Tag: Bulgaria

  • Robert Berza este noul General Manager Fashion Days

    Împreună, Fashion Days şi eMAG Fashion îşi propun să-şi dezvolte ofertele din regiune mergând pe două poziţionări complementare: eMAG Fashion oferă o gamă variată de peste 150.000 de articole vestimentare cu produse disponibile pentru toate vârstele, iar Fashion Days este destinaţia fashion onlinecu cea mai mare varietate de branduri şi ţinute pentru clienţii interesaţi de ultimele tendinţe în modă, la preţuri accesibile fiecărui buzunar.

    “Piaţa de fashion este extrem de dinamică şi ofertantă: noi ne propunem să creştem doi jucători activi, Fashion Days relevant pentru expertiza în fashion, noi trenduri, branduri cool şi aspiraţionale şi eMAG Fashion, relevant pentru diversitatea gamei şi familiaritatea cu care te poţi bucura de cumpărături din mai multe categorii”, a completat Robert Berza.

    Robert Berza conduce o echipă de peste 500 de specialişti în retail online şi fashion în cele 3 ţări în care compania are operaţiuni: România, Ungaria şi Bulgaria.

    Despre Robert Berza

    Cu o experienţă de peste 10 ani în ecommerce, business development, new media şi marketing, Robert Berza a contribuit la dezvoltarea mai multor branduri pe plan local sau internaţional.
    În trecut, Robert a fost:
    – Country Manager al Zoot în România, unde a construit de la zero echipa şi operaţiunile locale.
    – Director de marketing eMAG România, când a fost responsabil, printre altele, de dezvoltarea unor noi produse pentru îmbunătăţirea experienţei de shopping a clienţilor.
    – Head of Internet Division în cadrul CME (Central European Media Enterprises), poziţie internaţională din care a coordonat programul internaţional de produse new media ale grupului.
    – Internet Manager în cadrul ProTV, când a fost responsabil decrearea şi dezvoltareadiviziei online a trustului.

  • Cum s-a ajuns la denumirea de ”leu” şi ce alte denumiri au avut banii românilor

    Istoria leului românesc începe cu secolul al XVII-lea când în Principatele dunărene se foloseau ca monedă taleri olandezi (löwenthaler) care aveau gravat pe ei un leu rampant, locuitorii denumindu-l generic “leu”. Această monedă a fost folosită în Ţările Române până în a doua jumătate a secolului XVIII şi chiar după ce talerul fusese scos din uz, el încă reprezenta o unitate de calcul imaginară sub numele de “leu”, la care se raportau toate preţurile în anii ce au urmat.

    În secolul XVIII circulau mai multe monede precum: paraua otomană şi şfanţul (zwanziger): de unde provine celebra expresie “nu am nici un şfanţ”

    În 1835, Alexandru Ghica, domn al Ţării Româneşti, a stabilit ca moneda naţională să se numească “leu”.

    Monedele din aur şi argint urmau să aibă gravată efigia domnitorului pe avers, cu legenda Alexandru Ioan I. Domnu Principatelor-Unite, iar pe revers, armele ţării, cu legenda În Unire tăria.
    Proiectul nu a fost însă finalizat, pentru că Napoleon III nu a sprijinit până la capăt emiterea unei monede naţionale româneşti, deoarece nu dorea să provoace o reacţie ostilă a Imperiului otoman, conform identitatea.ro.

  • Natalia Gelshtein-Kiss, noul Director General Danone România

    ”Sunt onorată să accept această oportunitate şi să mă alătur echipei din România. Am experienţe de neuitat în regiune, în ţări din apropierea României, şi mă bucur că vin aici, pe o piaţă cunoscută pentru exigenţele consumatorilor.

    Danone România este pe drumul cel bun în direcţia consolidării unui business sustenabil pe termen lung, contribuind în acelaşi timp la dezvoltarea categoriei de iaurt, a fermelor româneşti partenere şi a societăţii în general” declară Natalia Gelshtein-Kiss.

    Natalia Gelshtein-Kiss are experienţă pe diverse poziţii în cadrul companiei Danone, în care activează din 2003. În ultimul an a ocupat simultan poziţiile de Director al City Unit Moscova, un nou model operaţional de business, transversal, integrativ, pentru zone urbane mari, şi Director Regional de Vânzări pentru Moscova, iar anterior a fost Director de Vânzări în Ucraina şi Republica Cehă pentru o perioadă de 7 ani.
     

  • Studiu: România, ţara cu cel mai mic procent de cumpărători online din Uniunea Europeană

    În Bulgaria, următoarea clasată, 27% din internauţi au achiziţionat produse de pe Internet. De asemenea, conform statisticilor europene analizate de agenţia de marketing Perceptum, 7% din cifra de afaceri a firmelor româneşti (cu exceptia celor din sectorul financiar) a fost generată de vânzările pe internet. Doar Bulgaria, Cipru (cu câte 4%) şi Grecia (6%) au avut procente mai mici.â

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Studiu: România, ţara cu cel mai mic procent de cumpărători online din Uniunea Europeană

    În Bulgaria, următoarea clasată, 27% din internauţi au achiziţionat produse de pe Internet. De asemenea, conform statisticilor europene analizate de agenţia de marketing Perceptum, 7% din cifra de afaceri a firmelor româneşti (cu exceptia celor din sectorul financiar) a fost generată de vânzările pe internet. Doar Bulgaria, Cipru (cu câte 4%) şi Grecia (6%) au avut procente mai mici.â

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ALEGERI anticipate în Bulgaria: Aproape şapte milioane de cetăţeni sunt aşteptaţi la urne pentru a-şi alege parlamentul

    Optsprezece partide şi nouă coaliţii s-au înscris în cursă, însă sondajele indică faptul că cele mai multe voturi ar urma să fie obţinute de formaţiunea Cetăţeni pentru Dezvoltarea Europeană a Bulgariei (GERB, centru-dreapta) a fostului premier Boiko Borisov şi Partidul Socialist Bulgar (BSP, stânga), fiecare creditat cu aproximativ 30% din voturi, relatează site-ul de ştiri The Sofia Globe.

    Alegătorii vor avea ocazia să-şi exprime opţiunea în cele peste 11.000 de secţii deschise în Bulgaria şi cele 371 de secţii de vot din străinătate.

    Secţiile de vot vor fi deschise între orele 7 şi 20.

    Alegerile legislative anticipate au fost convocate după demisia premierului Borisov, care a renunţat la şefia Guvernului de la Sofia în urma victoriei categorice a socialistului Rumen Radev în scrutinul prezidenţial din noiembrie 2016.

    În perioada campaniei electorale, atât BSP, cât şi GERB, au promis măriri de pensii şi salarii.

    În plan extern, socialiştii au afişat o atitudine eurosceptică şi au promis să blocheze sancţiunile UE împotriva Rusiei şi să se opună acordului de liber-schimb cu Canada, relatează The Economist.

    Oponenţii din GHERB au răspuns cu promisiunea de a continua construcţia metroului de la Sofia, a autostrăzilor, de a dubla salariile profesorilor şi a asigura noi investiţii şi locuri de muncă, potrivit site-ului Radio Europa Liberă.

    Într-un articol apărut recent în publicaţia The Wall Street Journal este semnalată implicarea Kremlinului în sprijinul socialiştilor bulgari. Experţi ruşi, inclusiv un fost membru al serviciilor secrete, au elaborat strategia electorală a PSB, afirmă Wall Street Journal.

  • Pariul pe gaming

    Deşi perifericele, după cum le spune şi numele, se află la periferia nevoilor unui utilizator obişnuit, există un segment de oameni care investesc şi caută calitatea cea mai bună în astfel de produse. Unul dintre factorii de creştere ai companiei producătoare de componente pentru PC-uri cu origini elveţiene Logitech România îl reprezintă segmentul de gaming care cunoaşte o ascensiune atât la nivel global, cât şi local. Din 2013 până în prezent piaţa perifericelor de gaming din Europa s-a mărit de cinci ori, potrivit lui Alexandru Mazilu. Piaţa locală de echipamente periferice pentru gaming incluzând zona de mouse-uri, tastaturi, camere web şi căşti, este estimată de el la peste 8 milioane de euro, pe când piaţa totală de periferice ajunge la 20 de milioane de euro în ţara noastră.

    Segmentul de gaming este cel care susţine în prezent piaţa de desktopuri, dar şi pe cea de componente şi periferice pentru calculator, datorită noilor jocuri video care împing grafica într-o zonă realistă şi necesită o putere de procesare mai mare. Computerele şi jocurile video vin însoţite de o serie de „accesorii“ – de la mouse-uri, tastaturi şi căşti, dar şi scaune speciale.

    Un alt element al gamingului care contribuie pozitiv la dezvoltarea domeniului este sportul electronic ce a câştigat tot mai multă popularitate în ultimii ani. Rădăcinile sporturilor electronice se regăsesc în Coreea de Sud, al cărei guvern îşi recunoaşte jucătorii profesionişti de jocuri video ca fiind e-atleţi sau atleţi virtuali încă din anul 2000, iar din 2013 şi Statele Unite încadrează jucătorii profesionişti la categoria atleţilor.Potrivit unui raport din aprilie 2016 al PwC, estimarea veniturilor generate de sporturile electronice în 2016 este de 463 de milioane de dolari, în creştere cu 43% faţă de 2015. Cea mai importantă piaţă a sporturilor electronice este SUA, cu o cotă de 38%. Producătorii de accesorii au înţeles acest lucru şi creează produse din ce în ce mai performante şi cu tot felul de caracteristici pentru a atrage consumatorii. „Mouse-ul este extrem de important pentru gaming. Gamerul înţelege că lucrurile nu costă puţin dacă vrei performanţă. Îţi iei adidaşii lui Messi şi speri să joci ca el. Nu o să joci ca Messi, dar măcar ai adidaşii lui şi speri că dacă te antrenezi o să fii mai bun. Cam aşa e şi în gaming”, explică Alexandru Mazilu, care adaugă că sportul electronic a ajutat să crească vânzările de echipamente de PC, „însă este greu de spus concret cu cât”. Asta atât din cauza faptului că este greu de corelat performanţa unei echipe cu creşterea vânzărilor de periferice, dar şi din cauza faptului că în România sportul electronic nu este dezvoltat. „Piaţa de eSports din România se caută. Acum este foarte haotică. Am avut o experienţă frumoasă cu Dreamhack (eveniment internaţional de sport electronic – n.red), au fost evenimente de eSports spectaculoase pentru România, dar acum am rămas doar cu Comicon (convenţia iubitorilor de benzi desenate – n.red.)” este de părere Mazilu.

    El mai spune că este nevoie de o consolidare a acestei pieţe deoarece ţara este mare, are potenţial şi poate fi un punct principal în regiune în această privinţă. „Am vorbit cu mai mulţi vendori despre cum am putea ajuta eSports şi cum am putea investi împreună pentru a se concretiza ceva palpabil. Acum ai 100 de echipe, 10 mai mari, care nu ştiu să comunice, n-au resurse, nu ştiu să se vândă. În condiţiile în care echipele de afară au staff, au PR”. În acest sens, Logitech a decis să sponsorizeze o echipă locală, dar şi una din Bulgaria.

    Pentru un gamer, mouse-ul este la fel de important ca arma pentru un soldat. „Mouse-ul este esenţial, mai ales în jocuri first person shooter (FPS). Acolo jucătorii profesionişti, cu zeci de mii de ore la activ, simt diferenţa între 3.000 şi 4.000 de dpi (puncte pe inchi), între una şi două milisecunde”, spune Mazilu, care exemplifică faptul că mouse‑urile wireless au devenit la fel de performante ca şi cele cu fir, deşi nu toţi sunt convinşi, gamerii uitându-se cu reticenţă la astfel de produse.  „Mouse-ul cu fir, chiar şi cu suport de ţinut firele, se poate agăţa şi dacă o face atunci când eşti pe cale să dai «headshot-ul» vieţii tale cu care câştigai meciul, atunci e ultrafrustrant. Ducem o luptă să convingem jucătorii“, explică Mazilu, care mai spune că tehnologia wireless a ajuns într-un punct în care „firul nu mai este relevant”.

    Revenind la referinţa din deschiderea articolului, Mazilu spune că în dezvoltarea unor astfel de produse este „multă muncă în spate şi ingineri cu salarii mari”. Dezvoltarea produsului variază în funcţie de platforma pe care este construit. Dacă începi de la zero, atunci realizarea poate dura câţiva ani, în schimb dacă se aduc îmbunătăţiri unei versiuni anterioare, atunci un produs poate apărea pe piaţă în câteva luni. „O medie de dezvoltare ar fi între şase luni, si un an. Acum este şi foarte mult software în spatele produsului. Au început să fie la fel de important şi hardware-ul, şi software-ul”, adaugă şeful Logitech România.

  • PNL s-a întâlnit cu o delegaţie a FMI, discuţiile vizând construcţia bugetară şi fondurile UE

    “Discuţiile au vizat au vizat actuala construcţie bugetară, Fondul Suveran de Investiţii şi absorbţia fondurilor europene. (…) În cadrul acestor discuţii, liderii PNL şi-au exprimat îngrijorarea privind supradimensionarea veniturilor bugetare, în special în zona componentei de absorbţie a fondurile europene pentru a masca deficitul bugetar. De asemenea, liderii liberali au accentuat faptul că bugetul creionat de PSD-ALDE este unul construit pentru consum şi nu pentru investiţii, o structură care în niciun fel nu poate susţine pe termen lung creşterea economică”, potrivit unui comunicat PNL, remis MEDIAFAX.

    PNL şi-a exprimat preocuparea şi pentru zona cheltuielilor fixe din buget, în special pe componenta susţinerii nivelelor actuale şi viitoare ale salarizării din sectorul public.

    Discuţiile au vizat şi “derapajele din zona justiţiei”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cel mai puternic lanţ de restaurante din Bulgaria intră pe piaţă cu o locaţie în mallul AFI Cotroceni

    Bulgarii care au peste 20 de restaurante pe piaţa-mamă şi alte două în Barcelona, Spania, tatonează piaţa locală de mai mult timp. Acum însă, ei vor merge la ultimul etaj al mallului din Cotroceni cu o unitate de 2.000 mp, conform datelor ZF. Mall-ul va opera lucrări de extindere pentru a-i găzdui pe bulgari la ultimul etaj, urmând a fi construită şi o terasă specială.

    Până la închiderea ediţiei nici oficialii AFI şi nici cei ai grupului Happy nu au răspuns solicitării ZF.

    Bulgarii de la Happy, o afacere de familie, a mai ne­go­ciat şi cu alte centre comerciale şi s-au uitat şi la centrul vechi al Capitalei, însă nu au semnat nimic.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cel mai puternic lanţ de restaurante din Bulgaria intră pe piaţă cu o locaţie în mallul AFI Cotroceni

    Bulgarii care au peste 20 de restaurante pe piaţa-mamă şi alte două în Barcelona, Spania, tatonează piaţa locală de mai mult timp. Acum însă, ei vor merge la ultimul etaj al mallului din Cotroceni cu o unitate de 2.000 mp, conform datelor ZF. Mall-ul va opera lucrări de extindere pentru a-i găzdui pe bulgari la ultimul etaj, urmând a fi construită şi o terasă specială.

    Până la închiderea ediţiei nici oficialii AFI şi nici cei ai grupului Happy nu au răspuns solicitării ZF.

    Bulgarii de la Happy, o afacere de familie, a mai ne­go­ciat şi cu alte centre comerciale şi s-au uitat şi la centrul vechi al Capitalei, însă nu au semnat nimic.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro