BusinessMagazin

Tag: birouri

  • Care sunt cele mai la modă tendinţe de amenajare, potrivit fondatoarelor Lemon Interior Design


    O lumină ambientală concentrată pe zona de lucru, pe zona în care se serveşte masa sau unde se stă la discuţii când se pune un proiect la cale, precum şi o separare a spaţiului fără ajutorul pereţilor, doar prin lumină şi diferenţe de niveluri ale mobilei sunt câteva dintre elementele care caracterizează biroul studioului de arhitectură Lemon Interior Design. „Este un spaţiu care oferă atât intimitate, dar şi senzaţia că nu eşti izolat. Am vrut să fie un spaţiu lucrativ în care toţi să ne vedem, am vrut să fie un spaţiu elegant, ca şi abordările noastre în ceea ce priveşte designul, să fie un spaţiu plin de căldură, să ai o senzaţie bună când intri în el, fără să fie ostentativ”, descriu surorile Elena Oancea şi Cristina Căpitanu, completându-se, filosofia biroului lor, unde ne-am întâlnit pentru a discuta „ce se poartă” în materie de design interior.
    Departe de a sugera liniile de design „în tendinţe”, ele spun că acestea trebuie să poarte în ADN personalitatea proprietarului sau identitatea unui brand, dacă vorbim despre segmentul office, unde Lemon Interior Design a intrat în luna aprilie. Astfel, dacă iniţial discutau doar cu proprietarii locuinţelor pe care le amenajau şi dezvoltau proiecte după chipul şi asemănarea acestora, acum cele două surori-antreprenoare trebuie să desluşească şi personalităţile companiilor. Totuşi, în ambele situaţii, spun ele, e greu de vorbit despre tendinţe. „Noi tot timpul am spus şi spunem: contează momentul din viaţa clientului, fiindcă ceea ce îi place astăzi, poate mâine nu îi va mai plăcea, şi atunci folosim tendinţele doar ca accente în amenajările pe care le folosim”, spune Cristina Căpitanu.
    În rest, explică Elena Oancea, folosesc mai ales produse atemporale, cu linii care oarecum nu se demodează, culori calde, de pământ, folosesc şi destul de multe materiale naturale, cum sunt lemnul, marmura, care se regăseşte mult în amenajările lor şi în zona de birouri. Din rândul elementelor „la modă”, Elena Oancea menţionează însă elementele aurii, lemnul afumat şi multă piatră. 
    „S-a renunţat la acest trend industrial, în sfârşit oamenii de la noi din ţară au început să înţeleagă că nu este OK ca ceea ce vezi în toate barurile şi restaurantele să ai şi acasă. Industrialul rămâne foarte la modă, dar în locurile publice; casa este un loc unde te simţi bine, te relaxezi, trebuie să sugereze căldură”, spune Cristina Căpitanu. De asemenea, observă Oancea, natura este din ce în ce mai prezentă în amenajări, tiparele care te duc cu gândul la natură sunt la modă şi în Europa, dar şi în România. De asemenea, „în Europa şi în România există stilul acesta în care sunt combinate elemente din trecut cu cele din prezent, nu mai există limite de design, clasicul se îmbină cu modernul şi cu minimalismul, ceva foarte glam poate fi combinat cu un stil puţin industrial – este cumva o definiţie a stilului eclectic, nu mai suntem în timpurile în care totul este foarte definit – toate se întrepătrund”, adaugă Cristina Căpitanu.
    În ceea ce priveşte zona de office, aceasta începe din ce în ce mai mult să se apropie de atmosfera de acasă şi devine mai călduroasă, mai relaxantă: „Se întrepătrunde viaţa personală şi din timpul liber cu cea de muncă – atunci aceste limite încep să dispară şi să se întrepătrundă”.
    De altfel, povesteşte Elena Oancea, aşa le-a venit şi lor ideea să intre pe zona amenajărilor de birouri. „Am observat tendinţa aceasta din ce în ce mai mare în Europa, în America, peste tot în lume, ca zona de birouri să nu mai fie atât de comercială, rece, sterilă, să devină mai personală – un loc în care interacţionezi mai bine şi cu ceilalţi membri ai comunităţii în care tu lucrezi şi nu doar un locuşor rece, gri, cu pereţi albi. Atunci, ne-am gândit că poate implicarea noastră din rezidenţial îşi va găsi un loc bine definit şi în zona de birouri.”
    Cristina Căpitanu subliniază şi ea că pe piaţa de office există această tendinţă de a face spaţiile mult mai confortabile, mai prietenoase. „Eu cred că tendinţa este ca toţi cei care lucrează să aibă două familii: una a lor şi una la birou, să vii cu plăcere şi să te simţi printre prieteni când vii la muncă, nu ca fiecare să fie în pătrăţica lui”, crede şi Cristina Căpitanu. Elena Oancea observă de altfel că şi companiile mari pun din ce în ce mai mult preţ pe spaţiul de lucru, mizând pe acesta pentru a-i atrage pe angajaţi într-o piaţă a muncii din ce în ce mai competitivă.
    Din luna aprilie a anului curent, de când a intrat pe segmentul amenajărilor de birouri, Lemon Interior Design a lucrat la un proiect de 3.000 de metri pătraţi, dar şi la alte câteva mai mici, de câteva sute de metri pătraţi pe care le vor finaliza până la sfârşitul anului, astfel că apreciază că vor încheia 2019 cu o cifră de afaceri de 1 milion de euro.

     


    Clienţii de pe acest segment sunt deopotrivă multinaţionale, cât şi companii locale. „De obicei, multinaţionalele care o pornesc pe drumul acesta al amenajărilor apelează la companii cu istoric în piaţă. Recunosc că, spre uimirea şi marea noastre bucurie, am fost şi noi solicitaţi să ne prezentăm la pitch-uri, la care ni s-a spus că suntem pe lista scurtă a unor proiecte destul de mari, care sperăm să se concretizeze la anul”.
    „Aducem acest concept nou; înţelegem foarte bine cerinţa nouă de a face birourile mai apropiate de atmosfera de acasă, faţă de alte companii cu care au lucrat în care totul era standardizat, astfel cred că avem o şansă destul de mare să acaparăm o bună parte din piaţă”, spune Elena Oancea referindu-se la modul în care se diferenţiază pe piaţa amenajărilor de birouri.
    În prezent, lucrează la finalizarea proiectului One North Gate, despre care spun că, deşi trebuia terminat în câteva luni, vor reuşi să îl finalizeze în două luni şi jumătate.
    În ceea ce priveşte preţurile pentru amenajare, cele două surori spun că variază foarte mult, standardul de piaţă pe segmentul office fiind, în situaţia unei amenajări de bază, la aproximativ 250 de euro/mp.
    Când vine vorba despre spaţiile de locuit, pe care Lemon Interior Design s-a concentrat, de la începutul businessului, aprilie, şi până în prezent, au amenajat 7 penthouse-uri, cu între 350 şi 1.000 de metri pătraţi fiecare, la care s-au adăugat alte câteva zeci de apartamente doar anul trecut. Au făcut proiecte şi în Viena şi spun că sunt în discuţii să realizeze unele şi în Spania, Paris şi chiar şi Dubai. Cristina Căpitanu spune că clienţii din această zonă cunosc deja brandul lor şi au început să le urmărească, inclusiv pe reţelele sociale: „Dacă faci bine ce faci şi eşti serios şi îţi vezi de treaba ta, până la urmă, în timp, munca ta este recompensată”, crede Cristina Căpitanu. Odată cu creşterea businessului Lemon Interior Design, au crescut şi cunoştinţele clienţilor în materie de amenajare: „Spre deosebire de anul 2007, când conceptul de design interior era aproape inexistent, deja lumea a înţeles că este o meserie pe care trebuie să o facă o persoană specializată în acest domeniu şi apelează din ce în ce mai mulţi la un designer de interior; este ca atunci când te duci la doctor, nu iei pastile după capul tău, te duci la doctor că el are specializarea în direcţia aceasta, se informează, caută, verifică, îşi face temele”. Cele două surori se feresc de recomandări şi în situaţia amenajărilor de locuinţe, fiindcă „scopul nostru este să îi arătăm clientului ceva frumos pe stilul lui, cum îşi doreşte”, spune Cristina Căpitanu. Totul pleacă de la discuţia cu acesta: „Punctul de pornire este să cunoaştem clientul, să cunoaştem ceea ce îşi doreşte el de la acea casă, care este funcţionalitatea spaţiului, care este componenţa familiei, să ne dăm seama, pe lângă ce ne povesteşte el, care este de fapt stilul pe care ar trebui să îl abordăm”, explică Elena Oancea. Poate să fie vorba despre un client care spune că vrea un stil modern în toată casa şi descoperă, din discuţia cu el, că acel stil nu îl reprezintă.
    Cristina Căpitanu precizează că primul lucru la care trebuie să fie atente în discuţia cu clientul se referă la funcţionalitate: „Ce îşi doreşte, câte dormitoare, dacă iau masa împreună sau nu – de la funcţionalitate trebuie să porneşti în amenajarea unei locuinţe, apoi ajungi la discuţii despre cum combinăm acele proiecte, despre cum le facem să arate bine şi să ajungem la spaţiul pe care şi-l doresc”. Deseori, rolul designerului interior împrumută şi din înţelegerea unui psiholog: „Activitatea noastră are o componentă psihologică destul de mare, pentru că nu este uşor să ghiceşti ceea ce nu îţi spune clientul; de multe ori, nici ei nu ştiu sau poate sunt două caractere diferite, soţ – soţie, şi cumva trebuie să vii şi să combini tot ce este în casă astfel încât să se regăsească gusturile amândurora şi să se întrepătrundă astfel încât, până la urmă, amândoi să convieţuiască într-o casă care e pe placul amândurora”, explică şi Elena Oancea. 
    „La partea de concept, noi putem să ne dăm seama şi dintr-o imagine ce le place clienţilor. Practica este definitorie – altfel nu am fi ajuns aici – este mama tuturor învăţăturilor”, punctează Cristina Căpitanu. Apoi, ordinea firească a unei amenajări, spune ea, este funcţionalitatea, realizarea conceptului, apoi execuţia şi punerea în practică.

     


    Conceptul de „less is more“ este valabil şi în situaţia amenajărilor interioare, precizează şi Elena Oancea: „Cumpăraţi-vă mai puţine lucruri, de calitate, în care să vă regăsiţi, să vă simţiţi bine – important este nu să ceri ceva strălucitor şi să nu îţi placă sau să ceri ceva normal şi tu să vrei ceva strălucitor: este important să ştii ce vrei, ce îţi place, asta este cel mai important”.
    Cum arată însă locuinţele celor două surori? „Sunt ambele spaţii contemporane, cu accente glam, lumini arhitecturale, au şi accente clasice – sunt case confortabile, nu case muzeu, sunt case confortabile, în care şi prietenii noştri dacă ar veni, s-ar simţi tot la fel de confortabil ca şi noi, te îmbie să îţi petreci timpul cu familia, cu prietenii, nu sunt case în care nu îţi vine să te atingi de nimic.” De altfel, ele spun clienţilor care îşi doresc „case muzeu” că, dacă o casă nu este practică, nu te simţi confortabil în ea şi eşti permanent stresat că se strică, „atunci înseamnă că nu ne-am făcut treaba”.
    Orientarea din ce în ce mai mare a clienţilor spre spaţii confortabile, apropiate de mediul familial, chiar şi atunci când este vorba despre birouri, se potriveşte mănuşă surorilor din spatele afacerii Lemon Interior Design. „Deşi suntem foarte diferite ca structură, în acelaşi timp suntem şi foarte complementare, ne uităm una la cealaltă şi ştim ce vrem să spunem”, descrie Elena Oancea munca alături de sora sa. Originare din Bacău, au venit în Bucureşti la facultate şi s-a ivit oportunitatea de a cumpăra businessul care, la început, se axa pe retailul cu decoraţiuni şi mic mobilier. „Nu am făcut asta fiindcă a venit peste noapte ideea – au venit clienţii, ne-au cerut sfatul, ni s-a părut că este un domeniu foarte interesant şi frumos”, povesteşte Elena Oancea despre începuturile afacerii. Spun că în copilărie, de pildă, şi chiar şi în facultate, când s-au orientat pe discipline diferite, nu se gândeau că vor ajunge într-un astfel de business: „Nu ne imaginam în copilărie că vom ajunge aici, aveam un recamier, cu două birouri masive, cu dulapuri care ne picau în cap, cu afişe cu Melrose Place şi abţibilduri puse pe mobilă. Erau lipite pe toate dulapurile”, îşi amintesc ele, glumind. „Am pornit de jos, perseverenţa, determinarea şi munca bat orice. Probabil trebuie să ai şi un fler pentru aşa ceva, dar dacă nu e în combinaţie cu celelalte, degeaba ai flerul”, spune Cristina Căpitanu. 
    Şi în ceea ce priveşte rezidenţialul sfaturile lor sunt foarte personale: „Ce putem să le transmitem clienţilor este să se informeze, să încerce să descopere ce le place”. Referindu-se la sărbătorile care se apropie, de asemenea, îi sfătuiesc pe clienţi ca fiecare să amenajeze în funcţie de personalitatea sa: „Fiecare îşi trăieşte clipele acestea cum este el clădit – nu există o regulă pentru toată lumea, pe alb sau roşu”.
    „Cunoaşte-te pe tine însuţi, acesta este cel mai important sfat pe care noi îl dăm”, concluzionează ele, aceasta fiind regula principală şi când vine vorba despre designul interior.

    Carte de vizită
    –
    Lemon Interior Design

    Înfiinţat în 2004 de surorile Cristina Căpitanu şi Elena Oancea, businessul Lemon Interior Design s-a axat pe furnizarea de servicii integrate de design şi management al amenajărilor interioare. Printre cele mai cunoscute proiecte pe care cele două surori le-au gândit şi implementat se numără lobbyurile unor clădiri rezidenţiale cunoscute din Bucureşti, precum One Herăstrău Park sau One Charles de Gaulle, dar şi o serie de apartamente şi penthouse-uri. Anul acesta, Lemon Interior Design a anunţat şi lansarea diviziei office, axată pe soluţii complete de proiectare, design şi implementare pentru configurarea spaţiilor de birouri, într-un mod personalizat. În 2018, businessul a avut o cifră de afaceri de aproximativ 3,5 milioane de euro, iar creşterea businessului s-a tradus atât în mărirea echipei (14 angajaţi), cât şi în dezvoltarea diviziei office şi diversificarea portofoliului. Previziunile fondatoarelor Lemon Interior Design sunt optimiste şi pentru anul în curs, cu o ţintă pentru cifra de afaceri la final de an (pentru ambele divizii, rezidenţial şi office) cuprinsă între 4,5 şi 5 milioane de euro. 

    TENDINŢE ÎN DESIGN INTERIOR
    –
    LA BIROU ŞI ACASĂ

    1. Contează momentul din viaţa persoanei sau a unei companii care face o amenajare, fiindcă „ceea ce îţi place astăzi poate mâine nu îţi va mai plăcea”.
    2. Punctul de pornire: cunoaşte-te pe tine astfel încât să ştii ce stil trebuie să abordezi.
    3. Funcţionalitatea spaţiului trebuie decisă înainte de realizarea conceptului.
    4. S-a renunţat la trendul industrial, oamenii preferă să îl regăsească în retail şi HoReCa, nu la birou sau acasă.
    5. În Europa şi în România se mizează pe combinaţia între elemente din trecut şi cele din prezent, nu mai există limite de design, clasicul se îmbină cu modernul şi cu minimalismul.
    6. Natura este din ce în ce mai prezentă în stilurile de amenajare.
    7. Zona de birouri iese dintr-un stil rece, steril şi se îndreaptă către unul personal, mai călduros, apropiat de stilul unei locuinţe.
    8. „Less is more”: cumpăraţi-vă mai puţine lucruri, de calitate, în care să vă regăsiţi, să vă simţiţi bine.

  • Marii dezvoltatori au cumpărat în 2019 terenuri pentru peste 6.000 de apartamente şi 130.000 de metri pătraţi de birouri în Bucureşti

    Marii dezvoltatori imobiliari au continuat să fie activi în Bucureşti pe parcursul anului 2019, asigurându-şi terenurile necesare realizării unor noi proiecte constând în peste 6.000 de locuinţe şi 130.000 de metri pătraţi de birouri, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii Cushman & Wakefield Echinox.

    Per total, în 2019 au fost realizate în Bucureşti 24 de tranzacţii importante cu terenuri destinate dezvoltării unor proiecte rezidenţiale, de birouri sau mixte, o parte dintre acestea având potenţialul de a include şi o componentă hotelieră, potrivit datelor companiei de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield Echinox.

    Suprafaţa cumulată a terenurilor analizate se ridică la circa 360.000 de metri pătraţi (36 de hectare), valoarea tranzacţiilor fiind estimată la 170 de milioane de euro, reflectând un preţ mediu de 470 de euro / mp.

    Dezvoltatorii cu capital românesc, precum One United, au continuat să fie cei mai activi, având o cotă de circa 39% din valoarea tranzacţionată. A fost notabilă, totodată, revenirea în piaţa achiziţiilor de terenuri a dezvoltatorilor austrieci, precum Strabag Real Estate, S+B Gruppe sau S Immo, o activitate semnificativă având şi dezvoltatorii din Israel.

    În ceea ce priveşte zonele căutate, aproape 90% din suprafaţa tranzacţionată se află în sectoarele 1 şi 2, dezvoltatorii punând accent pe zona centrală a oraşului prin achiziţii realizate pe Calea Victoriei, Dorobanţi, Kiseleff sau Doamnei, dar şi pe zona Centru – Nord, în apropierea marilor poluri de birouri, unde vor fi realizate noi proiecte rezidenţiale.

    Printre cele mai importante terenuri tranzacţionate în 2019, se numără achiziţia unui lot de 26.000 metri pătraţi din fosta fabrică Textila Dacia din Bucureştii Noi, unde Skanska va realiza un proiect de birouri, terenul de 20.000 de metri pătraţi al fabricii Frottierex din zona Barbu Văcărescu – Lacul Tei, unde Caba Grup din Turcia va dezvolta un proiect mixt sau un lot de 5.000 mp de pe strada Doamnei, în centrul Capitalei, achiziţionat de S+B Gruppe.

    Alexandru Mitrache, Head of Transactions, Land & Investment, Cushman & Wakefield Echinox: „În 2019 s-a reconfirmat interesul dezvoltatorilor pentru proiecte de birouri, concretizat prin preocuparea de a-şi securiza pipeline-ul pentru anii viitori. Şi pe segmentul rezidenţial se confirmă acelaşi lucru, observând chiar extinderea zonelor de interes şi acoperirea unor dezvoltatori, care au făcut achiziţii mult mai variate şi în afara zonelor clasice de interes. În ceea ce priveşte profilul cumpărătorilor, am remarcat intrarea unor dezvoltatori din alte oraşe pe piaţa din Bucureşti, cât şi decizia unor proprietari de terenuri să demareze proiecte pe cont propriu, poziţionându-se ca noi dezvoltatori în piaţă. Această dinamică a pieţei ne confirmă faptul că piaţa a rămas solidă, conferind o notă optimistă şi pentru anul următor.”

    Cushman & Wakefield Echinox este afiliatul exclusiv al Cushman & Wakefield în România, deţinut şi operat independent, cu o echipă de peste 60 de angajaţi şi colaboratori.

  • AFI Europe şi NEPI Rockcastle semnează achiziţia portofoliului de birouri din România al NEPI

    AFI Europe N.V. şi NEPI Rockcastle anunţă astăzi finalizarea tranzacţiei de achiziţie a portofoliului de birouri NEPI Rockcastle din România, cu o suprafaţă închiriabilă totală (GLA) de 118.500 mp. Valoarea tranzacţiei depăşeşte 300 milioane de euro.

    Portofoliul achiziţionat este format din patru proiecte de birouri Clasa A, cu un total de opt clădiri de birouri situate in Bucureşti şi Timişoara: Floreasca Business Park, cu o suprafaţă de 36.470 mp închiriabili, The Lakeview – 25.907 mp, Aviatorilor 8 – 8.203 mp şi Timisoara City Business Center – 47,936 mp.

    Tranzacţia a fost consiliată de CMS (juridic), Ernst & Young (financiar), JLL (comercial).  AFI Europe Romania are în curs de dezvoltare proiecte majore pe segmentele retail, office şi rezidenţial în Bucureşti, Ploieşti şi Braşov.

    În urma acestei tranzacţii şi odată cu finalizarea proiectelor de birouri aflate în curs de dezvoltare (AFI Park Braşov şi AFI Tech Park 2-3), AFI Europe Romania va administra un portofoliu de 282.000 mp închiriabili de birouri, devenind astfel unul dintre cei mai mari proprietari de birouri din România.

    Pe segmentul office al pieţei imobiliare, AFI Europe Romania este dezvoltatorul şi proprietarul proiectelor AFI Park 1-5, AFI Tech Park şi AFI Park Braşov.

  • Smart lobby – primul lobby inteligent dintr-o clădire de birouri

    Descrierea inovaţiei:
    Lobbyul inteligent dezvoltat în cadrul Globalworth Tower este un mic ecosistem circular care le oferă angajaţilor şi vizitatorilor un spaţiu de recreere interconectat şi prietenos cu mediul, prin mai multe soluţii inovatoare:
    • Podeaua cinetică, cea mai mare din lume instalată într-o clădire de birouri, realizată de compania de tehnologie Pavegen, transformă greutatea paşilor în energie care este utilizată pentru alimentarea altor mecanisme inovatoare din lobby. Cele două benzi de podea au o suprafaţă cumulată de 40 metri pătraţi;
    • Cel mai mare perete verde natural într-o clădire de birouri din România, cu 12 tipuri diferite de plante, care are un proces de mentenanţă complet automatizat, conectat cu senzori, care va fi alimentat în parte de energia generată de podeaua cinetică. Sistemul de 170 mp foloseşte apă recirculată, care este tratată şi îmbunătăţită nutriţional, printr-un proces de osmoză. Fotosinteza este susţinută cu ajutorul unui sistem de proiectoare cu lumen;
    • Cel mai lung perete de ecrane din sud-estul Europei, cu o lungime de aproape 50 m;
    • Un spaţiu de relaxare sub formă de gradenă, pe patru niveluri, unică în România, construită din marmură încălzită şi dotată cu încărcătoare pentru telefon şi pentru laptop;
    • Pepper, noul angajat al Globalworth, care îi va întâmpina în lobby pe parteneri şi pe clienţii acestora cu animaţii, prezentări şi entertainment. Robotul umanoid îi va întâmpina pe oaspeţi în lobby, va răspunde întrebărilor acestora şi va afişa pe tableta lui detalii informative, de la prezentări despre companie şi parteneri la recomandări de evenimente;
    • Printr-un proiect pilot unic în Europa Centrală şi de Est, realizat în parteneriat cu Schindler, patru dintre lifturile din Globalworth Tower sunt dotate cu proiectoare care rulează materiale video pe uşile exterioare ale acestora. Lobbyul este decorat, de asemenea, cu nori LED suspendaţi, care pot fi programaţi prin telecomandă să genereze efecte vizuale.
    Globalworth este o companie imobiliară  activă în Europa Centrală şi de Est, listată la Bursa de Valori de la Londra şi citată în segmentul AIM, care activează în România şi Polonia, fiind principalul investitor pe piaţa imobiliară din cele două ţări. Compania dezvoltă şi gestionează direct clădiri de birouri şi în sectorul de logistică/industrie uşoară, în locaţii premium. În România, compania este prezentă în Bucureşti, Timişoara, Constanţa şi Piteşti, în timp ce în Polonia proprietăţile sale se regăsesc în Varşovia, Wroclaw, Lodz, Cracovia, Gdansk şi Katowice.

    Elementul de noutate:
    • Podeaua cinetică este o noutate la nivel mondial, fiind cea mai mare podea care generează energie instalată într-o clădire de birouri;
    • Peretele verde este cel mai mare perete natural într-o clădire de birouri din România;
    • Peretele de ecrane este cel mai lung din sud-estul Europei;
    • Gradena este unică în România, fiind construită din marmură şi încălzită;
    • Proiectoarele fac parte dintr-un program pilot, în parteneriat cu Schindler, unic în Europa Centrală şi de Est;
    • Pepper este primul robot-recepţioner într-o clădire de birouri din România. 

    Efectele inovaţiei:
    Reprezentanţii companiei sintetizează principalele efecte previzionate ale acestui proiect:
    • Sustenabilitate: prin noile soluţii instalate în lobby, persoanele care vizitează sau lucrează în Globalworth Tower generează energie prin care poate fi alimentat sistemul de întreţinere a peretelui verde. De asemenea, peretele din plante utilizează aceeaşi apă pentru o perioadă îndelungată, pe care o poate recircula datorită procesului de osmoză;
    • Confort şi accesibilitate pentru chiriaşi şi vizitatori: ca urmare a instalării inovaţiilor, atât chiriaşii, cât şi vizitatorii Globalworth vor avea acces la: un spaţiu futurist de aşteptare şi relaxare la parterul clădirii (gradena, peretele de ecrane şi proiectoarele Schindler), un mediu care integrează natura în interior (peretele verde), procese automatizate şi, implicit, eficientizate (robotul Pepper), un ecosistem circular şi sustenabil, în care energia generată de podea alimentează alte soluţii inovatoare din lobby (podeaua cinetică).

  • Livrările de noi clădiri au pus presiune pe piaţa birourilor, iar gradul de neocupare a crescut pe final de an la peste 9%

    Rata de neocupare a spaţiilor de birouri din Bucureşti a crescut cu aproximativ 15% în primele nouă luni ale anului 2019 faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit datelor companiei de consultanţă imobiliară CBRE.

    Rata de neocupare pentru spaţii moderne de birouri de clasa A şi B din Capitală a ajuns la 9,3% la finalul lunii septembrie 2019, raportat la un stoc de 3,16 milioa­ne de metri pătraţi. Prin comparaţie, la sfârşitul trimestrului al treilea din 2018, rata de neocupare era de 8,1%, arată datele CBRE Research, departamentul de analiză al companiei de consultanţă imobiliară CBRE România.

    Creşterea ratei de neocupare a fost influenţată în parte de faptul că în primele nouă luni ale acestui an volumul de spaţii finalizate a fost aproape dublu faţă de perioada similară a anului anterior. În primele nouă luni din 2019, în Bucureşti au fost livrate 10 noi proiecte, cu o suprafaţă totală de 254.000 mp, ceea ce a dus stocul total de 3,16 milioane de metri pătraţi. Nu toate zonele au avut evoluţii similare ale gradului de ocupare însă, unele fiind avantajate de poziţia geografică favorabilă spre exemplu.

    „Dacă ne uităm din punctul de vedere al zonelor de business, cele mai mari modificări au fost în zona CBD (Central Business District), unde s-a observat o scădere de 23% a gradului de neocupare, generată de numărul limitat de spaţii noi de birouri finalizate, în timp ce la pol opus este zona de vest. Creşterea ratei de neocupare din zona de vest a fost influenţată de numărul mare de proiecte finalizate, 50% din volumul total la nivel de Bucureşti“, a declarat Daniela Boca, head of research la CBRE România.

    Dezvoltarea de proiecte în anumite zone ale Capitalei, precum în vestul Bucureştiului, vine ca urmare a faptului că firmele încearcă să reducă timpul de tranzit al angajaţilor la o medie de maximum o oră pe zi.

    „CBRE a venit în întâmpinarea anga­jatorilor cu diverse aplicaţii online, cum ar fi analiza codurilor poştale ale angajaţilor (ZIP Code Analysis). Prin intermediul aces­tei aplicaţii, calculăm timpul parcurs de la birou sau spre birou, respectiv de la adresa de reşedinţa a angajatului până la sediul com­paniei, atât dimineaţa cât şi seara“, a explicat Daniela Boca.

    Ea adaugă că CBRE analizează atât varianta transportului în comun, cât şi cu maşina şi identifică astfel zonele cel mai uşor accesibile pentru angajaţi. Ulterior, restrânge căutarea noului spaţiu de birouri şi analizează împreună cu compania doar clădirile din zonele care avantajează cei mai mulţi dintre angajaţi, a explicat Daniela Boca.

    Multe companii întâmpină dificultăţi în retenţia sau recrutarea angajaţilor, motiv pentru care se uită tot mai atent atunci când îşi caută un nou spaţiu de birouri şi încearcă să răspundă cât mai bine la cerinţele salariaţilor.

    „Acest tool de analiză, ZIP Code Analysis, este strâns legat de un chestionar intern realizat în companii, prin care încercăm să aflăm ce îşi doresc agajaţii de la noul spaţiu. După ce avem concluzia la cele două analize realizate pentru a îmbunătăţi starea de bine la birou, companiile pot lua decizia de selecţie mult mai uşor, având sigu­ranţa că noul spaţiu de birouri o să înde­pli­nească aproape toate cerinţele angajaţilor“, a adăugat Daniela Boca.

    Pentru următoarea perioadă, CBRE Research estimează o scădere a ratei de neocupare, cu precădere în zonele cu acces facil la mijloacele de transport în comun şi la zonele de relaxare şi cumpărături.

    Până la finalul anului, doar în Bucureşti se estimează finalizarea a încă 81.600 mp de birouri în şase proiecte, circa 40% din această suprafaţă fiind deja preînchiriată. În perioada 2020 – 2021 sunt aşteptaţi să fie finalizaţi 622.000 mp în 26 de proiecte de birouri, 17% din suprafaţă fiind pre-contractată.

    Stocul total de spaţii moderne de birouri din Bucureşti a ajuns la finalul primelor trei trimestre din 2019 la aproximativ 3,16 mil. mp, cu 15% mai mult decât perioada similară a anului trecut, cu o rată generală de neocupare de 9,3%. În primele nouă luni ale anului s-au finalizat 10 proiecte de birouri care împreună însumează peste 254.000 mp, potrivit datelor CBRE.

    Mai mult de jumătate din suprafaţa construită în primele trei trimestre ale lui 2019 se regăseşte în zona de vest a Bucureştiului, între staţiile de metrou Grozăveşti şi Politehnica. Un procent de aproximativ 20% din volumul livrat a fost atras de zonă de nord, iar zonele de Centru, CBD (Central Business District) şi Pipera atrăgând fiecare câte un procent de 10% din suprafaţa totală a noilor clădiri.

    Circa 60.000 mp de birouri au fost livraţi în trimestrul al treilea, prin intermediul a două proiecte: Expo Business Park, dezvoltat de Portland Trust în zona Expoziţiei din nordul Capitalei şi The Light, dezvoltat de River Development în zona staţiei de metrou Politehnica, din vestul Bucureştiului. În prezent, vestul şi nordul Bucureştiului găzduiesc 50% din stocul total de spaţii de clasa A.

    Spre finalul acestui an este programată a fi livrată clădirea Ana Tower, unde deja o parte dintre spaţii sunt închiriate de cei de la PwC, dar şi prima fază a Equilibrium, birourile construite de Skanska pe Gara Herăstrău, în zona Barbu Văcărescu.

    Până la finalul anului, doar în Bucureşti se estimează finalizarea a încă 81.600 de metri pătraţi de birouri în şase proiecte, circa 40% din această suprafaţă fiind deja preînchiriată.

  • De ce este blocat traficul în Bucureşti: Fiecare parchează unde şi cum vrea

    Zona Buzeşti din Capitală, dominată de mai multe clădiri de birouri este una şi cu foarte multe maşini parcate ilegal deoarece toate parcările din zonă sunt cu plată. Deşi la 100 de metri există o parcare cu 5 lei pe oră, intersecţia dintre străzile Polizu şi Buzeşti este blocată zi de zi de maşini parcate.

    Vineri, 6 decembrie, un autobuz a fost blocat pe breteaua de intrare pe str. Polizu de un conducător auto care a parcat prea departe de bordură. Situaţia se repetă pe toate străzile Bucureştiului deoarece prea puţini sunt dispuşi să plătească 5 lei pe oră, deşi conduc maşini de zeci de mii de euro.

  • Cine sunt „ăştia”: Povestea românului care şi-a construit o carieră în arhitectură la New York

    Arhitectul Mihai Radu a plecat din România acum aproape patru decenii, cu destinaţia New York. Cu multă muncă şi un dram de noroc, a reuşit să îşi construiască în oraşul care nu doarme niciodată o carieră în arhitectură, deşi atunci când plecase din ţară era abia anul II la facultate.

    Mihai Radu a lucrat alături de unul dintre cei mai mari arhitecţi ai lumii – I.M. Pei –, dar şi în cadrul unor birouri care au pus pe scena mondială proiecte comerciale, de office sau rezidenţiale menite să schimbe faţa locurilor care le găzduiesc. După o vreme însă, a decis că nu e suficient, aşa că şi-a deschis propriul lui birou de arhitectură în Marele Măr. Acum, amprenta sa stă pe clădiri desenate pentru ONU, universitatea NYU sau Banca Mondială, biroul de arhitectură ce poartă numele fondatorului având an de an circa 40 de proiecte. Deşi îşi promisese că nu o va face, mai târziu s-a întors – parţial – acasă, la Bucureşti, unde a deschis un alt birou. Ia în calcul să revină definitiv în România?

    „Soţia şi copiii mei locuiesc în SUA, aşa că nu ar fi un gând realist să mă întorc definitiv în România.” Totuşi, vine aici frecvent, o dată la câteva luni vizitează biroul de la Bucureşti. „Sunt în contact permanent cu România. Planurile mele de viitor arată cam aşa: după ce copiii mei vor fi terminat studiile universitare vom veni să petrecem câteva luni pe an în România.”

    Mihai Radu a plecat din ţară în 1981, când era student în anul II la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu. A petrecut patru luni la Roma, perioadă în care a aşteptat viza de Statele Unite, iar următoarea oprire a fost New York.

    „În primele luni am făcut tot felul de joburi, timp în care, în paralel, îmi pregăteam portofoliul şi îmi căutam de lucru în domeniul arhitecturii.” Ca în orice în viaţă, norocul a jucat un rol important pentru el. Nu la multă vreme după ce a ajuns în SUA, un prieten i-a spus să meargă la etajul al 9-lea al clădirii de la adresa Madison Avenue 600, unde urma să aibă interviu cu un arhitect.

    „Când uşile s-au deschis, am văzut că în faţa mea stătea înscris logo-ul I.M. Pei Architects. Nu am găsit curajul să cobor din lift, aşa că uşile s-au închis şi am plecat mai departe către etajele superioare.” A verificat încă o dată adresa şi a văzut că de fapt ajunsese bine, acolo unde trebuia.

    „Nu-mi venea însă să cred că urma să mă întâlnesc şi să am interviu cu I.M. Pei, un arhitect cunoscut la nivel internaţional.” Şi totuşi, interviul a decurs bine şi l-au angajat.

    Arhitectul chinezo-american – care a decedat în primăvara acestui an la vârsta de 98 de ani – este cunoscut pentru că a creionat piramida de sticlă din faţa muzeului Luvru (o lucrare controversată la vremea respectivă, în anii ’80), dar şi Muzeul de Artă Islamică din Qatar şi multe altele. De altfel, în 1983 el a câştigat premiul Pritzker, echivalentul Nobelului în arhitectură.

    „Am lucrat pentru el timp de şapte ani, am lucrat pentru proiecte precum Muzeul Luvru (piramida de sticlă – n.red.), New York City Convention Center şi câteva clădiri de birouri din New York şi Los Angeles. În perioada aceea mi-am şi finalizat studiile de arhitectură la Institutul Pratt.”

    După anii pe care i-a petrecut alături de Pei, Mihai Radu a decis că e momentul să câştige mai mulţi bani, aşa că a ales să se mute la un birou corporate de mari dimensiuni, mai exact SHC Architects, unde a devenit associate partner şi unde a lucrat la un proiect major din Londra, numit Spitalfields Market (o piaţă de mari dimensiuni). După aproximativ patru ani a făcut o nouă mutare în carieră, a schimbat biroul cu Richard Meier Architects şi astfel a revenit la Paris pentru a lucra la sediul central al televiziunii Canal+. A urmat apoi un proiect la Haga. „Ajunsesem într-un moment al carierei în care am cosiderat că am lucrat prea mult pentru alte birouri de arhitectură – faimoase sau nu – aşa că mi-am deschis propriul meu business. Am creionat proiecte majore, dar am făcut şi renovări de apartamente.” Încet, dar sigur, biroul a crescut şi a ajuns să fie implicat în lucrări de top, spune fondatorul său. „În ultimii 20 de ani am construit proiecte în America de Nord şi de Sud, în Europa sau Africa.”

    În 1997, Mihai Radu a deschis propriul birou de arhitectură, împreună cu un partener. Îşi pierduse entuziasmul şi interesul să lucreze pentru marii jucători din domeniu, spune el. Simţea la momentul acela că meseria de arhitect presupune să te implici în toate aspectele profesiei şi nu doar să faci design. „Aveam nevoie de ceva captivant şi care să mă stimuleze ca arhitect şi cred că nimic nu e mai potrivit decât să îţi deschizi un business în domeniu atunci când nu ai nicio pregătire să faci asta.”

    Din păcate, munca în birourile de arhitectură de renume nu e suficientă pentru a te pregăti pentru ce urmează când îţi lansezi propriul business, povesteşte românul.

    La început a fost dificil, dar ca orice în viaţă, cu cât exersezi şi cu cât faci lucrurile mai bine, cu atât începi să te pricepi mai bine. „Pentru noi, lucrurile au început să funcţioneze când am început să câştigăm proiecte mai mari, mai interesante.”

    De-a lungul anilor biroul de arhitectură Mihai Radu Architects a reuşit să adune în portofoliu proiecte variate, de la construcţii noi la design de interior.

    „Realizăm mai bine de 40 de lucrări pe an. În Statele Unite am lucrat pentru Dow Jones, ONU, Coca-Cola/Vitamin Water, universitatea NYU, World Monuments Fund, Banca Mondială şi alţii.”

    În România, printre cele mai importante proiecte se numără complexul Băneasa din nordul Capitalei, Muzeul Brâncuşi (casa-muzeu), lucrarea de restaurare a monumentelor lui Brâncuşi de la Târgu-Jiu, Piteşti Business Center şi Ştefan Cel Mare Building (a dezvoltatorului imobiliar Forte Partners). „Tot noi ne-am ocupat de realizarea planului pentru centrul oraşului Sibiu.”

    Jobul actual al lui Mihai Radu e divizat astfel: 60% reprezintă activităţile de marketing şi zona administrativă şi doar 40% este partea de design. „De regulă ajung la birou în jurul orei 10 şi încep să ţip la angajaţi. Glumesc!” Dimineaţa are de regulă întâlniri cu diferiţi clienţi. Apoi, după prânz discută cu angajaţii despre design sau alte probleme legate de birou. Abia apoi începe munca de arhitect. „După ora 6 continui să fac design, dar în compania unui trabuc şi a unei licori aromate cu multe grade.”

    În prezent arhitectul român are birouri la New York şi la Bucureşti, iar numărul de angajaţi variază între 15 şi 30 în funcţie de mediul economic de la un moment dat. Astfel, Mihai Radu s-a întors în ţară deşi jurase că nu o va face. „Am plecat din România în 1981 pentru că mă săturasem să îngheţ de frig în apartamentul unde locuiam şi mă săturasem să fac muncă de voluntariat. Glumesc (parţial – n.red.). De fapt am plecat pentru că nu vedeam un viitor în România lui Ceauşescu.” Dacă cineva i-ar fi spus că în nici zece ani liderii de atunci urma să fie împuşcaţi i-ar fi replicat că e nebun. Un alt motiv pentru care a plecat a fost acela că acasă, zilnic, familia sa primea în vizită artişti care veneau să stea la un pahar de vorbă cu tatăl său şi care se plângeau de faptul că geniul lor nu era recunoscut din cauza regimului. Ironia face că mulţi dintre acei artişti au avut ocazia să plece şi totuşi mereu s-au întors, explică el. „Eu nu puteam înţelege acest raţionament, aşa că mi-am spus că trebuie să plec şi să nu mă mai întorc. Am vrut să pot să spun – pe patul morţii – că am făcut tot ce am putut fără să încerc să găsesc scuze pentru eşecurile mele. Pentru a sumariza totul într-un mod mai puţin poetic, voiam să pot fi liber să fac tot ce îmi doream.”

    Acum însă, vine în România frecvent, chiar la fiecare lună şi jumătate sau la două luni. „Aşa că nu pot spune că s-au schimbat multe de la ultima mea vizită. Dacă ne gândim la cât s-a schimbat România de când am plecat prima dată, atunci răspunsul meu este mult şi în bine.”
    Când vine vorba de acasă, cel mai dor din România îi e de sarmale, zice el râzând. De fapt îi e dor de bucuria de a trăi a românilor, de simţul umorului şi de creativitatea oamenilor de aici. Plus că de fiecare dată când îi e dor de sarmale le mănâncă chiar la New York.

    „Pentru iubitorii de gastronomie, New Yorkul este tărâmul tuturor posibilităţilor. Poţi mânca orice îţi doreşti, de la hotdogi Nathan la o cină într-un restaurant cu 3 stele Michelin (maximul posibil – n.red.).” Poţi mânca ceva diferit în fiecare zi la New York, de la preparatele gastronomiei franţuzeşti la mâncare etiopiană.

    „O dată pe lună, când merg la masă cu câţiva colegi expaţi, alegem un local românesc – Romanian Garden – unde ne delectăm cu sarmale, ardei umpluţi şi papanaşi cu dulceaţă de vişine.”

    Când vine vorba de cafea, New Yorkul nu stă la fel de bine ca în cazul gastronomiei. Oraşul este acasă pentru Starbucks, care este a doua cea mai supraevaluată şi scumpă cafea din lume, după Kopi Luwak (în cazul acesteia din urmă, boabele de cafea sunt înghiţite şi digerate de un civet – un animal care a fost asemănat cu o pisică –, iar apoi sunt pregătite de cunoscători), în opinia arhitectului român. „Eu personal prefer localurile intime din Little Italy sau dinerurile tradiţionale care oferă cafea la pachet. Nu cred că am mai băut de ani de zile o cafea de la Starbucks.” Pe piaţa din România Starbucks este lider cu câteva zeci de cafenele. Numărul brandurilor internaţionale nu este foarte mare pe acest segment de piaţă pe plan local, însă pofta pentru cafea şi pentru ieşit în oraş a românilor din marile urbe i-a convins pe mulţi antreprenori tineri să deschidă în ultimii ani zeci de mici cafenele de specialitate, aşa că piaţa se diversifică.

    Există totuşi şi un aspect în privinţa căruia New Yorkul şi Bucureştiul se aseamănă, în opinia lui Mihai Radu: traficul este la fel de aglomerat. Avantajul este că peste ocean transportul public este bine pus la punct şi ai opţiuni pentru a evita traficul.

    „Dacă ar fi să aleg trei lucruri care ar trebui îmbunătăţite în România aş începe clar cu birocraţia. Ar trebui să se renunţe la sisteme complicate de PUZ, PUD sau CU. Departamentele locale de planificare urbană trebuie să aibă o coerenţă în gândire.” Numărul de aprobări şi avize necesare pentru clădiri ar trebui redus sau procesul ar trebui centralizat pentru a putea obţine mai multe documente mai repede. În unele cazuri trebuie să aştepţi luni de zile pentru unele avize şi nici nu le poţi primi pe toate odată, adaugă el. Opinia sa este împărtăşită de altfel de mai mulţi investitori din imobiliare, retail şi nu numai, care afirmă că de multe ori termenul anunţat pentru un proiect este dat peste cap de întârzierea aprobărilor.

    „Construcţia oricărui nou proiect presupune mult timp pierdut cu birocraţia. E ridicol să dureze la fel de mult timp să iei aprobările şi să construieşti. E ceva fundamental greşit aici. A, şi încă ceva de care nu mi-e dor este văicăreala, românii se plâng mult şi sunt cunoscuţi pentru asta.”

    Totuşi, arhitectul Mihai Radu consideră că România are un potenţial uriaş ce poate fi exploatat, dar pentru asta trebuie să reuşim să ţinem acasă talentele, trebuie ca economia să le ofere oamenilor buni mai multe oportunităţi pentru a avea succes la ei acasă. Atunci nu ar mai avea motive să plece în Europa de Vest. „Eu personal nu văd că Europa de Vest se îndreaptă într-o direcţie îmbucurătoare. Pentru generaţia tânără, viitorul este acasă”, conchide el.

  • CBRE preia serviciile de property management pentru proiectele dezvoltate de One United Properties în nordul Bucureştiului

    Compania de consultanţă imobiliară CBRE a fost desemnată să asigure servicii de property management pentru proiectele dezvoltate de compania One United Properties în nordul Bucureştiului, respectiv turnul de birouri One Tower şi ansamblul rezidenţial One Mircea Eliade, parte a proiectului One Floreasca City.

    Cele două proiecte totalizează o suprafaţă totală de 24.000 mp de birouri şi 247 de apartamente destinate segmentului high-end. În urma acestui contract, portofoliul administrat de CBRE a depăşit 800.000 mp.

    Parte a proiectului One Floreasca City, One Tower este amplasat în zona de nord a Bucureştiului şi are 16 etaje, cu o suprafaţă închiriabilă totală de 24.000 mp. Clădirea de birouri se află în curs de dezvoltare şi urmează să fie livrată în trimestrul al doilea din 2020.

    Tot parte a proiectului One Floreasca City, complexul rezidenţial One Mircea Eliade este compus din trei blocuri turn, cu 15, respectiv 20 de etaje şi totalizează 247 de apartamente.

     „Ne propunem să redefinim dezvoltările clasice imobiliare prin conceptul Flex Well Tech: spaţii flexibile, care facilitează accesul la zone verzi şi oferă o varietate de servicii privind sănătatea şi bunăstarea angajaţilor, construite după ultimele standarde tehnologice. Ne dorim ca experienţa chiriaşilor de birouri, cât şi a clienţilor rezidenţiali să fie una peste aşteptări, iar în acest sens am luat decizia numirii unui property manager încă din faza de construcţie”, spune Mihai Păduroiu, CEO, Office Division, One United Properties.

    În România, departamentul de administrare a proprietăţilor al CBRE a fost înfiinţat la finele anului 2013 şi administrează pe lângă noile proiecte One Tower şi One Mircea Eliade şi centrele comerciale Sun Plaza Bucureşti, VIVO! Cluj, VIVO! Constanţa şi clădirile de birouri Timpuri Noi Square, Aviatorilor 8, Floreasca Business Park, Lakeview, Green Gate, Campus 6.1 sau Victoria Park. În plus, la portofoliul comercial al CBRE România se adauga 247 de apartamente din segmentul high-end.

     

  • CBRE preia serviciile de property management pentru proiectele dezvoltate de One United Properties în nordul Bucureştiului

    Compania de consultanţă imobiliară CBRE a fost desemnată să asigure servicii de property management pentru proiectele dezvoltate de compania One United Properties în nordul Bucureştiului, respectiv turnul de birouri One Tower şi ansamblul rezidenţial One Mircea Eliade, parte a proiectului One Floreasca City.

    Cele două proiecte totalizează o suprafaţă totală de 24.000 mp de birouri şi 247 de apartamente destinate segmentului high-end. În urma acestui contract, portofoliul administrat de CBRE a depăşit 800.000 mp.

    Parte a proiectului One Floreasca City, One Tower este amplasat în zona de nord a Bucureştiului şi are 16 etaje, cu o suprafaţă închiriabilă totală de 24.000 mp. Clădirea de birouri se află în curs de dezvoltare şi urmează să fie livrată în trimestrul al doilea din 2020.

    Tot parte a proiectului One Floreasca City, complexul rezidenţial One Mircea Eliade este compus din trei blocuri turn, cu 15, respectiv 20 de etaje şi totalizează 247 de apartamente.

     „Ne propunem să redefinim dezvoltările clasice imobiliare prin conceptul Flex Well Tech: spaţii flexibile, care facilitează accesul la zone verzi şi oferă o varietate de servicii privind sănătatea şi bunăstarea angajaţilor, construite după ultimele standarde tehnologice. Ne dorim ca experienţa chiriaşilor de birouri, cât şi a clienţilor rezidenţiali să fie una peste aşteptări, iar în acest sens am luat decizia numirii unui property manager încă din faza de construcţie”, spune Mihai Păduroiu, CEO, Office Division, One United Properties.

    În România, departamentul de administrare a proprietăţilor al CBRE a fost înfiinţat la finele anului 2013 şi administrează pe lângă noile proiecte One Tower şi One Mircea Eliade şi centrele comerciale Sun Plaza Bucureşti, VIVO! Cluj, VIVO! Constanţa şi clădirile de birouri Timpuri Noi Square, Aviatorilor 8, Floreasca Business Park, Lakeview, Green Gate, Campus 6.1 sau Victoria Park. În plus, la portofoliul comercial al CBRE România se adauga 247 de apartamente din segmentul high-end.

     

  • Colliers International a evaluat proprietăţi imobiliare în valoare de peste 40 de miliarde de euro în ultimii 5 ani

    Compania de consultanţă imobiliară Colliers International a evaluat, în ultimii cinci ani, peste 500.000 de proprietăţi comerciale şi rezidenţiale în valoare totală de 40 de miliarde de euro. Cel mai complex proiect din portofoliu a fost evaluarea Palatului BCR, clădirea monument istoric din Piaţa Universităţii, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei.

    Deţinută în prezent de BCR, clădirea situată în inima Bucureştiului a fost finalizată în 1906, pe baza planurilor arhitecturale ale lui Oscar Maughsch, iar înainte de a deveni proprietatea băncii a fost sediul Societăţii de Asigurări „Generala”. Palatul BCR ocupă 4.000 de metri pătraţi de teren, inclusiv fosta grădină a Palatului Şuţu, care găzduieşte acum Muzeul Municipiului Bucureşti, şi are 12.000 de metri pătraţi utili, distribuiţi în două corpuri cu cinci niveluri fiecare, dintre care unul subteran, la care se adaugă şi mansardă pentru unul dintre corpuri.

    Evaluarea clădirii BCR s-a desfăşurat în etape, pe parcursul a patru luni, o perioadă atipică având în vedere că un proces clasic de evaluare pentru o clădire, bazat pe standardele ANEVAR, necesită în general cel mult două săptămâni. „O astfel de clădire unică a necesitat specialişti cu experienţă şi expertiză în proprietăţi similare, în domenii precum arhitectură, evaluare a componentelor artistice, inginerie şi estimări ale costurilor de reconstrucţie. Odată formată echipa, următorul pas a fost de colectare a tuturor datelor despre istoricul proprietăţii şi despre lucrările de construcţie şi renovare, incluzând măsurători, planuri cadastrale şi studii privind structura de rezistenţă, toate necesitând eforturi extinse care au durat câteva săptămâni”, explică Raluca Buciuc, Head of Valuation Services and Hospitality Advisory Services în cadrul Colliers International. Cel mai amplu pas al evaluării clădirii istorice a BCR a fost realizarea studiului pentru cea mai bună utilizare a proprietăţii din perspectiva unui potenţial investitor. Au fost analizate posibilităţile de transformare, limitările legale din punct de vedere urbanistic şi fezabilitatea economică. „Înţelegerea limitărilor clădirii privind intervenţiile pe care le poate suporta şi a posibilităţilor de reconversie în scopuri economice viitoare a fost foarte importantă, deoarece arată potenţialilor investitori de cât timp şi de ce buget este nevoie pentru renovarea şi transformarea clădirii, anticipând posibile dificultăţi tehnice şi eventuale întârzieri care ar putea să apară, astfel încât decizia de a investi să fie bine fundamentată”, a explicat Mihai Pană, Associate Director în cadrul departamentului de evaluări al Colliers, care a fost implicat în procesul de evaluare al Palatului BCR.


    Echipa de evaluare a lucrat cu două scenarii pentru reconversia clădirii, fie în spaţii de birouri, fie în hotel. „Tehnic, ar fi fost posibilă reconversia şi în alte tipuri de spaţii, dar acestea au fost excluse din punctul de vedere al pieţei imobiliare”, spune Raluca Buciuc. Transformarea Palatului BCR în spaţii de birouri ar însemna crearea unui format unic pe piaţă – birouri dedicate companiilor cu echipe mici care au nevoie de o locaţie premium şi sunt dispuse să împartă diferite zone comune. „Piaţa românească de birouri nu este deocamdată pregătită să răspundă ofertei pentru acest scenariu, având în vedere că cererea de spaţii dedicate start-up-urilor şi companiilor cu puţini angajaţi este adresată de hub-uri şi zone de tip coworking”, adaugă directorul departamentului de evaluare şi consultanţă din cadrul Colliers International. Analiza veniturilor potenţiale, a gradului de ocupare şi a valorii de vânzare a dus la concluzia că soluţia fezabilă pentru Palatul BCR este transformarea clădirii într-un hotel de lux, calculele finale arătând că acest scenariu ar fi cu 15% mai profitabil pentru un investitor, în comparaţie cu scenariul unei clădiri de birouri. Pentru a acomoda un hotel de lux afiliat unui lanţ internaţional, o clădire trebuie să ofere cel puţin 100 de camere, iar Palatul BCR poate găzdui în jur de 150 de camere.


    „Investiţia este însă semnificativă, aşa cum e de aşteptat pentru o clădire cu o compartimentare specifică. Dar piaţa confirmă că poate absorbi o ofertă pentru un astfel de hotel. În general, clădirile cu o structură solidă, ce poate fi păstrată, dar care necesită renovări în toate celelalte zone pentru a putea fi reconvertite, presupun o investiţie de aproximativ 900 de euro pe metru pătrat, fără a lua în considerare investiţia pentru mobilă şi pentru toate celelalte echipamente specifice. Un hotel premium adaugă încă 10.000 – 15.000 de euro pe cameră pentru mobilarea şi dotarea integrală, în timp ce în cazul unui hotel de lux investiţia poate chiar să se dubleze”, explică Raluca Buciuc.
    Palatul BCR nu este prima clădire istorică evaluată de Colliers International. Compania de consultanţă imobiliară a dezvoltat un departament de evaluare şi consultanţă solid, care generează aproximativ 15% din cifra de afaceri a companiei, evaluând în ultimii 5 ani peste jumătate de milion de proprietăţi cu o valoare totală de 40 de miliarde de euro. Printre clădirile istorice evaluate se numără cea care găzduieşte acum hotelul Hilton Garden Inn din centrul Bucureştiului, vechea clădire Marmorosch Blank, care este în curs de reconversie în hotelul Autograph by Marriott sau Hotel Unirea din Iaşi, toate având ca scop strict determinarea potenţialului economic.
    „O particularitate importantă a pieţei imobiliare din România este lipsa de transparenţă, atât în ceea ce priveşte tranzacţiile anterioare, cât şi în ceea ce priveşte bazele de date publice cu istoricul transformărilor clădirilor. O evaluare se face, în general, prin comparaţie cu tranzacţii similare anterioare, deci este necesar să ne putem baza pe un precedent. Când vine vorba de evaluările clădirilor istorice este şi mai dificil, pentru că înregistrările vechi şi studiile tehnice nu sunt colectate şi puse la dispoziţie într-o arhivă publică”, subliniază Raluca Buciuc.
    Departamentul de evaluare şi consultanţă al Colliers International are o echipă dinamică formată din 13 profesionişti, dintre care 10 cu acreditare în segmentul evaluării, cu o experienţă medie de 8 ani atât la nivel local, cât şi în alte pieţe din regiune. Echipa poate oferi asistenţă şi servicii pentru toate segmentele imobiliare – retail, birouri, rezidenţial, ospitalitate sau clădiri industriale, în orice scop. Colliers International are o cotă de piaţă de 50% din evaluările de spaţii comerciale moderne din România şi de 60% pentru spaţiile de birouri clasa A din Bucureşti.