureşti, au deschis în scădere, pe fondul deprecierilor bursiere din Statele Unite şi Asia, dar şi al disputelor comerciale şi al andamentului titlurilor de stat.

    La Bucureşti, la ora transmiterii ştirii, indicele BET înregistra o scădere de 1,48%, toţi ceilalţi indici bursieri fiind pe roşu. Din cele 15 companii incluse în indicele BET, doar Fondul Proprietatea avea o creştere de 0,22%, restul înregistrând scăderi de 0,8% – 2,82%.

    La Londra, indicele FTSE 100 a scăzut la 7.030 de puncte, cu 1,6%. La Paris, CAC 40 scade cu 1,2%, la 5.124 puncte, iar la Frankfut indicele DAX a scăzut cu 0,9%.

    FTSE 100 şi CAC 40 au scăzut la cele mai reduse niveluri din aprilie, în timp ce DAX are cea mai rredusă valoare din februarie 2017.

    Experţii au anunţat, în ultimul an, că este posibilă a cădere majoră a burselor, notează BBC. Aşteptările lor erau evidente, multe dintre pieţe situându-se la niveluri maxime din toate timpurile, în special în SUA, unde piaţa creşte de 10 ani.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Tranazcţie GIGANT în România: Una dintre cele mai mari firme a fost vândută

    Fondul de investiţii cu capital privat Abris Capital Partners a vândut integral compania românească de curierat Urgent Cargus, firmă cu afaceri de aproape 85 milioane euro anul trecut, către Mid Europa Partners.

    Abris Capital încearcă din 2016 să vândă compania de curierat.

    Surse din piaţă declarau în martie pentru ZF că Mid Europa Partners, fond de investiţii care controlează pe plan local businessuri precum Regina Maria (servicii medicale) sau Profi (retail alimentar), a reintrat în negocieri pentru preluarea Urgent Cargus. Mid Europa a mai fost în negocieri pentru preluarea companiei de curierat, în luptă fiind şi fondul de investiţii Warburg Pincus, dar şi Poşta Ungară şi Poşta Austriacă. Însă, dealul a picat anterior din cauza neînţelegerilor pe preţ. 

    Fondul de investiţii Abris Capital Partners a cumpărat în 2013 compania de curierat Cargus International de la compania germană de curierat DHL, parte a Deutsche Post, pentru ca circa un an mai târziu să preia şi Urgent Curier, controlată anterior de soţii Corina şi Sebastian Bălăşescu, şi să unească operaţiunile celor doi jucători de pe piaţa de curierat, punând bazele unui jucător de top. 

    Procesul de fuziune prin preluarea prin absorbţie a Urgent Curier de către Cargus a fost aprobat de acţionari la finalul lui 2014. Au urmat apoi achiziţii mai mici ale fondului de investiţii care să întărească poziţia Urgent Cargus, respectiv preluarea TCE Logistică, CRX şi Otto, iar ulterior fondul a preluat compania de curierat Sprint Curier.

    Abris Capital este unul dintre fondurile de investiţii active în România, preluând în două tranşe producătorul de hârtie Pehart Tec şi controlul grupului de reciclare Green Group. Fondul intră în acţionariatul companiilor doar preluând pachete majoritare.

    Urgent Cargus, locul doi pe piaţa locală, are peste 2000 de curieri şi livrează aproape 30 de milioane de pachete anual.Compania a finalizat anul trecut cu afaceri de 372 de milioane de lei (83 milioane de euro), în creştere cu 20% faţă de anul anterior, arată datele oficiale de la Ministerul de Finanţe şi calculele ZF. De asemenea, compania a raportat un profit net de 2,2 milioane de lei anul trecut, faţă de pierderi de 19,9 milioane de lei, arată aceeaşi sursă. 

    Oficialii companiei, al doilea jucător de pe piaţa de profil, aşteaptă pentru acest an un avans al businessului cu 20%, comerţul online fiind principalul motor de creştere al jucătorilor de pe piaţa de curierat, estimată la 400 de milioane de euro

     “Ca rezultat al expertizei noastre în sectorul de curierat, Abris şi-a putut duce la îndeplinire planurile ambiţioase pentru dezvoltarea Urgent Cargus, adăugând valoare pe multiple niveluri. Cu sprijinul nostru a fost posibilă accelerarea creşterii companiei prin extinderea şi întărirea echipei de management, prin investiţii semnificative în tehnologie şi prin modernizarea infrastructurii operaţionale. Suntem încântaţi că aceste rezultate au asigurat încrederea pe termen lung a clienţilor în Urgent Cargus şi au validat, de asemenea, strategia noastră de investiţie”, a declarat Adrian Stănculescu, Director de Investiţii în cadrul Abris Capital Partners şi lider al biroului din România.

    Tranzacţia semnată ieri este condiţionată de aprobarea Consiliului Concurenţei şi este estimată a se finaliza în T4 2018.

    “Consider Abris nu doar partenerul de încredere al echipei de management, dar şi cheia succesului nostru. Ei ne-au susţinut propunerile şi strategiile de afaceri ce au condus la o impresionantă multiplicare de cinci ori a veniturilor. În cele din urmă, Urgent Cargus este o companie concentrată pe oameni, care livrează rezultate. Cultura noastră este determinată de un angajament puternic de a livra calitate, iar poziţia noastră de top se datorează fiecărui membru al echipei Urgent Cargus, cărora vreau să le mulţumesc şi pe care doresc să îi susţin în continuare”, a spus Gian Sharp, CEO al Urgent Cargus.

    Clifford Chance Badea, biroul local al firmei globale de avocatură Clifford Chance, a acordat asistenţă fondului polonez de private equity Abris Capital Partners. 

    Pe piaţa pe care activează Urgent Cargus, liderul este compania FAN Courier, controlată de fraţii Adrian şi Neculai Mihai şi de Felix Pătrăşcanu, care targetează în acest an un avans al afacerilor între 10% şi 13% pe fondul creşterii bugetelor clienţilor existenţi. 

    Piaţa de curierat se consolidează în jurul grupurilor mari, care au mulţi clienţi şi capital pentru investiţii. În România , piaţa de curierat se ridică la circa 400 de milioane de euro, loc de dezvoltare există, având în vedere că acest sector este mult mai dezvoltat în ţările din regiune. Spre comparaţie, în Polonia piaţa de curierat se ridică la un miliard de euro.

    Operatorii din România se alşteaptă ca în următorii cinci ani piaţa de curierat locală să depăşească 1 miliard de euro şi se va îndrepta cel mai probabil spre 1,5 miliarde de euro, înregis­trând o creştere anuală în pro­cente de două cifre.

    Abris Capital Partners este orientat pe investiţii în Europa Centrală şi de Est, un fond ale cărei baze au fost puse în 2006 şi care are trei birouri, în Bucureşti, Varşovia şi Kiev.. De la înfiinţarea sa în 2007, Abris a strâns capitaluri cumulate de aproape 1,3 miliarde de euro de la investitori

    În ultimii 10 ani, Abris a investit în companii locale de dimensiuni medii, cu bază solidă şi cu potenţial de dezvoltare. Abris investeşte într-o astfel de companie între 30 şi 75 de milioane de euro, achiziţionând de obicei pachetul majoritar de acţiuni. Companiile din portofoliul Abris beneficiază nu doar de accesul la capital suplimentar, ci şi de expertiza echipei de investiţii în managementul strategic şi operaţional.

    Din 2007, Abris a realizat peste 20 de investiţii în Polonia, România şi în alte ţări din Europa Centrală şi de Est. Printre companiile din Polonia care s-au dezvoltat sub umbrela Abris se numără: Green Group, Pehart Tec, Siodemka, Masterlease, Alumetal, Novago, Graal, Aures.

    Clifford Chance a acordat asistenţă fondului de investiţii în toate tranzacţiile sale din România, începând cu achiziţiile succesive din industria de curierat – preluarea Cargus de la DHL/Deutsche Post şi a portofoliilor TCE Logistica, CRX şi Otto Curier, în 2013, urmate de preluarea Urgent Curier, în 2014. Aceste tranzacţii au condus la crearea uneia dintre cele mai mari companii de profil din România.

    De asemenea, Clifford Chance Badea a acordat asistenţă juridică la intrarea în acţionariatul Pehart Tec Group, unul dintre cei mai importanţi producători de hârtie tissue din România şi cea mai mare companie independentă de profil din CEE (2015), precum şi în legătură cu achiziţia companiei cu activităţi în managementul deşeurilor Green Group, un investitor de top în industria verde ce operează puncte de lucru în România, Serbia, Macedonia şi Germania (2016).

    Echipa de avocaţi, formată din Mihai Măcelaru (lead counsel) şi Radu Costin (senior associate), a acordat asistenţă Abris Capital Partners pe parcursul întregului proces, de la etapa de due diligence, la pregătirea camerei de date, structurarea tranzacţiei, redactarea documentaţiei aferente tranzacţiei, evaluarea ofertelor şi negocierea cu entităţile ofertante.

    „Suntem onoraţi să oferim încă o dată asistenţă juridică unui client tradiţional, contribuind astfel la o nouă tranzacţie de private equity de succes pentru piaţa locală. Această tranzacţie se adaugă portofoliului nostru reprezentativ de private equity, care reflectă atenţia noastră şi angajamentul faţă de această industrie”,a  declarat Nadia Badea, partener Clifford Chance şi coordonator al echipei de proiect.

     

     

  • Din culisele unei tranzacţii de zeci de milioane de euro

    La începutul lunii iulie, compania de consultanţă şi audit Deloitte România a confirmat implicarea în tranzacţia prin care antreprenorul Cristian Ludovic Pop a vândut retailerul Animax către fondul de investiţii TRG management. Compania, care deţine aproape 80 de magazine şi afaceri de circa 120 de milioane de lei (peste 25 milioane euro) în 2017, este lider pe piaţa românească a comerţului specializat pentru animale, estimată la o valoare de 330 de milioane de euro. Potrivit datelor ZF, valoarea tranzacţiei s-a ridicat la aproximativ 20 de milioane de euro.

    TRG management (The Rohatyn Group), care îşi coordonează operaţiunile din 14 birouri globale şi acoperă Europa de Est prin intermediul biroului din Londra, a fost fondat în New York în 2002 de către Nicolas Rohatyn, ca vehicul de investiţii în pieţe emergente, şi a fuzionat cu CVCI în 2013, având împreună o bază de active de peste 7 miliarde de dolari. Fondul investeşte în companii mid-market, lideri de piaţă, care pot deveni platforme de dezvoltare regională. Unul dintre pilonii strategiei de investiţii îl reprezintă companiile care s-au maturizat în pieţe emergente, stabile şi care beneficiază de creştere accelerată.

    Decizia de vânzare a Animax către fondul de investiţii TRG management a venit într-o perioadă bună, în condiţiile în care businessul a crescut constant din 2008 până în 2017. Avansul a fost susţinut în special de expansiune, însă şi de faptul că în ultimii ani tot mai mulţi români au decis să îşi cumpere un animal de companie. Mai mult, în perioada 2015-2016 economia a avut o evoluţie pozitivă, la fel şi consumul. Astfel, retailul – indiferent de tipul acestuia – este unul dintre cele mai căutate domenii dat fiind că este legat de consumul privat, care creşte de doi ani cu circa 10%.

    „Am pornit Animax în anii 1998 şi timp de 20 ani am investit multă muncă şi emoţie în dezvoltarea afacerii”, descrie Cristian Pop, fondatorul Animax, începuturile afacerii. „În 2016, Animax devenise deja un business matur, pregătit pentru următoarea fază de dezvoltare, în care rolul şi contribuţia mea se diminuau. Probabil că aşa se vedea şi din exterior, întrucât începusem să primesc oferte din partea unor fonduri de investiţii interesate de achiziţia Animax. Aşa s-au născut ideea de vânzare şi discuţiile avansate cu unii dintre potenţialii investitori, însă în condiţii de exclusivitate solicitate de fiecare dintre ei”, povesteşte el. 

      Antreprenorul spune că primul lucru pe care l-a înţeles a fost că, în negocierile bilaterale, potenţialul de preţ şi condiţiile oferite iniţial sunt dificil de menţinut, iar negocierile devin inevitabil dificile pentru vânzător. 

      „Înainte de a fi trecut prin această experienţă, nu mi-aş fi putut imagina complexitatea unei tranzacţii. Este mult mai complex decât reiese din discuţiile iniţiale”, subliniază Pop. „Atunci când am început procesul de M&A (mergers & acquisitions – n.red.) eram convins că ştiu cum se face asta şi mă pot descurca fără ajutor extern, doar cu echipa de management din Animax. Acum însă, sunt bucuros că la momentul potrivit mi-am schimbat atitudinea şi am ales să lucrez cu profesionişti din acest domeniu. Ei au condus procesul şi au oferit susţinere colegilor mei din echipa de management, condusă de Adriana Mateescu, până la finalizarea cu succes a transferului companiei către noul acţionar.”
     
    Un proces clasic de M&A

    În primul semestru al acestui an, piaţa de fuziuni şi achiziţii din România s-a situat la o valoare cuprinsă între 1,6 şi 1,8 miliarde de euro, numai la nivelul trimestrului II fiind realizate tranzacţii de 391 de milioane de euro, în creştere cu 51,5% fată de primele trei luni din 2018, potrivit unei analize a Deloitte. 

    „Din punctul nostru de vedere, vânzarea Animax s-a realizat printr-un proces foarte eficient. Parcurgând toate etapele unui proces M&A clasic, tranzacţia s-a încheiat în mai puţin de un an de la semnarea mandatului”, spune Ioana Filipescu, partener la Deloitte România. „Ingredientele au fost, în primul rând, un business sănătos, o companie bine organizată şi gestionată, o piaţă cu fundamente solide de creştere, iar, din partea noastră, implicarea unei echipe experimentate de M&A. În finalizarea cu succes a acestui mandat, meritul le revine în primul rând colegilor mei Iulia Bratu, deputy director, Cosmin Comşa, senior associate, şi Vlad Adam, associate”, adaugă Filipescu.

    Partenerul firmei Deloitte notează că abordarea companiei este de „a ne implica în tranzacţiile în care credem, preponderent consiliind antreprenorii români”.

    Iulia Bratu, deputy director la Deloitte România, explică faptul că momentul a fost unul bine ales şi oferă astfel o tranzacţie reuşită: „Structurarea procesului şi gestionarea competiţiei au fost esenţiale pentru reuşita tranzacţiei şi maximizarea valorii. O contribuţie semnificativă a avut-o comunicarea excelentă pe care am avut-o atât cu Cristi, cât şi cu managementul Animax, iar din perspectiva echipei M&A implicate aş puncta în mod particular complementaritatea naturală a echipei”. Ce sfaturi are consultantul de la Deloitte pentru antreprenorii români care se gândesc la un exit? „Un proces M&A este foarte complex şi depinde de o varietate de factori specifici fiecărei situaţii. Ce putem spune însă cu siguranţă este că, indiferent de situaţie, valoarea adăugată a unui consultant M&A experimentat se face remarcată la nivelul maximizării preţului şi minimizării riscurilor pentru vânzător. În unele cazuri, decizia de a fi asistat de consultanţi de M&A profesionişti poate fi decisivă pentru finalizarea cu succes a tranzacţiei.”

    Compania de consultanţă Deloitte a mai fost implicată într-o serie de tranzacţii pe piaţa din România în 2018, printre care vânzarea Fabryo, lider de piaţă în industria de vopsea decorativă în România, către AkzoNobel, al doilea cel mai mare producător global de vopsea şi substanţe chimice; vânzarea distribuitorului de produse farmaceutice Farmexim, şi a lanţului de retail farmaceutic Help Net, către Phoenix Group, lider european în distribuţia farmaceutică; vânzarea furnizorului de servicii financiare şi leasing IKB Leasing către BNP Paribas.

  • În ce vrea să investească Primăria Capitalei. Majorări de capital la trei Companii Municipale. Suma discutată în Consiliu

    Primăria Municipiului Bucureşti îşi propune o majorare consistentă de capital pentru trei dintre cele 22 de Companii Municipale înfiinţate anul trecut, potrivit unui proiect de hotărâre aflat pe ordinea de zi a şedinţei CGMB de miercuri.

    Astfel, suma totală pe care Municipalitatea vrea să o verse în conturile a trei companii se ridică la valoarea de 348 de milioane de lei, ceea ce înseamnă aproape 75 de milioane de euro.

    Suma cea mai mare, de 190 de milioane de lei, o va primi, dacă proiectul va fi adoptat, Compania Municipală Imobiliară, ceea ce ar reprezenta o majorare de aproape patru ori mai mare faţă de bugetul actual al companiei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • UiPath scrie istorie pe piaţa roboţilor software: primul unicorn din IT din România a fost evaluat la 3 miliarde de dolari după o finanţare record de 225 mil. $ de la giganţii Sequoia Capital şi CapitalG (Google)

    “UiPath a promit luni o finanţare care o evaluează la 3 mld., dolari, la şase luni după o altă rundă de finanţare care o evaluase la 1,1 mld. dolari”, scrie WSJ.
     
    Sequoia Capital şi Capital G au condus împreună cea mai recentă finanţare a UiPath, o rundă de 225 mil. dolari care aduce finanţările totale primite de firmă la 400 mil. dolari, după investiţii de la Earlybird Ventures şi Accel partners. CapitalG este una dintre diviziile de investiţii ale Alphabet (Google), scrie WSJ.
     
    “După ani de zile în care au funcţionat în obscuritate trei start-up-uri au dat brusc lovitura pe un segment al pieţei de software pentru companii în care este utilizată inteligenţa artificială, iar acum fiecare dintre cele trei se află într-o cursă pentru poziţia de lider de piaţă. Cele trei firme sunt UiPath, Blue Prism Group şi Automation Anywhere. Firmele au fost fondate în 2005 sau anterior dar au <<decolat>> numai în urmă cu câţiva ani”, notează publicaţia.
     

  • Cine sunt antreprenori români care îşi pun banii împreună pentru a salva companiile româneşti aflate în continuare în dificultate

    ROCA, prima platformă de investiţii şi management dedicată companiilor româneşti aflate în dificultate, a atras în rândul acţionarilor săi 7 noi investitori, la doar jumătate de an după lansare.

    Lansată la începutul acestui an, ROCA are misiunea de a contribui la însănătoşirea mediului de afaceri din România, oferind o soluţie complexă pentru redresarea afacerilor locale: platforma atrage resurse de la investitori şi le plasează eficient în companii care se confruntă cu dificultăţi financiare, de creştere sau de succesiune a fondatorului în business, cu scopul de a le asigura o structură stabilă şi o dezvoltare sănătoasă.

    Evoluţia ROCA a întrecut aşteptările, platforma atingând într-un timp foarte scurt un capital social de €13,5M, ceea ce înseamnă triplarea capitalului iniţial. Prin finalizarea acestui proces de majorare de capital, Roca  îşi va concentra eforturile în perioada următoare către restructurarea a 10-15 companii cu potenţial de redresare şi creştere.

    „Deşi o mare parte din companiile româneşti se confruntă cu dificultăţi, cultura noastră tradiţională de business este neînţelegătoare cu acestea. Pentru a deveni business-uri sănătoase şi sustenabile, brandurile româneşti au nevoie de finanţare,  management şi susţinere comercială.

    Platforma ROCA are rolul de a crea o comunitate de investitori, antreprenori fondatori şi manageri cu experienţă, care-şi unesc efortul în iniţiativa de însănătoşire a mediului de business românesc.

    Pentru o companie, intrarea în portofoliul Platformei Roca, înseamnă management specializat, acces la finanţare, dar şi apartenenţa la această comunitate de business, cu parteneri de încredere, investitori şi experţi, care îşi aduc aportul experienţei lor, făcând posibile prin efortul colectiv,  dezvoltarea  brandurilor româneşti”, declară Rudolf Vizental, CEO ROCA.

    Printre investitorii recent intraţi în platformă ca si acţionari se numără  Banca Transilvania, prin divizia sa de Asset Management.
    Încrezător atât în menirea proiectului, cât şi în necesitatea unei structuri de însănătoşire în mediul antreprenorial românesc, Dan Şucu a decis să îşi dubleze participaţia iniţială. Acesta alături de divizia de investiţii a CITR Group,  CIT Resources şi Familia Pavăl prin PIF Industrial sunt primii investitori ai Platformei ROCA. Andrei Cionca, preşedintele CITR Group investeşte la aceasta majorare şi în nume personal şi aduce astfel un vot de încredere acestui proiect.

    Alţi cinci investitori cu experienţă în businessuri de succes intră în rândul investitorilor ROCA odată cu această majorare de capital:
    •    Theodora Popa- vice-preşedinta grupului Transavia şi a Theodora Golf Club;
    •    Adolf Bâclea fondatorul companiei Cosena – specializată în transport maritim şi activităţi portuare;
    •    Vetimex Capital S.R.L., companie deţinută de familia Korponay, fondatorii distribuitorului de produse veterinare Maravet SA, care s-au asociat în urma cu doi ani cu gigantul farmaceutic Henry Schein US;
    •    Cristian Ludovic Pop, fondatorul lantului de magazine pet shop Animax, care a făcut exit în 2018 către un fond britanic;
    •    Next Capital Solutions S.R.L., o companie de servicii financiare destinate IMM-urilor, membra a grupului EOS.

    Prin asocierea acestor nume de rezonanţă şi bună reputaţie în economia locală ROCA demonstrează că, dincolo de a fi un proiect ambiţios, este o adevărată emulaţie cu o menire pe măsura acţionarilor săi.

    Prin aceasta majorare ROCA intra într-o nouă etapă de dezvoltare, având la bord un grup de investitori reprezentativi pentru economia românească şi o echipă de management specializată în situaţii de dificultate economică. Focusul ROCA va fi identificarea viitoarelor companii care să intre în portofoliul Platformei. În acest proces, mai important decât domeniul de activitate al companiilor este  modul în care acestea s-au adaptat la noile condiţii de piaţă, în care conectivitatea şi accesul direct la clienţi sunt criterii care determină supravieţuirea şi creşterea unui brand.

  • Indicele principal al Bursei de Valori Bucureşti ajunge pentru prima oară la 15 companii

    Comisia Indicilor a aprobat, în şedinţa din 3 septembrie, includerea companiilor Sphera Franchise Group (simbol bursier SFG) şi Purcari Wineries (simbol bursier WINE) în indicele principal al pieţei, BET, şi BET-TR, indicele care include şi dividendele acordate de companiile din BET. Este pentru prima dată în istoria pieţei locale de capital când aceşti indici vor include 15 societăţi. Modificările vor fi aplicate începând cu data de 24 septembrie.

    „Investitorii au fost pregătiţi pentru o astfel de măsură încă de luna trecută, când am anunţat că indicii BET şi BET-TR vor putea include un număr mult mai mare de companii. Odată cu extinderea la 15 companii, investitorii au parte de o diversificare îmbunătăţită în ceea ce priveşte companiile incluse în aceşti indici, care oferă astfel un nivel diminuat al riscului sectorial încorporat în cei doi indici”, a spus Adrian Tănase, CEO al Bursei de Valori Bucureşti.

    „Două noi domenii de activitate ancorate puternic în economia naţională şi care contribuie intens la dezvoltarea şi creşterea economică a României sunt de acum reprezentate în indicele principal al BVB, care devine o bursă tot mai deschisă oportunităţilor şi diversificării”, a declarat Lucian Anghel, Preşedintele Consiliului de Administraţie al BVB.

    Acţiunile Sphera Franchise Group, unul dintre cei mai importanţi operatori din domeniul foodservice din România, au intrat la tranzacţionare la BVB pe 9 noiembrie 2017, cu simbolul bursier SFG. Compania care administrează restaurante sub brandurile KFC, Pizza Hut şi Taco Bell a devenit astfel primul operator din domeniul foodservice listat la BVB.

    Acţiunile Purcari Wineries, producător de vin de top din Europa Centrală şi de Est, au început tranzacţionarea pe piaţa principală a BVB, sub simbolul WINE, pe 15 februarie 2018. Purcari este prima companie din Republica Moldova care s-a listat la BVB. Grupul Purcari este unul din cele mai mari grupuri vinicole regionale, cu peste 1.000 de hectare de viţă de vie în gestiune şi cu o reţea de exporturi care acoperă peste 30 de ţări.

  • Adrian Stănculescu preia activităţile din Bucureşti ale Abris Capital Partners în România

    Adrian Stănculescu va conduce echipa investiţională formată din patru membri, urmărind oportunităţi de investiţii în companii româneşti de dimensiuni medii dintr-o arie largă de sectoare comerciale şi industriale. Portofoliul Abris în România s-a extins substanţial în ultimii ani şi include companii de top precum: Urgent Cargus, Pehart Tec sau Green Group.

    Abris Capital Partners îşi investeşte în prezent al treilea fond dedicat companiilor medii din Europa Centrală şi de Est (ECE). Fondul a strâns anul trecut peste 500 milioane euro şi este în plin proces investiţional în business-uri din Polonia, România şi restul ECE. Adrian Stănculescu şi restul echipei locale studiază în prezent un număr de oportunităţi noi de investiţie pentru Abris şi urmăresc extinderea portofoliului din Romania în următorii ani.