BusinessMagazin

Tag: beneficii

  • Ţiţeiul ieftin otrăveşte producătorii de petrol şi companiile îndatorate

    Însă pentru primul petrolul ieftin înseamnă durere. La nivel macro, acest lucru este evident în vizitele pe care a început să le facă FMI, cu „obsesia“  lui pentru stabilitate: nu la Atena sau la Roma, unde băncile se zguduie la cel mai mic tremur pe burse, ci în Azerbaidjan, o ţară cu un buget dependent aproape în totalitate de veniturile din petrol.

    În general dictaturile producătoare de petrol din Asia Centrală, cum este Azerbaidjan, se regăsesc printre ţările lovite cel mai dur de scăderea accentuată a cotaţiilor petrolului mai ales deoarece, ca state foste sovietice, au rămas cu o dependenţă puternică de comerţul cu Rusia, un alt producător de petrol, după cum scrie pentru Project Syndicate Bill Emmott, fost editor şef la The Economist.
    Prăbuşirea cu 70% a preţurilor petrolului reprezintă un transfer colosal de 3.000 de miliarde de dolari în venituri anuale de la ţările producătoare de petrol la cele consumatoare.

    Cei mai mari beneficiari ai acestui transfer sunt ţările puternic îndatorate, importatoare de petrol precum Grecia, Italia şi Spania. Şi Germania este răsfăţată, după cum arată sondajele de opinie. Energia mai ieftină (Germania trece printr-o tranziţie costisitoare de la energie poluantă la energie curată) şi creşterea veniturilor prin majorarea salariilor i-au încurajat pe consumatorii nemţi să cheltuiască mai mult, iar consumul a devenit cel mai puternic motor de creştere economică.

    Însă încrederea şi dispoziţia de a cheltui sunt avantaje vulnerabile, mai ales în actualul mediu saturat de turbulenţe şi incertitudini.
    În SUA, înjumătăţirea preţului benzinei îi scoate mai mult pe americani în oraş, la restaurante. Însă ei economisesc mai mult decât ar vrea guvernul. În trecut, petrolul ieftin a stimulat creşterea economiei mondiale deoarece consumatorii cheltuiau mai mult dintr-un dolar suplimentar decât producătorii.

    Petrolul ieftin poate deveni, în multe moduri, inamicul cererii. Când preţurile depăşeau 100 de dolari pe baril, avea sens pentru un producător să investească în explorare în regiuni îndepărtate sau dificile precum Arctica, Africa de Vest şi coasta Braziliei, explică The Economist. Pe măsură ce preţurile au coborât, au scăzut şi investiţiile. Proiecte în valoare de 380 de miliarde de dolari au fost îngheţate. În SUA, cheltuielile cu active fixe din industria petrolului s-au redus la jumătate faţă de nivelul de vârf. Otrava s-a răspândit: indicele PMI (bazat pe intenţiile directorilor de achiziţii din companii) a înregistrat în decembrie o contracţie accelerată de-a lungul întregului sector manufacturier american.

    În Brazilia, durerile cauzate de preţurile petrolului companiei naţionale Petrobras au fost exacerbate de un scandal de coprupţie care a cauzat paralizie la cele mai ridicate niveluri ale guvernului.
    Căderea investiţiilor şi preţurilor activelor este cu atât mai distructivă cu cât este mai rapidă. Prăbuşirea preţurilor petrolului când economia mondială este şubredă poate declanşa defaulturi.
    Posibilele revărsări în sistemul financiar sunt greu de evaluat. O mare parte din creşterea de 650 de miliarde de dolari a datoriilor companiilor din lumea emergentă începând cu 2007 este în industriile petrolului şi materiilor prime.

     

     

     

  • Liderul pe piaţa tichetelor de masă a intrat în acţionariatul companiei româneşti Benefit Seven. Ce beneficii vor primi de acum o parte din angajaţi

    Sodexo, lider pe piaţa tichetelor de masă, a tichetelor cadou şi soluţiilor de incentivare, a preluat 20% din acţiunile Benefit Seven, companie ce deţine furnizorul de abonamente de sport şi wellnes pentru angajaţii din România, 7card.Tranzacţia între Sodexo şi Benefit Seven a fost finalizată în februarie 2016, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei.

    În 2015, Benefit Seven a înregistrat o cifră de afaceri de 1.8 milioane de euro, aproape dublu faţă de anul precedent. 7card este un abonament lunar care permite în acest moment accesul la 230 de săli cu multiple activităţi sportive, de la fitness, aerobic, înot, la dans sportiv, arte marţiale, yoga şi squash, în opt oraşe din ţară: Braşov, Bucureşti, Cluj-Napoca, Craiova, Iaşi, Piteşti, Ploieşti şi Timişoara. „Cardul pentru sport vine în completarea ofertei salariale ca un beneficiu atractiv, care sporeşte satisfacţia angajaţilor la locul de muncă, încurajându-i să adopte un stil de viaţă sănătos şi are impact direct în gradul de loialitate şi retenţie al acestora” declară Andrei Creţu, cofondator Benefit Seven.

    În prezent, 7card are 10.000 de abonaţi activi, angajaţi ai companiilor din domenii precum IT&C, telecomunicaţii, pharma şi healthcare, retail, sistemul financiar-bancar şi asigurări, FMCG. „Parteneriatul cu Sodexo ne oferă oportunitatea de a accesa cea mai mare bază de companii interesate să le ofere angajaţilor lor soluţii pentru îmbunătăţirea vieţii”, declară Iulian Cîrciumaru, cofondator Benefit Seven.

    Până la finalul anului în curs, Benefit Seven îşi propune, prin intermediul cardului pentru sport, să ofere acces la o reţea de 250 de săli de sport şi wellness din 10 oraşe şi, în acelasi timp, să ajungă la 20.000 de abonaţi activi.Compania Benefit Seven a fost înfiinţată în 2011 şi are trei acţionari: Andrei Creţu, Iulian Cîrciumaru şi Cătălin Ivaşcu. Compania a introdus în România conceptul de carduri unice cu acces concomitent la mai multe săli de sport şi wellness.

  • Pariuri pe moartea oamenilor. Culisele tranzacţiilor cu poliţe de asigurări

    Pentru astfel de situaţii se pare că firmele de asigurări au găsit o soluţie: vânzarea poliţei de asigurare unui prieten sau unui străin, la fel cum se întâmplă în cazul unei maşini, al unei bărci sau al unei case. În tranzacţii numite în Statele Unite „viatical settlement“, pentru pacienţii aflaţi în faze terminale de boală, sau „life settlement“, pentru restul oamenilor, persoanele care îşi vând asigurarea de viaţă primesc imediat o sumă de bani în numerar.

    Ce părţi ale corpului au ales să-şi asigure vedete precum: Madonna, Heidi Klumm sau Jennifer Lopez – GALERIE FOTO

    Cumpărătorul, în schimb, devine beneficiarul poliţei şi plăteşte primele până la decesul persoanei asigurate.
    Într-o astfel de situaţie se află, potrivit New York Times, şi americanul Ruben Robles. „Tu vezi luminiţe?“, l-a întrebat Ruben pe fratele său Mark, în 2007. Strălucitoare, în formă de stea şi albe, luminiţele dansau în faţa ochilor săi pe când şofa, făcea cumpărături sau când îşi hrănea pisicile. Pentru că Mark nu vedea nimic, Ruben a mers la medic, care a crezut că viziunile acestuia sunt provocate de stres.

    Ruben conducea la vremea respectivă o agenţie de recuperare a datoriilor în Los Angeles, programul de muncă era lung, iar datornicii reticenţi. Câteva săptămâni mai târziu, Ruben a început să sufere de crize. A mers la alt medic, a făcut un RMN, care a scos la iveală o tumoare în lobul frontal al creierului. Diagnosticul a fost cancer cerebral. La 36 de ani, lui Ruben i s-a spus că nu va apuca a 38-a aniversare.

    Îngrozit, Rubles a spus că s-a gândit permanent la Dumnezeu. Dar criza sa era atât practică cât şi existenţială. În următorul an şi jumătate, chirurgii l-au operat de trei ori pe creier şi au extirpat cât au putut de mult din tumoare. În urma operaţiilor, Robles abia mai poate merge şi vorbi. A închis firma de recuperare a datoriilor. Soţia l-a părăsit şi Robles, care are nevoie de ajutor permanent, s-a retras în apartamentul mamei sale.

    Facturile medicale erau în creştere, iar Robles, deşi avea încredere că Dumnezeu va avea grijă de el după moarte, avea între timp o nevoie imediată, disperată, de bani.

    Ron Escobar, un prieten apropiat al său, a mers atunci la Carole Fiedler, un expert în asigurări. Fiedler a văzut că Robles nu are o casă de vacanţă de vânzare sau acţiuni Google, ci o asigurare de viaţă de jumătate de milion de dolari.

    Asigurarea de viaţă ar trebui în mod normal să fie în beneficiul soţului supravieţuitor sau al moştenitorilor, nu să îi servească pe titulari. Dar Fiedler, care deţine o firmă numită Innovative Settlements, ştia că o poliţă de asigurare poate fi revândută ca orice alt activ, precum o maşină, o barcă sau o casă.

    Robles nu mai putea să îşi câştige existenţa în modul tradiţional, dar, pentru investitorul potrivit, moartea sa iminentă valora foarte mult.

    Vânzarea vieţii sau a unei case pot avea mai multe în comun decât s-ar crede. Posibilii cumpărători fac cercetări şi efectuează inspecţii. Există oferte şi contraoferte, până când vânzătorul acceptă una dintre ele. Vânzătorul nu renunţă literalmente la viaţă, desigur, ci la poliţa de asigurare. Distincţia este însă aproape inexistentă, având în vedere că valoarea de vânzare este legată de o estimare rece a duratei de viaţă a vânzătorului.

    În cazul poliţei lui Robles, şi-a exprimat interesul o companie din Georgia, Habersham Funding. Escobar i-a trimis şase cutii cu documentele medicale ale lui Roble, în total mii de pagini. Firma le-a analizat şi le-a trimis şi la o companie specializată în analiza speranţei de viaţă. Rapoartele au confirmat prognosticul pesimist că Robles mai are mai puţin de doi ani de viaţă. Fiedler a încercat la rândul ei să convingă firma Habersham că Robles bate la uşa morţii. Cu cât mai repede se producea decesul său, cu atât mai puţine poliţe mai avea de plătit cumpărătorul, iar câştigul său ar fi fost mai mare.

    Habersham a făcut o primă ofertă de 250.000 de dolari. „Trebuie să ne daţi mai mult decât atât“, a spus Fiedler în timpul negocierilor. „Omul ăsta este grav bolnav!“ Compania a oferit în cele din urmă 305.000 de dolari, iar Fiedler a acceptat. Profitul cumpărătorului este 500.000 de dolari, respectiv valoarea poliţei, minus suma de 305.000 de dolari şi poliţele care mai sunt de plătit.

    Escobar, între timp, a sperat că prietenul său poate contrazice prognosticul sumbru. „Uite, ei pariază că vei muri. Tu pariezi că vei trăi“, i-a spus el.

    Să pariezi că cineva va muri pare atât de sinistru încât este greu de crezut că practica este legală. Sigur, oamenii dau mulţi bani pe poliţele de asigurări de viaţă, aşa că acest fapt le poate da dreptul să le şi vândă. Dar libertăţile în domeniul proprietăţii nu sunt nelimitate, în special în probleme legate de viaţă. Posesia şi controlul asupra propriului corp sunt un drept fundamental. Dar acest drept nu a împiedicat interzicerea prostituţiei, vânzările de organe sau serviciile oferite de părinţi surogat în schimbul unor sume de bani.

  • GECAD NET a încheiat 2015 cu o cifră de afaceri de 4.2 milioane de euro şi mizează pe cel puţin 5 milioane de euro în 2016

    Compania GECAD NET a încheiat anul 2015 cu o cifră de afaceri de 4,2 milioane euro, în creştere cu 15% faţă de 2014.

    “Anul trecut principalul nostru obiectiv a fost să creştem cât se poate de mult business-ul de cloud ceea ce am şi reuşit, investind totodată în resursele umane existente în companie pentru dezvoltarea competenţelor, atât pe tehnologii Microsoft, cât şi de securitate. Investiţiile s-au cifrat la peste 200.000 de euro dar beneficiile se vor vedea în următorii ani”, declară Cristian Herghelegiu, CEO la GECAD NET.

    În 2016, compania se aşteaptă la depăşirea pragului de 5 milioane de euro, mizând pe o creştere a veniturilor cu 25% faţă de anul anterior.
    “Ne vom focaliza în acest an pe atragerea a cât mai multe proiecte cloud, servicii complexe pentru Enterprise, soluţii de comunicare şi de tip Business Intelligence. Concomitent vom continua să venim către clienţii noştri cu cele mai bune pachete de securitate IT şi soluţii de proiectare”, declară Cristian Herghelegiu, CEO la GECAD NET.

    Privind retrospectiv, cele mai dinamice linii de business în 2015 au fost: soluţiile bazate pe platforme cloud (Office 365, Microsoft Azure şi nu în ultimul rând Adobe Creative Cloud), unde numărul total de proiecte a crescut în doar un an cu peste 100%, soluţiile de securitate IT şi cele pentru proiectare asistată. “Am constatat că în 2015, clienţii Autodesk au optat încă într-o proporţie destul de mare pentru licenţierea prin subscripţie (licenţa tip abonament), care le oferăîn primul rândcosturi mai reduseşi totodată, mai multă flexibilitate în alocarea de resurse financiare pentru achiziţia de software. Ne aşteptăm ca în 2016, odată cu conştientizarea beneficiilor pe care le oferă noul tip de licenţiere, numărul utilizatorilor de soluţii de proiectare bazată pe platformele Autodesk să crească cu 30%”, declară Cristina Anton, Autodesk Business Manager la GECAD NET.

    În 2015, a crescut şi cererea de soluţii de securitate cu peste 20%.

  • Ziarul Financiar propune zece măsuri de transparentizare pentru guvernul Cioloş

    Guvernul Cioloş a venit pe valul schimbărilor în administraţie şi a promis că va trece la transparentizare, însă până acum nu a dat niciun semnal real în această direcţie. „Mimarea“ transparenţei de către instituţiile publice a fost recent evidenţiată şi de vicepremierul Vasile Dâncu, care a admis că rapoartele de monitorizare pe Legea 544 (a liberului acces la informaţiile de interes public“ arată că sunt probleme grave de transparenţă, pentru că liberul acces la informaţie este făcut discreţionar, iar uneori accesul la informaţiile publice este îngreunat intenţionat. Întrucât vicepremierul Dâncu şi Violeta Alexandru, ministrul pentru consultare publică şi dialog civic, vor să organizeze în următoarea perioadă o serie de consultări publice privind îmbunătăţirea legislaţiei în domeniul transparenţei, Ziarul Financiar propune astăzi zece măsuri de transparentizare a administraţiei publice.

    1. Generaţi automat rapoarte privind achiziţiile instituţiilor, simplificaţi căutarea şi eliminaţi restricţiile la interogarea datelor de pe e-licitatie.ro

    Sistemul e-licitaţie.ro, care oferă publicului ocazia de a accesa date despre o parte dintre achiziţiile realizate de instituţiile publice, are o interfaţă greoaie, îngheţată la nivelul anilor ’90, care pare special proiectată pentru a descuraja căutarea de date.

    Ministerul Comunicaţiilor ar trebui să ceară: o actualizare a interfeţei, care să simplifice căutarea de date; să elimine sistemul de coduri pe care un utilizator trebuie să le introducă la fiecare interogare a bazei de date pentru a facilita şi nu a bloca obţinerea de date şi analiza acestora; programarea sistemului astfel încât lunar să fie generate rapoarte pentru toate achiziţiile realizate de către fiecare instituţie.

    2. Publicaţi şi sinteze lunare şi trimestriale ale datelor despre plăţile realizate de fiecare instituţie, pentru a facilita identificarea şi analiza datelor şi impuneţi reguli de „design“

    Instituţiile şi companiile „de stat“ publică în prezent date despre plăţile realizate, însă de o manieră de­zordonată, neunitară, astfel că de multe ori obiectivul de a simplifica accesul la date nu este atins.

    Radiocom, o companie aflată în subordinea Ministerului Comunicaţiilor (MCSI), publică, spre exemplu, un fişier pdf cu plăţile realizate în fiecare zi lucrătoare, iar cineva care doreşte să analizeze ce cheltuieli a realizat compania în 2015 ar trebui să descarce unul câte unul cele câteva sute de fişiere şi apoi să găsească o modalitate de a centraliza datele.

    Poşta Română, companie aflată de asemenea în subordinea MCSI, are în principiu aceeaşi abordare – un fişier pentru fiecare zi lucrătoare. Doar că în 2015, aparent Poşta a făcut plăţi doar în perioada 1- 27 iulie şi 2-30 decembrie, pentru că pentru restul anului nu există date. Ministerul Comunicaţiilor a publicat o vreme date despre plăţi la nivel de lună, apoi a trecut la publicarea de date doar pentru zilele în care a realizat plăţi.

    Acest stil de lucru împiedică obţinerea unui răspuns rapid la în­trebări simple, cum ar fi: cât a plătit Ministerul Comunicaţiilor pe men­ţinerea online a inutilului site e-romania (portaleromania.ro) ? Sau cât cheltuie Radiocom pe închirierea de stâlpi sau achiziţia de carburanţi şi de la cine?

    O sinteză lunară, trimestrială şi apoi la nivel de semestru şi de an a plăţilor ar permite analiza datelor şi descoperirea eventualelor anomalii.

     

    3. Inserţia linkurilor către proiectele de lege la fiecare şedinţă de guvern

    Guvernul face în fiecare miercuri şedinţă de guvern, iar lista de proiecte este transmisă către presă fără să aibă vreo trimitere la proiectele de lege despre care s-a discutat. Inserarea linkurilor către aceste proiecte în documentele care sintetizează temele discutate în şedinţele de guvern este esenţială pentru accesul facil la informaţii al celor interesaţi şi pentru transparentizare. Aceasta în situaţia în care aceste proiecte există undeva publicate, pe vreun site al unui minister, pentru că de multe ori aceste proiecte sunt documente interne până la ora aprobării în guvern.

    4. Publicarea tuturor beneficiilor care vin „la pachet“ cu funcţia publică

    Cine sunt demnitarii, funcţionarii sau ceilalţi angajaţi de la stat care primesc în pachetul de beneficii casă, maşină, maşină cu şofer, telefon de serviciu, laptop sau sporuri pentru vestimentaţie? Mulţi bugetari au vorbit, de-a lungul timpului, de salariile foarte mici de la stat prin comparaţie cu mediul privat, însă puţini fac declaraţii referitoare la pachetul salarial complet care conţine şi beneficiile şi sporurile de pe lângă salariul de bază. Un prim pas ar fi „listarea“ tututor beneficiilor pe care le primesc angajaţii de la stat pe lângă salariul de bază, pentru fiecare funcţie în parte din fiecare instituţie.

     

    5.  Analiza parcului de maşini al statului şi a achiziţiilor acestora

    Pentru ce funcţii se primeşte maşină de serviciu, câte maşini şi ce tipuri de maşini există în prezent în patrimoniul statului, cât sunt de vechi şi ce instituţie a achiziţionat cele mai multe maşini şi la ce preţ – acestea sunt doar câteva dintre întrebările la care guvernul Cioloş ar trebui să răspundă pentru a aduce clarificări într-una dintre cele mai necunoscute arii din administraţia locală şi centrală.

     Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Intrebări bizare pe care companii precum Google, Facebook sau Apple le pun la interviuri de angajare

    Companii precum Google, Facebook, Apple sau Boeing sunt unele dintre cele mai mari companii din lume, companii care oferă, pe lângă un salariu bun, beneficii considerabile candidaţilor, însă înainte de a fi acceptaţi mai mulţi candidaţi au trebuit să răspundă la câteva întrebări neaşteptate.

    Cei de la Business Insider au căutat pe platforma Glassdoor şi au compilat lista de mai jos cu unele dintre cele mai bizare întrebări la un interviu de angajare.

    Google: Dacă ai avea de ales un singur cântec care să cânte de fiecare dată când intri într-o cameră pentru tot restul vieţii, ce ai alege?
    Alege un oraş din lume şi estimează câţi oameni sunt care acordează piane?
    Dacă ai putea fi ţinut mine pentru o singură propoziţie, care ar fi aceea?

    Facebook: Câţi Big Mac pe an crezi că vinde McDonalds în Statele Unite?
    Câţi bani ai cere pentru a spăla toate geamurile din Seattle?

    Boeing: Ce părere ai despre lava lamps?

    Apple: Câţi copii se nasc în fiecare zi?

    Dacă aş vorbi cu cel mai bun prieten al tău, care ar fi un lucru pe care l-ar spune despre tine l-a care ar trebui să lucrezi?

    Hess: Care e culoarea ta favorită?

    Intel: Creează un stand cu condimente pentru orbi

    Celgene: Spune-mi o poveste

    Microsoft: Dacă ai putea avea super-puteri, ce ai alege, să fii invizibil sau să zbori?

    St. Jude Medical: De ce capacele de canalizare sunt rotunde?

    Mastercard: Ce faci în cazul în care un angajat îţi spune că este deranjat de mirosul oribil al unui alt coleg?

    Cisco: Ce fel de copac ai fi?

    Biogen Idec: Cum ai fost când erai mic?

    Medtronic: Ce crezi că o să urăşti la acest job?

     

     

  • Cel mai tânăr primar din România dă de pământ cu legea pensiilor speciale pentru aleşii locali: „Nu îmi doresc beneficii nesimţite”

    Faptul că deputaţii au aprobat miercuri o lege prin care aleşii locali ar urma să beneficieze de pensii speciale l-a revoltat pe cel mai tânăr primar din România, Paul Ştir, primarul comunei Căianu-Mic, din judeţul Bistriţa-Năsăud.

    Primarul le-a transmis parlamentarilor că nu-şi aduce aminte să-i fi mandatat ca să militeze pentru pensia lui şi că legea pensiilor speciale pentru aleşii locali nu face altceva decât să favorizeze „obţinerea unor foloase care nu au nici o tangenţă cu bunul simţ şi respectul faţă de cei din jurul nostru care se află cu adevărat în nevoie”.

    Mai mult, cel mai tânăr primar din România le aminteşte parlamentarilor faptul că „trăim într-o ţară în care foarte multe pensii se învârt în jurul sumei de 400 lei sau chiar mai puţin”, iar aceştia „aprobă legi speciale pentru aleşii locali”.

    Cititi mai multe pe www.voceatransilvaniei.ro

  • De ce angajează firme din Oradea şomeri din Ungaria

    Firmele din Oradea caută angajaţi în Ungaria. 200 de locuri de muncă au fost puse la dispoziţia maghiarilor, la un târg organizat la doar câţiva kilometri de graniţă. Estul Ungariei este afectat de o cotă ridicată a şomajului: sunt localităţi în care mai bine de un sfert din populaţia aptă de muncă nu are o slujbă, potrivit Digi24.

    La bursa locurilor de muncă organizată în localitatea maghiară Biharkeresztes (Bihorcheresteş), aflată la opt kilometri de graniţă, au venit 10 firme: cinci din Parcul Industrial din Oradea şi restul din Ungaria. Câteva sute de oameni din localităţi aflate în apropierea graniţei cu România au venit să se intereseze de locurile de muncă oferite.

    “(Căutam) electricienii, sculeri matriţeri, frezori, operatori CNC, oameni specializaţi pe o meserie. Nu este o condiţie să ştie limba română sau limba engleză.  Ce le oferim e un pachet de beneficii, un salariu potrivit cu piaţa, atractiv, beneficii precum bonusuri, sporuri, pregătire.”, a declarat Alexandra Galea,reprezentanta unei firme din Parcul Industrial Oradea.

    Explicaţia ar fi că numărul celor specializaţi din Ungaria este mult mai mic decât al celor din România.

  • A creat un magazin online din care angajaţii marilor companii să îşi aleagă singuri beneficiile extrasalariale

    Stelian Bogza a creat alături de Adrian Sârbu platforma BenefitOnline.ro de beneficii opţionale pentru angajaţi, lansată pe piaţă în 2014 şi prin intermediul căreia angajaţii au acces la o gamă variată de beneficii, în limita unui buget oferit de angajator.

    Bogza are o experienţă de peste nouă ani în domeniul bancar şi financiar în segmentul relaţiilor business-to-business, marketing şi vânzări. Şi-a început cariera în banking în 2005, în cadrul companiei elene EFG Retail Services. În 2007 a devenit senior relashionship manager la Credit Europe Bank, dezvoltând relaţia cu retaileri importanţi din piaţă pentru implementarea şi acceptarea serviciilor de POS ale băncii. La scurt timp după preluarea ABN AMRO de către Royal Bank of Scotland, a fost recrutat pentru poziţia de merchant manager pentru divizia de carduri a bancii, funcţie prin care a devenit responsabil direct pentru strategiile de vânzare şi promovare, totodată şi de relaţia cu principalii clienţi ai băncii pentru segmentul carduri.

    În august 2009 şi-a început activitatea în cadrul Citibank, din funcţia de business development & cards partnerships manager, concentrându-se exclusiv pe divizia B2B, strategii de marketing şi vânzări de carduri bancare. În cei patru ani în care a avut această poziţie, a implementat şi gestionat cea mai mare reţea de reduceri din sistemul bancar local: 450 de retaileri cu peste 2.000 de puncte de vânzare. După aproximativ patru ani petrecuţi în Citibank, în iunie 2013, a fost recrutat de Western Union pentru funcţia de senior manager în dezvoltarea serviciilor de transfer de bani cu băncile pentru 12 ţări din regiunea Europei Centrale şi de Est

  • „Bine aţi venit în capitalism 3.0“ sau în hipercapitalism? Sau în sharing economy?

    Digitalizarea a bulversat în profunzime societatea. De la economie, sănătate, muncă la viaţa privată şi la politică, nimic n-a rămas neatins. Prin cartea „Bienvenue dans le capitalisme 3.0“ (Bine aţi venit în capitalism 3.0), jurnaliştii francezi Sandrine Cassini şi Philippe Escande propun un plonjon în lumea capitalismului secolului XXI, în cea de-a treia revoluţie industrială. Publicaţia Les Echos redă câteva idei din această carte.

    Maşinăria digitală este pe cale să atace toată societatea şi nimeni nu va scăpa nevătămat. Lumea se schimbă la toate nivelurile, de la cele mai concrete – chemarea unui taxi, rezervarea unei camere la hotel, fabricarea unei maşini -, la cele nepalpabile – comportamentul, modul de a gândi, de a trăi şi de a organiza societatea. Acesta este principiul marilor revoluţii industriale, care se propagă în toate sectoarele, cizelând societatea şi aducând beneficii materiale. 

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro