BusinessMagazin

Tag: buget

  • Ludovic Orban, spune că Legea Bugetului de Stat este dovada „bătăii de joc şi a abuzului”. El acuză că legea nu a putut fi analizată şi că în curând va fi declarată „secret de stat”, iar banii „cheltuiţi pe ascuns”

    „Legea bugetului este dovada bătăii de joc şi abuzului la care e dispusă majoritatea toxică PSD-PNL. Este pentru prima dată când Guvernul adoptă proiectul legii bugetului de stat, fără a avea în vigoare Legea pentru aprobarea plafoanelor cadrului fiscal bugetar. Este o încălcare explicită a legii privind finanţele publice şi a legii responsabilităţii fiscal-bugetare”, spune Ludovic Orban.

    Potrivit fostului preşedinte PNL, este o premieră faptul că bugetul de stat se aprobă fără întrunirea CSAT, care are obligaţia legală de a aviza bugetele instituţiilor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale.

    „Legea de funcţionare a CSAT este dincolo de orice dubiu: orice hotărâre adoptată trebuie să aibă loc printr-o şedinţă convocată a CSAT. În schimb, probabil pentru a ascunde de ochii publicului majorările de 20-30% ale bugetelor unor servicii, au inventat o „procedură de lucru” care nu are niciun fel de bază legală. Nu a existat în niciun an un termen atât de scurt, doar de câteva ore, pe care să-l aibă parlamentarii la dispoziţie pentru a citi proiectul de lege şi pentru a formula amendamentele pe care le consideră necesare. O altă încălcare grosolană a legii, respectiv a Regulamentului Camerei Deputaţilor şi Senatului, care stabileşte un termen de 5 zile”, mai spune Orban.

    Preşedintele Forţei Dreptei acuză că exista o obligaţie legală pentru consultare publică, care impunea minimum 10 zile în care legea bugetului de stat să poată fi analizată de orice parte interesată, însă acest lucru nu s-a întâmplat.

    „Mai rămâne ca, în curând, legea bugetului de stat să fie declarată oficial secret de stat şi banii acestei ţări să fie cheltuiţi pe ascuns, fără constrângeri, fără ca cineva să mai poată avea ceva de spus”, spune Orban.

  • Primarul general al Capitalei spune că bugetul real al instituţiei s-a înjumătăţit

    Aşa cum arată proiectul de buget în acest moment, veniturile reale ale Primăriei Capitalei în anul 2022 vor fi la jumătate din veniturile reale pe 2021, ceea ce va pune instituţia în imposibilitate de a asigura serviciile publice pe care le are în atribuţii, a anunţat marţi primarul Nicuşor Dan. 

    Primarul general spune că în 2021 primăria a avut un buget de 10 miliarde de lei, din care 6 miliarde au mers la sectoare iar 4 miliarde la Primăria Capitalei, care a cheltuit 2 miliarde pe subvenţii.

    „Bugetul real a fost de 2 miliarde de lei, din care am plătit spitale, teatre, muzee, investiţii în termoficare, străzi, iluminat public, consolidare clădiri cu risc seismic şi toate celelalte. În anul 2022 bugetul Bucureştiului va fi tot de 10 miliarde de lei, tot 6 miliarde le sectoare, tot 4 miliarde la primăria municipiului Bucureşti, cu diferenţa esenţială că, chiar dacă vom dubla tariful pentru populaţie, subvenţiile vor fi de 3 miliarde de lei în loc de 2 miliarde”, a spus primarul, care a adăugat că bugetul real care rămâne este de 1 miliard de lei.

    Nicuşor Dan spune că a făcut restructurări, a închis companii, a disponibilizat 2.700 de oameni, a tăiat cheltuieli inutile, ceea ce i-a permis anul recut să ajungă la bugetul de 2 miliarde de lei.

    Primarul spune că în această situaţie sunt două soluţii. Prima, ca staatul să ajute Bucureştiul şi toate celelalte localităţi care au sisteme centralizate de încălzire, iar a doua, ca suma suplimentară care apare ca subvenţie la energia termică să fie împărţită între primăriile de sector şi primăria generală. Ambele soluţii au fost propuse ministrului Finanţelor, dar nu se regăsesc în proiectul de buget pe 2022. „Solicit şi Guvernului şi Parlamentului ca în cele două zile de dezbatere a bugetului sp opereze acele modificări în bugetul naţional astfel încât PMB să poată să asigure serviciile publice pe care le are în atribuţie”, a spus Nicuşor Dan.

  • Dacian Cioloş: PSD şi PNL nu îşi respectă, în buget, promisiunile electorale

    Dacian Cioloş spune că PSD şi PNL nu îşi respectă promisiunile electorale avansate cetăţenilor, prorogând o serie de măsuri care s-au dovedit a fi inaplicabile.

    „Mă gândesc aici la salarii, care iată că sunt îngheţate cu toate că s-au promis creşteri salariale majore, pensiile – au fost promise creşteri cu 40% şi ştiau foarte bine că nu sunt realiste, au minţit oamenii şi azi vedem creşteri cu 10%, indemnizaţiile de vacanţă amânate, cupoane sociale amânate şi multe alte promisiuni ale PSD care sunt amânate pentru că nu sunt aplicabile. Nu doar PSD nu îşi ţine promisiunea, din propunerea de buget care e acum pe masă, nici promisiunea PNL de a avea un minim de 7% investiţii pentru anul viitor, cu tot PNRR-ul care e acolo, nici acea promisiune nu e ţinută. Chiar şi acum, în buza începerii guvernării, au făcut promisiuni şi unii, şi alţii când au negociat programul de guvernare pe care, loviţi de realitatea bugetară, nu le pot ţine”, declară Dacian Cioloş.

    El precizează că parlamentarii USR vor propune amendamente la legea bugetului de stat.

    „În primul rând, veniturile ni se par supraestimate. Un alt risc este nerealizarea reformelor prevăzute în PNRR pentru că, fără acele reforme, nu vor veni nici banii care au fost prinşi acum în buget. Am văzut cât se codesc, cei de la guvernare şi mai ales PSD, la a aplica reformele care au fost negociate de Guvernul PNL-USR-UDMR şi care sunt acolo în PNRR. De asta am spus că vom monitoriza foarte atent ceea ce se va întâmpla cu aceste reforme. Am mai constatat că un domeniu-cheie, dincolo de sănătate, din punctul nostru de vedere, educaţia, indiferent de cine ar fi la guvernare, trebuie să fie acum în centrul atenţiei. Avem şi <România educată>, care a fost ridicată la rangul de prioritate prezidenţială, şi, cu toate acestea, bugetul pentru educaţie e în continuare foarte slab. Nu s-au găsit bani pentru educaţie, chiar dacă am văzut că s-au găsit bani pentru creşterea bugetului Administraţiei Prezidenţiale cu peste 20%”, adaugă liderul USR.

     

  • Cîţu: Prin alocarea a 7% pentru investiţii se susţin creşterile de pensii şi salarii

    „Când s-a negociat această coaliţie de guvernare, pachetul social propus de PSD a fost acceptat doar cu condiţia ca 7% din buget să se ducă către investiţii. Nu e doar doar o ambiţie a PNL. Este singurul mod prin care poţi să susţii acel pachet social. Fără resursele pentru investiţii, pachetul social nu are sustenabilitate pe termen lung şi creează dezechilibre”, spune Florin Cîţu.

    El afirmă că va fi discutată situaţia bugetului în interiorul PNL.

    „Nu este un moft cererea de 7%. A fost negociat pentru a susţine creşterea de pensii şi salarii”, adaugă Cîţu.

    Cîţu a fost întrebat dacă bugetul poate fi aprobat până la finalul anului.

    „Până la urmă este şi varianta în care premierul îşi asumă acest buget şi vom vedea după aceea. Poate face şi asumarea răspunderii – înţeleg că e o decizie CCR care spune că nu se poate”, conchide liderul PNL.

    Contează execuţia, nu propunerea, este reacţia lui Marcel Ciolacu la nemulţumirea lui Florin Cîţu în privinţa alocării doar a 6,7% din PIB pentru investiţii. „Oricum, faţă de anul trecut, de la 5,4 la 6,7%, e o diferenţă consistentă”, a spus luni preşedintele PSD.

  • Buget 2022. Ministerul Sănătăţii primeşte 23 de miliarde de lei, în scădere faţă de cât a cheltuit în 2021

    Ministerul Sănătăţii primeşte, potrivit proiectului de buget publicat de Finanţe, 23 de miliarde de lei în 2022, în scădere cu 0,1% faţă de execuţia bugetară preliminară din 2021. Alocarea iniţială pentru Sănătate în 2021 a fost de 17,4 mld. de lei.

    Guvernul merge pe o creştere economică reală  de 4,6% în 2022, până la un PIB de 1.317 mld. de lei. Astfel, veniturile statului ar urma să se majoreze la 440 mld. lei în 2022, cu 13% faţă de veniturile de 388 de mld. de lei estimate de Finanţe pentru 2021. În aceeaşi vreme, cheltuielile vor fi de 517 mld. lei, o creştere de 11% faţă de 2021. În consecinţă, deficitul bugetar va scădea, de la 83 de mld. de lei în 2021 la 77 mld. lei în 2022, adică la 5,84% din PIB-ul prognozat. Inflaţia au urma să fie, în medie, de 6,5% în 2022.

     

  • Bugetele principalelor instituţii de stat, conform proiectului pe anul 2022

    Ministerul Finanţelor a publicat proiectul de buget pe anul 2022, din care prezentăm alocările principalilor ordonatori de credite.

    Creditele bugetare pentru Administraţia Prezidenţială cresc cu 22,9%, la 74,5 milioane lei credite bugetare, de la 60 milioane lei în acest an, şi cu o creştere de 23% a creditelor de angajament, de la 72 milioane lei la 90 milioane lei.

    La Senat, creditele bugetare cresc cu 1,8%, la 218 milioane lei, de la 214 milioane lei în acest an. Creditele de angajament cresc cu 6,6%, la 228 milioane lei.

    Camera Deputaţior are credite bugetare de 527 milioane lei, în creştere cu 15%, dar cretitele de angajament scad cu 5%, la 522 milioane lei.

    Secretariatul General al Guvernului are credite bugetare de 2,829 miliarde lei, în creştere cu 1%, şi credite de angajament de 2,8 miliarde lei, în creştere cu 5,6%.

    La Ministerul Afacerilor Interne creditele bugetare cresc cu 11,7%, la 23,6 miliarde lei, iar creditele de angajament scad cu 0,7%, la 24,6 miliarde lei.

    Ministerul Afacerilor Externe are credite bugetare de 1,240 miliarde lei, creştere de 9,9% şi credite de angajament de 1,542 miliarde lei, creştere de 13%.

    Ministerul Agriculturii are credite bugetare de 24,6 miliarde lei, cu o creştere de 3,7% şi credite d eangajament de 29,1 miliarde lei, în scădere cu 18,7%.

    Ministerul Apărării Naţionale are credite bugetare majorate cu 13,7%, la 25.9 miliarde lei, şi credite de angajament de 36 miliarde lei, creştere de 7%.

    Ministerul Culturii înregistrează creşteri de 45% la creditele bugetare, la 1,336 miliarde lei, şi de 34,9% la creditele de angajament, la 1,350 miliarde lei.

    Ministerul Transporturilor are credite bugetare în creştere cu 20%, la 17 miliarde lei, şi credite de angajament majorate cu 96%, la 34,2 miliarde lei.

    Ministerul Educaţiei: cresc creditele bugetare cu 5,99%, la 32,4 miliarde lei şi creditele de angajament cu 6,75%, la 32,4 miliarde lei.

    Ministerul Sportului are o alocare bugetară de 521 milioane lei, în creştere cu 1,9%.

    Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene are credite bugetare în creştere cu 354%, la 12,799 miliarde lei şi credite de angajament în creştere cu 1.541%, la 106,8 miliarde lei.

    Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse are credite buugetare de 183 opde milioane de lei şi redite de angajament de 185 milioane lei.

    La Ministerul Energiei scad creditele bugetare cu 11%, la 3,422 miliarde lei, şi cressc creditele de angajament cu 24%, la 5,339 miliarde lei.

    Pentru Ministerul Finanţelor creditele bugetare scad cu 16%, la 5,9 miliarde lei şi cu 17% creditele de angajament, la 5,921 miliarde lei.

    Creditele bugetare alocate Ministerului Finanţelor – Acţiuni Generale cresc cu 17%, la 44,499 miliarde lei, iar creditele de angajament cresc cu 17%, la 46,098 miliarde lei.

    Ministerul Economiei înregistrează o creştere a creditelor bugetare cu 62%, la 453 de milioane de lei, şi cu 100% a creditelor de angajament, la 558 milioane lei.

    Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului înregistrează o scădere a creditelor bugetare cu 44%, la 2,576 miliarde lei şi cu 52% la creitele de angajament, la 2,620 miliarde lei.

    Ministerul Justitiei are credite bugetare de 5 miliarde lei, în scădere cu 8,99% şi creite dde angakjament de 6,3 miliarde lei, în creştere cu 9,2%.

    Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei înregistrează o scădere a creditelor bugetare de 19,9%, la 8,5 miliarde lei şi o creştere de 332% la creditele de anagajament, la 57,2 miliarde lei.

    Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale: crresc creitele bugetare cu 6,7%, la 56,5 miliarde lei şi cu 6,1% creditele de angajament, la 56,5 miliarde lei.

    Ministerul Public: scad creditele bugetare cu 18,9%, la 1,541 miliarde lei şi cu 18,3% creditele de angajament, la 1,552 miliarde lei.

    Ministerul Sănătăţii: scădere cu 0,13% a creditelor bugetare, la 24 miliarde lei, şi creştere cu 19% a creditelor de angajament, la 31 miliarde lei.

    Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor: cresc creditele bugerrare cu 17,9% la 2,428 miliarde lei şi cu 117% creditele de angajament, la 5,313 miliarde lei.

    Ministerul Cercetarii, Inovarii si Digitalizarii: cresc creditele bugetare cu 0,62%, la 1,7 miliarde lei şi cu 131% creditele de angajament, la 3,3 miliarde lei.

    Serviciul Roman de Informatii: cresc creditele bugetarre cu 8,3%, la 3,1 miliarde lei şi cu 1,44% creditele de angajament, la 3,25 miliarde lei.

    Serviciul de Informatii Externe: cresc creditele bugetare cu 44%, la 604 milioane lei, şi scad creditele de angajament cu 9%, la 519 milioane lei.

    Serviciul de Protectie si Paza: Creştere cu 27$ a creditelor bugetare, la 373 milioane lei, şi cădere cu 43% a creditelor de angajament, la 277 milioane lei.

    Serviciul de Telecomunicatii Speciale: cresc creditele bugetare cu 36%, la 938 milioane lei şi scad creditele de angajament cu 13,8% la 740 milioane lei.

    Societatea Română de Televiziune are o alocare bugetară de 380 milioane lei, în creştere cu 1,8%, Societatea Romana de Radiodifuziune primeşte 370 de milioane de lei (creştere cu 2%), iar Agenţia Naţională de Presă Agerpres 27 milioane lei (creştere cu 1,46%).

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

  • Aproape 70% dintre persoane care intră pe platformele Olx şi Storia sunt în căutarea unei locuinţe de cumpărat, majoritatea în intervalul 60.000-100.000 euro; 23% vor doar să închirieze

    Aproape 70% dintre persoane care intră pe platformele Olx şi Storia sunt în căutarea unei locuinţe de cumpărat, circa o treime orientând-se către un apartament sau o casă cu un preţ de 60.000-100.000 euro.

    În acelaşi timp, 23% vor doar să închirieze, aproape 85% dintre clienţi căutând o locuinţă sub pragul de 350 euro pe lună.

    Potrivit unei analize realizată de cele două siteuri, o bună parte dintre clienţii platformelor îşi îndreaptă atenţia către o casă (peste 34%) sau un apartament cu 2 camere (32%), urmat de apartament cu 3 camere (16%), garsonieră sau studio (15%) şi, în final, apartament cu 4 sau mai multe camere (3%).

    În ceea ce priveşte gradul de finisare şi mobilare, peste 70% dintre respondenţi ar prefera locuinţele complet finisate (la cheie), iar mai bine de 46% ar înclina spre o locuinţă nemobilată.

    Cifrele arată, de asemenea, că 53% dintre români preferă să se ocupe de amenajarea locuinţei singuri ori cu ajutorul rudelor şi prietenilor, 26% ar chema o echipă de meşteri particulari şi doar 21% ar apela la o firmă de construcţii.  

    „Aşa cum reiese din datele prezentate de Storia.ro şi OLX Imobiliare, interesul românilor de a avea o proprietate a lor rămâne în continuare unul crescut la nivel naţional, în ciuda actualului context pandemic. Ne bucurăm, astfel, să venim în întâmpinarea celor care doresc să achiziţioneze ori să închirieze o locuinţă cu informaţii utile, de interes pentru mai multe segmente de consumatori.”, a declarat Monica Dudău, Marketing Manager Storia.ro & OLX Real Estate.

     O altă concluzie a sondajului este că vechimea imobilului pare să nu conteze, pentru această variantă de răspuns optând 57% dintre cumpărători şi 69% dintre chiriaşi. Luând în calcul structura pe grupele de vârstă a respondenţilor, 1 din 3 tineri (18-34 ani) vrea o locuinţă într-o clădire nouă (casă nouă sau apartament în bloc nou), spre deosebire de 1 din 5 respondenţi cu vârste cuprinse între 35 şi 55 ani.

    Dintre românii cu buget de achiziţie de peste 100.000 euro, doar 8% ar fi interesaţi să cumpere o locuinţă într-o clădire veche, în contrast cu 34% care s-au pronunţat în favoarea achiziţiei unei locuinţe într-o clădire nouă; pentru cei 58% rămaşi, nu are importanţă dacă imobilul este unul vechi sau nou.

    Aproape jumătate din chiriaşii care au participat la studiul iniţiat s-au arătat mulţumiţi de ofertele existente pe piaţa imobiliară – 41% spun că reuşesc să descopere locuinţe pe măsura aşteptărilor. La polul opus, cumpărătorii s-au arătat mai puţin satisfăcuţi de ofertele disponibile, 45% afirmând că nu prea găsesc ce le place şi locuinţele disponibile nu corespund aşteptărilor legate de mobilier şi design.

    În topul îmbunătăţirilor existente pentru care românii ar fi dispuşi să plătească mai mult, la cumpărare sau închriere, se află: centrală termică proprie (49%), obiecte sanitare moderne şi de calitate (38%), instalaţie electrică (35%) şi instalaţie sanitară (33%) schimbate recent, bucătărie utilată (31%). De asemenea, mai mult de 1 din 5 respondenţi ar fi de acord să plătească în plus şi pentru parchet, pereţi nivelaţi şi proaspăt vopsiţi, uşă metalică şi balcon închis.

    Pe fondul pandemiei, bugetul de renovare/amenajare a scăzut pentru 43% dintre chiriaşi şi 35% dintre cumpărători. Doar 1 din 5 români a afirmat în cadrul acestui studiu că bugetul disponibil pentru renovare şi amenajări a crescut. În principal, tinerii cu vârste cuprinse între 18-34 ani au la dispoziţie bugete mai mici, pe când consumatorii de peste 55 ani dispun de bugete stabile.

    Cea mai mare parte dintre cumpărători (28%) au spus ca pot investi între 1.000-5.000 euro, pe când 43% dintre chiriaşi au menţionat că nu sunt dispuşi să investească deloc în locuinţa pe care o vor închiria. Cei care vor, totuşi, să aducă îmbunătăţiri ar plăti sub 500 euro, acest răspuns fiind ales de 38% dintre chiriaşi.

    În acelaşi timp, 27% dintre cei care caută proprietăţi de peste 100.000 euro ar fi dispuşi să plătească peste 20.000 euro pentru renovare/amenajare şi mobilier.

  • Sărbători în pandemie: 92% dintre români se pregătesc să petreacă Sărbătorile acasă, iar 48% şi-au redus bugetul faţă de anul trecut. Cea mai mare parte dintre români alocă sub 500 lei pentru cadouri şi masa de Crăciun

    Românii se pregătesc pentru al doilea an consecutiv să-şi petreacă Sărbătorile în condiţii de pandemie, majoritatea spunând că vor rămâne acasă şi că vor reduce cheltuielile faţă de anul trecut, potrivit unui sondaj realizat de CEC Bank.

    Astfel, 92% dintre români spun că vor petrece sărbătorile acasă, cu familia, şi doar 3,5% au planuri să plece în vacanţă, în timp ce 4,6% plănuiesc ieşiri în oraş.

    Bugetul mediu pe care românii vor să-l cheltuie cu ocazia sărbătorilor – incluzând cadouri şi masa de Crăciun, este 1.017 lei, în condiţiile în care 29% dintre respondenţi spun că vor cheltui sub 500 de lei şi doar 4% îşi permit să cheltuie de sărbători mai mult de 3.000 de lei.

    Aproape jumătate dintre respondenţi spun că îşi vor reduce cheltuielile de sărbători faţă de anul trecut, iar la polul opus, doar 18% îşi permit să cheltuie mai mult decât anul trecut.

    Pentru masa de Crăciun, 42% dintre români sunt dispuşi să cheltuie mai puţin de 300 de lei, 33% între 300 şi 600 de lei şi doar 23,6% alocă un buget mai mare de 600 de lei.

    Bugetul mediu alocat cadourilor este 509 lei, iar 65% dintre respondenţi vor să se încadreze sub acest plafon, în timp ce doar 9,5% plănuiesc să cheltuie mai mult de 1.000 de lei.

    În ceea ce priveşte bradul de Crăciun, 13% spun că nu vor împodobi un brad, 56% vor folosi bradul artificial din anii trecuţi, iar 30% spun că şi-ar cumpăra un brad, cu un buget maxim de 150 de lei.

    Majoritatea românilor (64%) folosesc cash pentru cumpărăturile de sărbători, iar cardurile de debit şi de credit au o pondere de puţin peste 24%. Mall-urile rămân destinaţia preferată pentru cumpărătruri (39% dintre respondenţi), iar producătorii locali urcă pe locul doi (circa 27% dintre respondenţi), devansând cumpărăturile online (18,5%).

    Românii nu obişnuiesc să plănuiască din timp bugetul de sărbători: marea majoritate suportă cheltuielile mai mari din salariul lunii curente (42%) şi doar 36% fac economii din timp. Unul din 10 speră că vor primi prime cu care să-şi finanţeze aceste cheltuieli, iar 12% apelează la împrumuturi sau carduri de credit.

    Sondajul privind obiceiurile financiare de Sărbători a fost realizat online, de comparatorul financiar-bancar Finzoom, la cererea CEC Bank, în luna noiembrie, pe un eşantion de peste 1.800 de respondenţi din toată ţara.

  • Premierul Ciucă a anunţat când va fi prezentat şi supus aprobării bugetul anului 2022

    Anunţul a fost făcut miercuri. Luni (13 decembrie – n.r.) vom prezenta forma bugetului, a spus premierul Nicolae Ciucă.

    Şedinţa din Parlament pentru aprobarea bugetului ar putea fi convocată înainte de Crăciun.

    „Aprobarea în parlament, aşa cum ne-am asumat, a rămas pentru data de 23 decembrie”, a adăugat Ciucă.

    Reprezentanţii PNL, PSD şi UDMR negociază în aceste zile bugetul pe anul 2022 al guvernului condus de Nicolae Ciucă.

  • Voucherele Rabla pentru electrocasnice s-au dat mai repede ca pâinea caldă: Bugetul de 14 milioane de lei s-a epuizat în 5 minute

    La doar 5 minute după ce a demarat prima etapă a programului Rabla pentru electrocasnice, bugetul de 14 mil. de lei alocat acestei etape a fost epuizat, potrivit Mediafax, care citează Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM). Un utilizator care, pe site-ul AFM dedicat programului Rabla pentru electrocasnice, încerca să înregistreze un voucher cu valoarea de 400 de lei pentru categoria frigidere/combine frigorifice/lăzi frigorifice/congelatoare având cel puţin noua clasă energetică E primea, al ora 11:00 mesajul „Error: Bugetul alocat programului a fost epuizat!”

    De asemenea, pe pagina principala a site-ului amintit apare, în jos paginii informarea că bugetul de 14 mil. de lei al programului a fost epuizat complet.

    Începând de vineri, la ora 10:00, persoanele fizice au putut să se înscrie în prima etapă a programului, pentru maşini de spălat rufe, maşini de spălat vaase şi frigidere.

    Următoarea etapă, cea rezervată pentru televizoare, laptopuri şi tablete începe pe 3 decembrie, iar ultima, pentru aparate de aer condiţionat, uscătoarele de rufe şi aspiratoare pe 10 decembrie.

    Pentru maşini de spălat rufe şi vase, aparate de aer condiţionat, frigidere, televizoare şi uscătoare de rufe statul oferă vouchere în valoare de 400 de lei, pentru aspiratoare vouchere de 200 de lei, pentru laptopuri vouchere în valoare de 500 de lei şi pentru tablete vouchere de 300 de lei.