BusinessMagazin

Tag: candidati

  • Jobul din România plătit cu 3.000 de lei pe lună, dar pentru care nu se găsesc oameni. ”Companiile PLÂNG după angajaţi”. A devenit o RARITATE

    Sudorii au devenit o raritate în piaţa muncii, iar din lipsa unor şcoli profesionale care să îi pregătească, dar şi din lipsa de interes a tinerilor faţă de această meserie, angajatorii sunt dispuşi să ofere în prezent salarii de 3.000 de lei net pe lună doar pentru a-şi ocupa poziţiile de sudori, a spus Florentina Captiu, şef serviciu resurse umane al producătorului de utilaje pentru industria chimică Griro.

    Prin urmare, un sudor are un salariu cu 30% mai mare decât cel de la nivelul întregii economii (de peste 2.300 de lei net în 2017).

    Jobul din România plătit cu 3.000 de lei pe lună, dar pentru care nu se găsesc oameni. ”Companiile PLÂNG după angajaţi”. A devenit o RARITATE

     

  • Care sunt meseriile pe care dacă le ştii companiile din România te angajează imediat

    Dincolo de problema demografică şi de plecarea a 3 milioane de persoane, care fac parte din forţa de muncă activă, piaţa locală a muncii se confruntă cu mari dezechilibre regionale. Cele mai multe investiţii în producţie sunt grupate în vestul ţării, din raţiuni ce ţin de apropierea de piaţa occidentală şi de infrastructură.  De aceea, deficitul de forţă de muncă este concentrat în vestul României, nu în Moldova. „Avem deficit de muncitori în toată industria producătoare – auto, electronică, telecom, dar şi IT – practic peste tot. În acelaşi timp, nivelul salarial este reglat de piaţă. Din păcate, există zone cu cerere mare de lucrători dar cu salarii care încep de la minimul pe economie, ceea ce înseamnă că recrutarea este anevoioasă, iar retenţia – dificilă. Muncitorii necalificaţi sunt cel mai greu de găsit din punctul de vedere al numărului de lucrători solicitaţi deşi se intră foarte uşor pe această piaţă“, mai spune Florin Godean de la Adecco.

    Potrivit datelor centralizate de Lugera, poziţiile pentru care se caută cel mai mult candidaţi în prezent sunt cele de meseriaşi calificaţi (sudori, mecanici auto, operatori maşinişti, stivuitorişti), muncitori necalificaţi, ingineri în producţie, specialişti IT, reprezentanţi vânzări şi personal în sectorul financiar-contabil.

    „Pentru sudori, în funcţie de tipul de sudură executat, salariile nete pot porni de la 1.500 de lei şi pot ajunge până la 4.000 de lei. În cazul operatorilor maşinişti CNC, salariile sunt cuprinse între 1800 şi 2.300 de lei net, diferenţele fiind date de tehnologiile pe care sunt specializaţi şi de nivelul de experienţă cerut de angajator. (…) În cazul specialiştilor în IT – developers -, în funcţie de tehnologii un junior poate câştiga între 3.000 şi 6.000 de lei, iar un senior între 8.000 şi 15.000 lei/ lună“, mai spune Cristina Săvuică de la Lugera.

  • Cum puteţi câştiga 3.000 de euro fără să faceţi NIMIC. Companiile sunt ATÂT de disperate, încât vă dau 3.000 de euro pentru o simplă RECOMANDARE!

    Deficitul mare de personal de pe piaţa muncii şi ne­voia companiilor de noi angajaţi i-au impulsionat pe anga­ja­tori şi din alte domenii să transforme propriii angajaţi într-un fel de headhunteri, care „vânează“ candidaţi care să le devină colegi în schimbul unor sume importante de bani.

    Astfel, angajatorii au ajuns să dea sume de 3.000 de euro pentru persoane, dacă fac acest simplu gest, care nu îi costă nimic. 

    Cum puteţi câştiga 3.000 de euro fără să faceţi NIMIC. Companiile sunt ATÂT de disperate, încât vă dau 3.000 de euro pentru o simplă RECOMANDARE! 

     

  • Românii, optimişti din fire: 3 din 5 angajaţi cred că îşi pot găsi un job mai bun în 3 luni

    În acelaşi timp, 55% dintre respondenţi au spus că-şi actualizează constant CV-ul pentru a-şi creşte şansele să găsească jobul ideal.

    22,9% din angajaţii care au participat la sondajul eJobs se declară foarte optimişti privind perspectivele profesionale, considerând că îşi pot schimba job-ul în mai puţin de o lună, iar 38,6% spun că le-ar lua între o lună şi trei luni să-şi găsească un nou job. Alţi 19,8%  sunt de părere că acest proces ar dura între trei şi şase luni, iar 18,7% dintre participaţii la studiu cred că această schimbare le-ar putea lua peste şase luni.

    În condiţiile în care tot mai multe companii vânează talente şi se întâmplă des să abordeze potenţiali candidaţi care nu sunt în mod neapărat în căutarea unui alt loc de muncă, 55% dintre participanţii la studiul eJobs au spus că îşi actualizează permanent CV-ul cu noile abilităţi şi rezultate profesionale, pentru a fi relevanţi în cazul în care o potenţială companie angajatoare ajunge să le vadă profilul.

    În acelaşi timp, 25,4% dintre respondenţi îşi modifică CV-ul doar atunci când caută activ un nou job, iar 18,3% dintre ei îşi adaptează CV-ul în funcţie de jobul pentru care aplică.

    88% dintre respondenţi spun că folosesc platformele de recrutare atunci când caută un job, iar site-urile companiilor vizate sunt a doua sursă menţionată (circa 38% dintre respondenţi). Printre cele mai populare surse utilizate de cei care pândesc un job mai bun sunt recomandările (35,5%), târgurile de joburi (19,8%) şi grupurile din platformele de socializare (16,8%).

    Odată schimbat jobul, candidaţii consideră că ar fi foarte util să primească trainingul potrivit pentru noua poziţie (73%), să aibă parte de deschidere din partea colegilor (63%), dar şi de un program complet de induction (54%). De asemenea, atitudinea şefilor este considerată importantă pentru 48% dintre respondenţi, iar întelegerea rutinei unei zile obisnuite ar face adaptarea mai uşoară pentru 26% dintre persoanele participante la studiu.

  • Românii, optimişti din fire: 3 din 5 angajaţi cred că îşi pot găsi un job mai bun în 3 luni

    În acelaşi timp, 55% dintre respondenţi au spus că-şi actualizează constant CV-ul pentru a-şi creşte şansele să găsească jobul ideal.

    22,9% din angajaţii care au participat la sondajul eJobs se declară foarte optimişti privind perspectivele profesionale, considerând că îşi pot schimba job-ul în mai puţin de o lună, iar 38,6% spun că le-ar lua între o lună şi trei luni să-şi găsească un nou job. Alţi 19,8%  sunt de părere că acest proces ar dura între trei şi şase luni, iar 18,7% dintre participaţii la studiu cred că această schimbare le-ar putea lua peste şase luni.

    În condiţiile în care tot mai multe companii vânează talente şi se întâmplă des să abordeze potenţiali candidaţi care nu sunt în mod neapărat în căutarea unui alt loc de muncă, 55% dintre participanţii la studiul eJobs au spus că îşi actualizează permanent CV-ul cu noile abilităţi şi rezultate profesionale, pentru a fi relevanţi în cazul în care o potenţială companie angajatoare ajunge să le vadă profilul.

    În acelaşi timp, 25,4% dintre respondenţi îşi modifică CV-ul doar atunci când caută activ un nou job, iar 18,3% dintre ei îşi adaptează CV-ul în funcţie de jobul pentru care aplică.

    88% dintre respondenţi spun că folosesc platformele de recrutare atunci când caută un job, iar site-urile companiilor vizate sunt a doua sursă menţionată (circa 38% dintre respondenţi). Printre cele mai populare surse utilizate de cei care pândesc un job mai bun sunt recomandările (35,5%), târgurile de joburi (19,8%) şi grupurile din platformele de socializare (16,8%).

    Odată schimbat jobul, candidaţii consideră că ar fi foarte util să primească trainingul potrivit pentru noua poziţie (73%), să aibă parte de deschidere din partea colegilor (63%), dar şi de un program complet de induction (54%). De asemenea, atitudinea şefilor este considerată importantă pentru 48% dintre respondenţi, iar întelegerea rutinei unei zile obisnuite ar face adaptarea mai uşoară pentru 26% dintre persoanele participante la studiu.

  • Zitec se extinde în Braşov şi caută să angajeze 20 de oameni

    Compania va inaugura oficial biroul din Braşov în această vară, şi se află deja în plin proces de recrutare. Pentru a aplica pe poziţiile de începători, candidaţii trebuie să aibă cunoştinţe de bază în programare şi să cunoască limba engleză.
     
    Cei care vizează job-uri la nivel middle şi senior au nevoie de minimum doi-trei ani de experienţă în dezvoltare web. Printre job-urile Zitec disponibile în Braşov se numără PHP Software Engineer, Magento Developer, Front End Engineer, Software Tester, Quality Assurance Engineer, Project Manager.
     
    „Pentru Zitec, calitatea echipei este esenţială, indiferent de oraşul în care ne extindem. Prin urmare, căutăm colegi pasionaţi, implicaţi, dispuşi să înveţe şi să se perfecţioneze. Livrăm cele mai bune soluţii clienţilor noştri, iar pentru asta avem nevoie de echipe de top. Braşov este primul oraş din ţară unde ne vom extinde echipa curentă de 130 de colegi din Bucureşti”, a declarat Alexandru Lăpuşan, CEO şi Fondator Zitec.
     
    La începutul acestui an, Zitec a atras o investiţie de peste 1,7 milioane de euro din partea eMAG. Odată cu această investiţie, Zitec are în plan o extindere accelerată pe piaţă, prin creşterea echipei, deschiderea de birouri în provincie, formarea unui departament specializat în fonduri europene şi granturi, precum şi activităţi susţinute de creştere a portofoliului de clienţi în Europa de Vest şi SUA.

  • Şeful de recrutare al LinkedIn dezvăluie primul lucru pe care îl cere unui candidat

    Browne se află la conducerea departamentului de recrutare din 2010, şi spune că de-a lungul timpului a descoperit un indicator extrem de bun în ceea ce priveşte abilităţile candidaţilor.

    El întreabă fiecare candidat, indiferent de poziţia pe care vrea să o ocupe, care este lucrul care îl pasionează în mod special. Apoi, cu ajutorul markerului, candidatul trebuie să schiţeze modul în care acel lucru funcţionează.

    “E o situaţie destul de ambiguă”, spune Browne, “aşa că persoana în cauză trebuie să dea dovadă de spontaneitate.”

    Spre exemplu, explică Browne, dacă unui candidat îi place să producă bere în timpul liber, atunci el trebuie să explice în detaliu cum realizează acest lucru.

    Şeful reţelei de recrutare spune că sunt patru lucruri pe care le poţi afla în urma acestui exerciţiu:

    La ce ţin candidaţii cel mai mult?
    Cât de bin se pot exprima?
    Cum explică ei un proces?
    Cum se descurcă un candidat cu ambiguitatea?

  • Schimbare importantă pe piaţa locurilor de muncă. La ce vor renunţa companiile

    Friedman spune că în cadrul acestor discuţii se crează condiţiile propice pentru ca oamenii să mintă, pentru că aceasta este singura cale de a obţine slujba pentru care au aplicat. 
     
    De pildă, este evident că aceia care admit că nu deţin competenţele necesare nu vor primi job-ul. Singura opţiune este să purtăm o discuţie în jurul cozii, pentru a crea o impresie falsă.
     
    Dar chiar şi în cazul în care un candidat dă doar răspunsuri 100% oneste, există semne de întrebare legate de competenţa şi imparţialitatea celor sau celui care îi face evaluarea. Şi asta, spune Friedman, se datorează felului în care funcţionează creierul nostru. De pildă:
    Oamenii care arată bine primesc, de regulă, evaluări mai bune decât ceilalţi. 
     
    Oamenii care sunt înalţi primesc, adesea, evaluări mai bune decât cei scunzi, mai cu seamă în cazul bărbaţilor. Unele studii corelează chiar mărimea salariului cu înălţimea.
     
    Oamenii cu un anumit timbru vocal sunt consideraţi ca fiind mai de încredere, mai integri.Pentru a evita astfel de situaţii, în care interviurile nu sunt cea mai bună soluţie pentru a recruta oameni noi, Friedman propune o soluţie pe care o numeşte Audiţii pentru slujbă. Aşa cum muzicienii, interpreţii şi actorii sunt aleşi pentru anumite roluri, la fel ar trebui să se întâmple şi în cazul companiilor, argumentează psihologul. De pildă, în cazul unui reprezentant de vânzări, ar fi folositoare o perioadă de câteva ore în care să poată fi evaluat cu privire la calităţile sale.
     
    În cazul designerilor de web, şi aceştia pot primi probe practice.În orice caz, prima impresie va fi legată de felul în care se comportă la muncă, nu de felul în care răspunde la întrebări.
     

  • Au întrebat-o la interviul de angajare ce salariu a avut la jobul anterior. I-a uluit cu răspunsul ei

    Liz Ryan, CEO şi fondator al companiei Human Workplace, povesteşte într-o postare pe blogul personal experienţele pe care candidaţii le trăiesc la interviurile de angajare, ca urmare a întrebărilor nepotrivite adresate de către personalul din departamentele de resurse umane. 

    “La un moment dat, pe durata interviului de angajare, vei fi întrebat despre salariul de la locul de muncă anterior. Dacă nu eşti pregătit, cel mai probabil o să răspunzi Câştigam X. Este însă cea mai mare greşeală pe care o poţi face”, spune Ryan.

    Potrivit managerului, informaţiile legate de salariu sunt confidenţiale şi nu poate exista niciodată vreun motiv temeinic pentru ca acestea să fie divulgate. Personalul care recrutează adresează întrebarea referitoare la salariile din trecut din următoarele două motive: 1) Dacă venitul candidatului era mai mare la jobul anterior decât ar fi dispus să dea viitorul angajator, cel mai probabil acesta se va gândi că angajatul este costisitor. Acesta nu este neapărat un lucru rău. Angajaţii care caută noi slujbe nu îşi doresc salarii mai mici, iar angajatorii nu au de ce să cunoască salariile cuiva, ci doar aşteptările salariale ale celor care caută un job. 2) Dacă salariul candidatului era similar celui pe care sunt dispuşi să-l ofere noii angajatori, atunci aceştia vor stabili noul salariu la acelaşi nivel. La un salariu lunar de 4.000 de lei, cel mai probabil vor oferi 4.100.

    “Nu există niciun motiv pentru care cineva are dreptul să te întrebe despre salariul tău din trecut, însă foarte mulţi candidaţi cred că persoana care face recrutarea are tot dreptul să afle astfel de informaţii”, spune fondatorul Human Workplace.

    “Să mă întrebi cât câştigam este ca şi cum m-ai întreba care sunt cele mai mari slăbiciuni ale mele. Ce eşti tu? Terapeutul meu? Părintele meu spiritual? Ce naiba se întâmplă aici? Ăsta e un interviu de angajare sau o şedintă consiliere? Am fost spălaţi pe creier până acum să credem că angajatorii sunt nişte mici dumnezei, iar noi suntem un nimic. Foarte mulţi dintre cei care te vor recruta îţi vor spune că este esenţial să ştie cât câştigai. Sfatul meu este să îi laşi în ceaţă şi să găseşti unii care au şi interesul tău în minte şi nu se gândesc doar la ei”, mai spune Liz Ryan.

    Iată cum ar trebui să decurgă dialogul cu angajatorul, atunci când se aduce în discuţie aspectul salarial:

    Intervievator: Şi ce salariu aţi avut la locul de muncă de dinainte?

    Candidat: Perfect, haideţi să vorbim de salarii. Mă interesează joburile din această industrie unde salariile pornesc de la 3.000 de lei.

    Intervievator: Dar care a fost venitul dvs. la jobul anterior?

    Candidat: Ştiţi, dacă cei 3.000 de lei se află în plaja salarială pentru o poziţie în acest departament, atunci are sens pentru mine să continuăm. Dacă nu, poate că nu mă potrivesc. Nu aş vrea nicidecum să vă consum inutil timpul. 

    “În situaţia în care îţi vor comunica faptul că e bine că le-ai spus că te interesează o anumită plajă de venituri şi nu insistă să îţi afle salariul, iar discuţia continuă apoi în mod firesc, atunci vei înţelege că ai de-a face cu oameni, nu cu nişte fantome. E important să simţi că în locul în care te vei angaja lucrează cu adevărat oameni”, mai spune Liz Ryan, CEO şi fondator al companiei Human Workplace.

  • Întrebările de la interviurile de angajare care erau atât de complexe, încât companiile au renunţat la ele. Crezi că ştii răspunsurile?

    Cele şapte întrebări (şi răspunsurile) la care Google a renunţat:

    1. De ce sunt rotunde capacele de canale?

    Pentru că dacă capacele ar fi pătrate atunci când ar fi instalate ar putea pica în gaură dacă ar fi amplasate la un unghi greşit.

    2. Dacă te uiţi la ceas şi este 15:15 care este unghiul dintre limba care arată ora şi cea care arată minutele?

    Nu este zero. Când limba care arată ora este la 15, minutarul se deplasează puţin spre 16, aşadar unghiul este de 7,5 grade.

    3. Cât ai cere pentru a spăla toate ferestrele din Seattle?

    Oferă un răspuns concret precum 10 dolari per fereastră. Un răspuns specific este mai bun decât o estimare.

    4. Eşti căpitanul unei nave de piraţi, iar echipajul votează modul în care este împărţit aurul. Dacă mai puţin de jumătate din echipaj este de acord cu tine atunci mori. Cum distribui aurul în aşa fel încât să-ţi iei partea dar şi să supravieţuieşti?

    O modalitate este să împarţi comoara în mod egal la 51% din echipaj.

    5. De câte ori pe zi limbile unui ceas se suprapun?

    De 22 de ori.

    6. Explică nepotului tău de opt ani în trei propoziţii ce este o bază de dată.

    O bază de date este un loc care memorează multă informaţie despre multe lucruri. 

    7. Un bărbat a împins maşina în parcarea unui hotel şi şi-a pierdut toată averea. Ce s-a întâmplat?

    S-a oprit pe Boardwalk (se referă la jocul Monopoly, proprietatea care are cea mai mare chirie).