BusinessMagazin

Tag: Brasov

  • Metoda absolut genială prin care această familie face 300.000 de euro pe an cu un garaj

    Florin şi Andra Hrituliac din Braşov au început în urmă cu doi ani să închirieze rulote şi autorulote prin intermediul companiei Haff, după ce şi-au cumpărat un astfel de autovehicul pentru uz personal. Businessul lor a ajuns la vânzări de 1,3 mil. lei (aproape 300.000 de euro) anul trecut, iar familia de antreprenori a decis să intre şi pe nişa importurilor de rulote, o piaţă care s-a dublat în ultimii cinci ani în România, dar care este acoperită aproape integral de importuri second-hand.
     
    „Vânzarea de rulote şi autorulote este o activitate foarte specializată, în contextul în care aceste autovehicule sunt destul de costisitoare. Rulotele pornesc de la 17.000 de euro, iar autorulotele de la 55.000 de euro, aderesându-se astfel cu precădere unui public ţintă cu venituri medii spre ridicate“, a spus Florin Hrituliac, director al companiei Haff. 
     

  • GALERIE FOTO | Mâncăruri bavareze, bere şi muzică live cu formaţii din Austria, la Oktoberfest de la Braşov

    VEZI MAI JOS GALERIA FOTO

    Festivalul Oktoberfest se desfăşoară la Braşov în perioada 7-17 septembrie în zona fostului stadion municipal din cartierul Bartolomeu.

    Pe trei hectare, organizatorii au întins două corturi imense, în care turiştii pot bea bere, se pot înfrupta din preparate tradiţioanle bavareze, săseşti, ungureşti , dar şi româneşti, alături de muzică live asigurată în fiecare seară de formaţii invitate din Austria şi Germania, dar şi band-uri autohtone.

    Cele două corturi au tematici diferite. Cortul ”Kronstadt” este o incursiune în istoria Braşovului şi este decorat ca atare. În plus, aici vizitatorii au parte de mâncăruri gourmee, pregătite de un chef celebru, Liviu Preda. Preparatul ”vedetă“ al acestuia este raţa pe varză bavareză roşie.

    Al doilea cort, pe nume ”Weisen”, este o copie a cortului Oktoberfest Munchen, are 3200 de metri pătraţi şi 6000 de locuri la mese, fiind cel mai mare cort întins vreodată la Braşov, potrivit organizatorilor.

    Aici, gurmanzii vor putea să se bucure de mâncăruri tradiţionale, nu doar bavareze, ci şi româneşti, ungureşti sau săseşti.

    În permieră pentru acest an, la Oktoberfest a fost amenajat şi un parc de distracţii pentru copii.

    ”Pentru Braşov înseamnă un eveniment major, care atrage extrem de mulţi turişti într-o perioadă de 11 zile, atât turişti străini, cât şi români. Este important pentru economia locală, pentru că aceşti turişti nu vin numai să consume la noi, ci vin să stea în hoteluri, consumă în oraş, vizitează atracţiile turistice ale Braşovului. Per ansamblu, prin Oktoberfest Braşov aducem cam 10-12 milioane de euro în economia locală. Îmbinăm şi susţinem legăturile de afaceri între România, între firme româneşti şi firme germane, în special bavareze. Noi avem foarte multe firme germane în cadrul Clubului Economic German şi de aceea ne vedem şi ca un catalizator de legături economice între Braşov şi Germania, suntem, practic, creatori de punţi între piaţa germană şi piaţa din românia“, a declarat, pentru corespondentul MEDIAFAX, Cristian Macedonschi, consilier local şi unul dintre organizatorii evenimentului.

    La Oktoberfest, vizitatorii pot cumpăra şi suveniruri, aduse special pentru eveniment din Bavaria. În plus, oraşul Linz, cu care Braşovul este înfrăţit, are un stand în cadrul evenimentului. La fel şi oraşul Nurenberg, cu care Braşovul are relaţii economice strânse.

    Pentru ca servirea berii să fie cât mai eficientă, organizatorii au adus la eveniment un draft de bere care umple 6 halbe de câte un litru, în şase secunde. Draftul este adus din Viena, special pentru Oktoberfest.

    ”Dacă am lua toate halbele de bere care se beau aici la Oktoberfest Braşov, probabil am reuşi să facem o înşiruire până la Munchen. Ne aşteptăm la un consum de peste 1000 de hectolitri în aceste 11 zile“, a spus Cristian Macedonschi.

    Oktoberfest promovează brandurile autohtone, aşa că berea oficială a festivalului este una locală, produsă la o fabrică din oraş.

    Oktoberfest are şi o componentă socială. Alături de Crucea Roşie, organizatorii au montat urne pentru donaţii pentru ca pe parcursul festivalului să se adune banii necesari pentru un sistem mobil de colectare a sângelui, care există în acest moment doar în Capitală.

    Anul viitor, Oktoberfest împlineşte 10 ani, iar organizatorii se gândesc deja la ce surprize să pregătească, pentru ca evenimentul să fie memorabil. La anul, vor fi aduse spre degustare zece tipuri de bere germană, pentru cei zece ani de Oktoberfest.

    Pentru organizarea festivalului sunt implicate direct sau indirect peste 1000 de persoane, iar anul acesta organizatorii au investit peste 300.000 de euro în Oktoberfest 2017. După Braşov, organizatorii Oktoberfest se mută la Galaţi, unde sărbătoarea berii va rămâne timp de patru zile.

    Organizatorii estimează că anul acesta, Oktoberfest va fi vizitat la Braşov de 350.000 de oameni. Anul trecut au fost 300.000.

     

     

  • Tecău şi Rojer s-au calificat în semifinalele probei de dublu a turneului de la US Open

    Bornă importantă pentru cariera lui Horia Tecău: la 32 de ani, braşoveanul îşi completează setul de semifinale în turneele de Mare Şlem, cu o calificare pe repede-înainte pe tabloul de 4 de la Flushing Meadows.

    Horia Tecău şi Jean-Julien Rojer au obţinut o victorie, marţi seară, în sferturile ultimului turneu de Mare Şlem al anului: 6-1, 6-2 în faţa perechii cap de serie numărul patru şi deţinătoarea titlului de la New York, formată din Jamie Murray şi Bruno Soares.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ”De ce nu mă serviţi, pentru că sunt român? Cum este posibil ca în ţara ta să nu primeşti ce ai cerut pentru că nu vorbeşti altă limbă

    Comisarul şef al CRPC Braşov, Claudiu Susanu, a scris pe Facebook: ”Ca urmare a vizionării acestei filmări, CRPC Braşov se autosesizează!!”.

    Susanu face referire la un film postat pe reţelele de socializare, intitulat ”Străin în ţara mea”, în care un bărbat încearcă să cumpere mici într-un supermarket din Odorheiu Secuiesc, judeţul Harghita. Bărbatul cere o porţie de mici, iar vânzătoarea ia banii şi spune ceva foarte încet, la care bărbatul o întreabă dacă l-a înjurat, iar femeia răspunde ”semmi” (nimic – n.r.).

    Vânzătoarea nu mai reacţionează la insistenţele bărbatului, dar nici nu îl serveşte, iar acesta cere persoanelor prezente să îi traducă ce spune vânzătoarea.

    ”De ce nu mă serviţi, pentru că sunt român?”, întreabă bărbatul, iar un client care stă la coadă îi răspunde: ”Dacă nu ştie româneşte, nicio problemă, dar măcar să ştiţi dvs. ungureşte”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ”De ce nu mă serviţi, pentru că sunt român? Cum este posibil ca în ţara ta să nu primeşti ce ai cerut pentru că nu vorbeşti altă limbă

    Comisarul şef al CRPC Braşov, Claudiu Susanu, a scris pe Facebook: ”Ca urmare a vizionării acestei filmări, CRPC Braşov se autosesizează!!”.

    Susanu face referire la un film postat pe reţelele de socializare, intitulat ”Străin în ţara mea”, în care un bărbat încearcă să cumpere mici într-un supermarket din Odorheiu Secuiesc, judeţul Harghita. Bărbatul cere o porţie de mici, iar vânzătoarea ia banii şi spune ceva foarte încet, la care bărbatul o întreabă dacă l-a înjurat, iar femeia răspunde ”semmi” (nimic – n.r.).

    Vânzătoarea nu mai reacţionează la insistenţele bărbatului, dar nici nu îl serveşte, iar acesta cere persoanelor prezente să îi traducă ce spune vânzătoarea.

    ”De ce nu mă serviţi, pentru că sunt român?”, întreabă bărbatul, iar un client care stă la coadă îi răspunde: ”Dacă nu ştie româneşte, nicio problemă, dar măcar să ştiţi dvs. ungureşte”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Orient Express de România – Cum arată PRIMUL tren turistic românesc

    Transilvania Train circulă pe traseul Braşov – Sighişoara – Mediaş – Alba Iulia – Sebeş – Sibiu – Făgăraş – Braşov, timp de patru zile.

    Călătoria nu este continuă, ci turiştii vor fi cazaţi în hoteluri de trei şi patru stele şi se vor opri în cele mai pitoreşti locuri din inima Transilvaniei.

    ”România nu are un asemenea concept şi nu a avut niciodată acest concept de tren pur turistic şi ne-am gândit că ar fi o idee foarte bună şi a sosit momentul ca şi România să ofere un astfel de produs turistic pe piaţa românească şi imediat după aceea pe piaţa internaţională, pentru că este una dintre şansele României să iasă afară, să iasă în extern pe piaţa turistică cu ceva inedit. Trenurile turistice au o mare tradiţie în Europa şi în lume şi România a trebui să intre pe acest trend. Este primul proiect de acest gen care este făcut pe picior de egalitate între două agenţii de turism din România, este o dovadă că putem să ne asociem pe baze libere să să facem un proiect cât se poate de frumos“, a declarat Cristi Pitulice, managerul de proiect Transilvania Train.

    Vezi mai multe fotografii pe www.mediafax.ro

  • Orient Express de România – Cum arată PRIMUL tren turistic românesc

    Transilvania Train circulă pe traseul Braşov – Sighişoara – Mediaş – Alba Iulia – Sebeş – Sibiu – Făgăraş – Braşov, timp de patru zile.

    Călătoria nu este continuă, ci turiştii vor fi cazaţi în hoteluri de trei şi patru stele şi se vor opri în cele mai pitoreşti locuri din inima Transilvaniei.

    ”România nu are un asemenea concept şi nu a avut niciodată acest concept de tren pur turistic şi ne-am gândit că ar fi o idee foarte bună şi a sosit momentul ca şi România să ofere un astfel de produs turistic pe piaţa românească şi imediat după aceea pe piaţa internaţională, pentru că este una dintre şansele României să iasă afară, să iasă în extern pe piaţa turistică cu ceva inedit. Trenurile turistice au o mare tradiţie în Europa şi în lume şi România a trebui să intre pe acest trend. Este primul proiect de acest gen care este făcut pe picior de egalitate între două agenţii de turism din România, este o dovadă că putem să ne asociem pe baze libere să să facem un proiect cât se poate de frumos“, a declarat Cristi Pitulice, managerul de proiect Transilvania Train.

    Vezi mai multe fotografii pe www.mediafax.ro

  • Care sunt oraşele cu cele mai bune şcoli din România. Capitala, departe de prima poziţie

    Oradea, Braşov şi Piteşti se află pe primele trei poziţii în topul oraşelor cu cele mai bune facilităţi educaţionale, potrivit unei analize realizate de platforma de imobiliare Storia.ro în colaborare cu agenţia de cercetare D&D Research. Studiul analizează percepţia cetăţenilor asupra accesului la facilităţile educaţionale în regiunile, oraşele şi cartierele în care aceştia locuiesc.

    Pe următoarele poziţii din clasament se află Târgu Mureş, Cluj-Napoca, Slobozia, Miercurea Ciuc, Sibiu, Timişoara şi Râmnicu Vâlcea, în timp ce la polul opus se situează Giurgiu, Alexandria şi Focşani, acestea din urmă fiind desemnate cele mai dezavantajoase oraşe din punct de vedere al facilităţilor educaţionale, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii Storia.ro.

    Topul regiunilor cu cele mai bune facilităţi educaţionale este condus de Transilvania, urmată de Crişana, Banat, Bucureşti şi Ilfov. În ceea ce priveşte Capitala, aceasta ocupă a 14-a poziţie în clasamentul celor mai avantajoase oraşe din punct de vedere al facilităţilor educaţionale, potrivit respondenţilor care au evaluat Bucureştiul şi cartierele în care locuiesc.

    În Bucureşti, cartierele aflate în fruntea clasamentului sunt Tineretului, Nicolae Grigorescu şi Titan, în timp ce la polul opus se află Gorjului, 16 Februarie şi Gara de Nord.

    La nivel naţional, pe primele locuri se situează Copou din Iaşi, Tineretului din Bucureşti şi Gheorgheni din Cluj-Napoca, urmate de Grigorescu din Cluj-Napoca şi Nicolae Grigorescu din Bucureşti. Cele mai dezavantajoase cartiere sunt Oncea din Oradea, Calea Timişoarei din Reşita, Miceşti din Alba Iulia, Griviţei din Baia Mare şi Bere din Piteşti.

    În Braşov, cartierele desemnate ca fiind cele mai avantajoase din punct de vedere al facilităţilor educaţionale sunt Centrul Istoric, Răcădău, Centrul Civic, Schei şi Braşovul Vechi, iar în Cluj-Napoca, topul este condus de Gheorgheni, Centru, Grigorescu, Zorilor şi Între Lacuri.  

    Orădenii au votat Iosia-Nord, Centru Civic, Rogerius, Nufărul, Decebal ca fiind cartierele cu cele mai bune facilităţi educaţionale, în timp ce în Sibiu clasamentul este format din cartierele Central, Ştrand, Cedonia, Calea Dumbrăvii, Mihai Viteazul.
    În Iaşi, pe primele cinci poziţii se află Copou, Centru Civic, Tudor Vladimirescu, Podu Roş şi Tomeşti.

    Cele mai avantajoase cartiere timişorene din punct de vedere al facilităţilor educaţionale sunt Complex Studenţesc, Soarelui, Dacia, Circumvalaţiunii şi Bucovina.


    Percepţia cetăţenilor asupra oraşelor şi cartierelor cu cele mai bune facilităţi educaţionale este cea de-a opta temă a studiului realizat de Storia.ro şi agenţia de cercetare D&D Research – „Oraşe şi cartiere din România”, ce se va desfăşura până la finalul anului 2017. Până în prezent, 244.496 de români au răspuns chestionarului propus de Storia.ro. Pentru realizarea clasamentului, participanţii studiului au fost invitaţi să evalueze oraşele şi cartierele în care locuiesc din punct de vedere al facilităţilor educaţionale, de la 1 la 5, unde 1 este foarte rău, iar 5 este foarte bine. Doar menţiunile care au primit cel puţin 100 de răspunsuri au fost incluse în clasamentul final.

     

  • Chiriile cresc constant de trei ani în România. Care sunt oraşele cu cele cele mai mari preţuri

    În Bucureşti, chiria medie solicitată pentru o garsonieră a ajuns la circa 228 de euro pe lună în 2017, faţă de 218 euro pe lună în 2016 şi, respectiv, 222 euro pe lună în 2012. Pe segmentul apartamentelor cu două camere, pretenţiile proprietarilor ajung acum la 321 de euro pe lună, faţă de 298 de euro pe lună anul trecut şi 303 euro pe lună în 2012. Pentru apartamentele cu trei camere, preţul solicitat se situează acum la 404 euro pe lună, mai mult decât suma lunară de 378 de euro valabilă anul trecut, dar mai puţin decât cei aproape 421 de euro pe lună solicitaţi în 2012, scrie Mediafax.

    Chiria medie cerută pentru o garsonieră în Braşov a scăzut uşor faţă de anul precedent, de la 187 la 183 de euro pe lună, însă este mai mare decât valoarea consemnată în 2012, adică 172 de euro pe lună. Suma necesară pentru închirierea unui apartament cu două camere se situează în prezent la 277 de euro pe lună, faţă de 243 de euro pe lună în 2016 şi 241 de euro pe lună în 2012. Unităţile locative tricamerale au acum un preţ mediu de 320 de euro pe lună, în creştere de la 299 de euro pe lună anul trecut şi 309 euro pe lună în 2012.

    În Cluj-Napoca, bugetul necesar pentru închirierea unei garsoniere a ajuns la 220 de euro pe lună în 2017, faţă de 204 euro pe lună în 2016 şi 203 euro pe lună în 2012. Un apartament cu două camere, pe de altă parte, are un preţ mediu cerut de 360 de euro pe lună, în creştere de la 311 euro pe lună anul trecut şi de la 298 de euro pe lună în urmă cu cinci ani. Locuinţele tricamerale au ajuns anul acesta la 445 de euro pe lună, de la 409 euro în 2016 şi circa 390 de euro în 2012.

    O locuinţă monocamerală în Iaşi poate fi închiriată cu 191 de euro pe lună, faţă de 185 de euro pe lună anul trecut şi, respectiv, 186 de euro pe lună în 2012. Pe segmentul apartamentelor cu două camere, aşteptările proprietarilor se situează în prezent la 269 de euro pe lună, faţă de 253 de euro în 2016 şi în 2012. Preţul unei locuinţe cu trei camere este de 319 euro pe lună, la fel ca în 2012, dar peste suma de 273 de euro pe lună necesară anul trecut.

    În Timişoara, suma necesară pentru închirierea unei garsoniere a ajuns în 2017 la 171 de euro pe lună, în creştere de la 165 de euro pe lună anul trecut şi, respectiv, de la 150 de euro pe lună în 2012. Clienţii interesaţi de un apartament cu două camere trebuie să plătească, în medie, 278 de euro pe lună, faţă de 261 de euro pe lună în 2016 şi 197 de euro pe lună în 2012. Aşteptările proprietarilor de locuinţe cu trei camere au ajuns însă la 327 de euro pe lună, de la 311 euro pe lună anul trecut şi, respectiv, de la 241 de euro pe lună în urmă cu cinci ani.

  • Fosta fabrică Poiana din Braşov, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa dulciurilor, a fost scoasă la vânzare

    Adunarea Generală a Acţionarilor a uneia dintre cele mai mari companii de dulciuri din România, Mondelez, s-a întrunit, la începutul lunii august, în vederea aprobării vânzării clădirilor fostei fabrici Poiana din Braşov în schimbul sumei de minimum 2 milioane de euro (exclusiv TVA), în conformitate cu un anunţ publicat în ”Monitorul Oficial”.

    Fabrica nu a mai funcţionat din anul 2009, iar activul este compus din clădiri şi teren cu o suprafaţă de circa 13.000 de metri pătraţi.

    Decizia de a renunţa la fabrica Poiana vine după ce Mondelez a vândut, în urmă cu circa trei ani, fabrica de drajeuri de pe strada Alexandru Ioan Cuza din Braşov către Lidl. Retailerul a plătit pentru achiziţia terenului de 9.866 de metri pătraţi pe care odinioară se întindea fabrica Cibo, 2,170 milioane de euro, la un preţ de aproximativ 220 de euro pe metrul pătrat.

    Mondelez, fosta Kraft Foods, a intrat pe piaţa din România la începutul anilor ’90 şi a cumpărat compania Poiana – Produse Zaharoase din Braşov şi cele două fabrici ale acesteia. Ulterior, compania a ales mai întâi să renunţe la fabrica de pe strada Alexandru Ioan Cuza din Braşov, care a ajuns, ca multe fabrici de pe plan local, proiect imobiliar, Lidl anunţând deschiderea unui magazin şi vânzarea unei părţi din teren către un dezvoltator care va construi un hotel.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro