BusinessMagazin

Tag: basescu

  • Politicienii vorbesc de Florii: Băsescu despre valorile creştine, Ponta despre Crin

    Preşedintele a transmis mesajul sub formă de comunicat emis de Administraţia Prezidenţială, afirmând următoarele:

    “Transmit cele mai bune gânduri şi sincerele mele urări de sănătate tuturor celor care îşi serbează ziua numelui astăzi, în Duminica Floriilor. Fie ca această sfântă sărbătoare a creştinilor să constituie pentru noi toţi un prilej de bucurie alături de cei dragi, dar şi un bun moment de reflecţie la adevăratele valori ale spiritualităţii noastre! La mulţi ani!”.

    Premierul, în schimb, şi-a folosit contul de Facebook spre a posta o urare glumeaţă, ilustraă cu fotografia soţiei sale, Daciana Ponta, şi a fiicei sale, dar şi conţinând o săgeată la adresa fostului său partener de coaliţie, Crin Antonescu:

    “Tuturor celor care azi, de Florii, îşi serbează numele – le urez sănătate, linişte şi fericire! Deşi nu prea folosesc eu numele de Viorel (pe care l-au promovat în ultimul timp tot felul de “prieteni”), cred că este un nume foarte frumos şi le mulţumesc celor care mi-au transmis felicitări. Şi o să mă sărbătoresc cu plăcere alături de “florile” din poză! Şi celor cu numele de “Crin” le urez sincer toate cele bune! (Chiar dacă tuturor ne este imposibil să înţelegem uşurinţa cu care, rapid şi neaşteptat, îşi schimbă culoarea din alb în negru, în funcţie de locul şi contextul în care se află. Aşa o fi soiul lor!)”

  • Trădătorii se împuşcă, dar nu poţi să-i împuşti pe toţi. Perlele politice ale săptămânii

    “Ştiţi cum e, când eşti în stare de război, trădătorii se împuşcă” – Ludovic Orban, fruntaş PNL, despre excluderea din partid a lui Radu Stroe pe motiv că acţionează ca “avocat al PSD”

    “Probabil e ultimul bilanţ la care particip la Ministerul Afacerilor Interne. Premierul se roagă pentru asta! Nu se ştie, întortocheate sunt căile Domnului, vă treziţi cu mine la anul pe aici” – preşedintele Traian Băsescu

    “S-au adresat şi preşedintelui României pentru soluţii de sprijin, iar şeful statului i-a îndrumat către tinerii noştri” – Elena Udrea (PMP) despre decizia partidului ei de a-i sponsoriza pe tinerii care vor participa în SUA la Conferinţa Internaţională pentru Dezvoltare Aerospaţială

    “Dacă va fi ales un alt preşedinte decât domnul Ponta sau o marionetă a PSD, să zicem eu, se poate face şi un guvern PNL-PSD cu Iohannis premier” – Crin Antonescu, liderul PNL

    “Eu cred că e monstrul din Loch Ness al politicii româneşti, care ajunge la suprafaţă din când în când” – Guy Verhofstadt, liderul ALDE, despre zvonul unor negocieri de afiliere a PNL la PPE

    “Este în stare, dacă ajunge preşedinte, să îl numească chiar şi pe Traian Băsescu în funcţia de prim-ministru” – Valeriu Zgonea, preşedintele Camerei, despre Crin Antonescu

    “Poate se gândeşte să se retragă la Cotroceni” – vicepremierul Liviu Dragnea despre postarea lui Victor Ponta pe Facebook referitoare la o retragere după alegerile din toamnă

     

  • Băsescu promulgă adoptarea Ordonanţei privind CE Hunedoara şi Compania Naţională a Huilei

    Potrivit unui comunicat al Preşedinţiei, şeful statului a semnat miercuri Decretul privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 104/2013 privind reglementarea unor măsuri financiar-fiscale pentru Societatea “Complexul Energetic Hunedoara” – S.A.

    Camera Deputaţilor a adoptat, în martie, Ordonanţa care prevede preluarea de către Compexul Energetic (CE) Hunedoara a obligaţiilor fiscale de 70 milioane de lei ale Companiei Naţionale a Huilei (CNH), deputaţii PSD şi PDL învinuindu-se reciproc de situaţia mineritului.

    Ordonanţa 104/2013, adoptată cu 272 voturi “pentru”, 3 “împotrivă” şi 55 de abţineri, prevede că se aprobă preluarea de către Societatea Compexul Energetic Hunedoara SA a unor obligaţii fiscale datorate bugetului de stat, în ordinea vechimii, cu excepţia celor cu reţinere la sursă, ale Companiei Naţionale a Huilei, în limita sumei totale de 70.238.352, 98 lei administrate de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, datorate şi neachitate.

    “Se aprobă stingerea debitului restant în valoare de 70.238.352 pe care Compania Hunedoara îl are faţă de Compania Naţională a Huilei în schimbul preluarii obligaţiilor fiscale”, se prevede în Ordonanţă.

    Guvernul a aprobat, în noimebrie 2013, o operaţiune prin care Complexul Energetic (CE) Hunedoara va prelua o datorie de peste 70 milioane lei a Companiei Naţionale a Huilei (CNH) către buget şi nu i se va mai imputa astfel plata creanţei către CNH, în aceeaşi sumă, pentru care i s-a cerut insolvenţa în instanţă. “Este vorba despre o ordonanţă de urgenţă prin care se vor reduce arieratele şi va creşte atractivitatea la privatizare a Complexului Energetic Hunedoara. Este vorba de transmiterea obligaţiei debitorului iniţial, Compania Naţională a Huilei, către noul debitor, Complexul Energetic Hunedoara, sub rezerva acordului creditorului, este vorba de ANAF”, comunica, la acea dată, consilierul premierului pe probleme de comunicare, Mirel Palada.

    Compania Naţională a Huilei, aflată în lichidare, a cerut insolvenţa Complexului Energetic Hunedoara, pentru o creanţă certă de 70,7 milioane de lei (15,8 milioane de euro). În 6 noiembrie, a fost depusă la Tribunalul Hunedoara cererea CNH privind deschiderea procedurii insolvenţei.

    Pentru a evita deschiderea procedurii, Guvernul a elaborat o Ordonanţă de urgenţă în care se arată că, în scopul diminuării simultane a datoriilor CE Hunedoara către Compania Naţională a Huilei şi a datoriilor Companiei Naţionale a Huilei către bugetul general consolidat administrat de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, a fost identificată următoarea posibilitate: CE Hunedoara preia o datorie în cuantum de 70,2 milioane lei pe care CNH o are de achitat către ANAF, reprezentînd o parte din obligaţiile fiscale neachitate ale acesteia, iar datoria fiscală a CNH către bugetul general consolidat se diminuează cu valoarea nominală a obligaţiei preluate de către CE Hunedoara, respectiv cu 70,2 milioane lei. În acelaşi timp, creanţa comercială în aceeaşi sumă deţinută de către CNH asupra CE Hunedoara se stinge.

    Complexul Energetic Hunedoara a fost înfiinţat în 2012, prin fuziunea termocentralelor de stat Deva şi Paroşeni, şi produce electricitate prin arderea huilei din minele din Valea Jiului. Complexul are o putere instalată de 1.435 MW şi asigură aproximativ 5% din producţia naţională de energie.

  • Ce înseamnă FMI pentru politicienii români

    Discursul prezidenţial a conţinut o notă distinct electorală, bazată pe opoziţia explicită, în premieră, a lui Traian Băsescu faţă de FMI: în esenţă, spune el, în 2009 nu puteam să ne opunem cererilor FMI, fiindcă era criză, pe când acum economia e stabilizată graţie guvernelor Boc şi ne putem permite alte libertăţi în raport cu FMI. Fără a mai observa că descrierea pozitivă făcută de preşedinte situaţiei din prezent a economiei nu cadrează deloc cu acuzaţiile constante ale PMP sau PDL că economia a ajuns pe marginea prăpastiei din cauza USL, e de amintit că FMI, în calitate de creditor major al României, a recomandat constant guvernelor Boc şi Ponta majorări de taxe, nu doar spre a evita ca ajustarea fiscală să se facă majoritar pe seama tăierii cheltuielilor, ci şi pe baza concluziei că numai tăierile de cheltuieli nu ar putea asigura acea viitoare reducere la 1% din PIB a deficitului structural de care chiar preşedintele a adus vorba.

    FMI cere acum actualului guvern să compenseze prin măsuri “cu impact puternic” orice exceptare de la plata accizei mărite, iar în plus cere noi măsuri de compensare la buget pentru reducerea CAS sau amânarea pentru 2015 a reducerii CAS. Băsescu are însă mult mai mari şanse decât Ponta de a fi credibil cu discursul său, nu doar din vechile raţiuni populiste, patentate de guvernul Alianţei D.A. când a rupt acordul cu FMI în 2005 pe motiv că n-are nevoie de sfaturile lui, dar mai ales pentru că insistenţa lui Victor Ponta de a apăra majorarea accizei tot prin metoda veche a dării vinei pe FMI denotă o lipsă de răspundere faţă de propriile politici încă mai condamnabilă decât faptul că banii strânşi din acciză vor avea mai multe destinaţii decât construcţia de autostrăzi.

  • Faci morală miniştrilor 10 minute şi pui ţara pe şine. Perlele politice ale săptămânii

    “Cred că după 25 mai, când se va confirma că, din ruperea USL, PSD nu pierde şi câştigă Traian Băsescu şi puii săi care vor face mai mult decât PNL, cred că raţiunea va duce la refacerea USL măcar până îl vedem pe Traian Băsescu plecat de acolo” – premierul Victor Ponta

    “Cert este că nu sunt încă destul de în vârstă încât, dacă cineva m-ar ruga să pun ţara pe şine, nu aş face-o, un an de zile, pe contract” – preşedintele Traian Băsescu despre posibilitatea de a deveni premier

    “E bine ca prim-ministru. Faci morală miniştrilor 10 minute la începutul şedinţei, unul n-a fost tuns, unul n-a vorbit ce trebuie ieri la televizor” – Crin Antonescu, liderul PNL, despre Victor Ponta

    “Să aducem, măcar simbolic, Catalonia şi Tirolul de Sud în Ardeal” – Kelemen Hunor, preşedintele UDMR

    “Alianţele liberalilor sunt precum pălăria lui Spirache. Oricum o dai, nu iese bine” – senatorul PNL Varujan Vosganian

    “O altă cauză este politica fiscală a OMV” – Elena Udrea (PMP) explicând scumpirea carburanţilor din perioada 2009-2012

    “Trec foarte multe autovehicule pe acolo” – ministrul Dan Şova despre oportunitatea viitoarei autostrăzi Bucureşti-Alexandria
     

  • Balet electoral la pompa de benzină

    Nu atât declaraţia ministrului, cât realitatea că FMI a aprobat majorarea accizei, ba chiar a cerut acoperirea deficitului creat de faptul că majorarea se aplică abia din aprilie au schimbat însă subtil ţinta de atac: dacă la început preşedintele spunea că banii colectaţi în plus la buget vor hrăni strict nevoile electorale ale baronilor, acum preşedintele a apreciat, într-o scrisoare adresată premierului, doar că majorarea accizei “va conduce la pierderea competitivităţii la nivel regional” pentru transportatori şi va duce la creşterea preţurilor de consum.

    Îndulcirea tonului prezidenţial a coincis însă şi cu altă prioritate bugetară nou-apărută în contextul crizei din Ucraina, cu insistenţa consecutivă a NATO pentru consolidarea prezenţei militare în zonă: la bilanţul MApN, Traian Băsescu a cerut explicit alocarea unor bani suplimentari, la rectificarea bugetară, pentru creşterea capacităţii de reacţie a armatei. Iar premierul Victor Ponta a preluat prompt mingea venită la fileu, explicând că “dacă mi-aţi da 2,4 miliarde de lei aş renunţa mâine la acciza pe carburant”, dar “problema e de unde luăm banii, că de undeva trebuie să îi luăm dacă dorim să avem în continuare şcoli, spitale, armată, poliţie, dacă vrem să facem autostrăzi”. A fost prima dată când armata a apărut în discursul premierului drept beneficiar potenţial al veniturilor suplimentare din acciză.

    În astfel de condiţii, recentul miting PMP contra accizei, văzut de Elena Udrea drept startul unei furii populare contra Guvernului care ar putea dacă nu să doboare actuala putere, măcar să crească mai rapid în sondaje cota PMP, rămâne doar o acţiune electorală de trecut la arhivă, alături de alte acţiuni asemănătoare în care nu se uneşte, ci concurează direct cu PDL (care a anunţat şi el proteste în benzinării cu ocazia zilei de 1 aprilie). Unificarea partidelor de dreapta sub conducerea PMP, invocată de Elena Udrea drept singura cale de a nu rămâne cu USD la putere şi la Cotroceni, şi la Guvern, şi în Parlament rămâne evident improbabilă, atâta vreme cât PMP continuă să funcţioneze ca un aspirator de parlamentari şi europarlamentari de la PDL şi PNL.

    După ce insistenţa Elenei Udrea şi a lui Cristian Preda pentru ca Elena Băsescu să candideze pe listele PMP pentru europarlamentare a rămas fără ecou, singurele puncte de tactică electorală ale partidului dornic să preia şefia dreptei în România au rămas acum încercarea de recompunere, măcar la nivel de imagine, a trioului tradiţional Băsescu-Boc-Udrea, cu impact strict la “nucleul dur” de fani ai ai preşedintelui (aşa cum s-a întâmplat la reuniunile Fundaţiei Mişcarea Populară), la care se adaugă mai nou şi declaraţiile Elenei Udrea că l-ar putea învinge pe Victor Ponta la prezidenţiale.

  • Udrea: “Doi politicieni extraordinari: Traian Băsescu şi Emil Boc”

    “Am văzut din nou împreună doi politicieni extraordinari: Traian Băsescu şi Emil Boc, parteneri în trecerea României prin cea mai gravă criză economică din ultimii 80 de ani şi doi oameni care împărtăşesc aceleaşi idei privind statul de drept”, afirmă Elena Udrea.

    La dezbatere, la care au participat preşedintele Traian Băsescu şi primarul PDL de Cluj, Emil Boc, au fost prezenţi din partea PMP, între alţii, Eugen Tomac, şeful PMP, Cristian Preda, Teodor Baconschi.

    “Am ţinut un discurs despre importanţa apariţiei Partidului Mişcarea Populară ca şi continuator al proiectului de modernizare şi reformă a statului început de Preşedintele Traian Băsescu în 2004”, afirmă Elena Udrea. “PMP este partidul oamenilor care au făcut ceva în viaţa lor şi care ştiu de ce are nevoie ţara pentru a progresa. Noi, cei prezenţi la această dezbatere, am dovedit, fără putinţă de tăgadă, că putem ajuta România să progreseze. Că putem lăsa ceva în urma noastră. Că am reuşit să împingem ţara asta înainte.”

    Preşedintele Traian Băsescu le-a spus reprezentanţilor PMP că nu pot fi “urmaşii” săi dacă nu câştigă alegerile, precizând că acest lucru înseamnă un scor cu două cifre la europarlamentare şi poate chiar să dea candidatul dreptei la prezidenţialele din acest an.

    “Vă asigur că, atât cât pot, ca preşedinte în funcţie, voi susţine în primul rând fundaţia, dar şi partidul, pentru că vreau să fie singurul partid infiinţat după ’91 care reuşeşte şi care să fie şi la guvernare”, le-a spus Traian Băsescu participanţilor la dezbatere.

  • Băsescu: Cred că Putin se uită cu cel mai mare jind la gurile Dunării

    Potrivit şefului statului, nimeni, în momentul de faţă, nu exclude “paşi următori”, care să vizeze Transnistria, Republica Moldova, estul Ucrainei sau Odessa. “Dacă mă întrebaţi pe mine, şi asta am susţinut în discuţii la Bruxelles, Federaţia Rusă nu va invada estul Ucrainei, dar îl va controla prin oamenii numiţi în administraţie, pentru că nu au niciun rost să rupă Ucraina”, a spus Băsescu.

    El a precizat că ruşii îşi doresc un “om pe placul lor” în fruntea Ucrainei, la alegerile prezidenţiale din 25 mai. “Cred că Putin se uită cu cel mai mare jind, dacă privim în istoria Federaţiei Ruse şi în istoria Imperiului rus, se uită cu jind la gurile Dunării. Cred că Transnistria, Odessa şi către gurile Dunării, către această zonă, nu ştiu dacă se va întâmpla, dar mi-am făcut datoria să avertizez aliaţii noştri, sper să nu se întâmple, dar, în mod categoric, aceste riscuri există”, a spus şeful statului.

    Preşedintele Băsescu a mai spus că, în opinia sa, vor mai urma acte de agresiune, după Ucraina, “nu împotriva statelor membre NATO, dar, acolo unde NATO nu există, pentru Putin nimic nu există”. În opinia preşedintelui Băsescu, “schimbarea frontierelor în regiune nu este exclusă”.

    Mai mult pe www.mediafax.ro.
     

  • Hamlet de Dâmboviţa: A fi sau a nu fi băsist

    Propaganda PSD a avut, în acest sens, un rol greu, începând cu sugestiile premierului Victor Ponta că obiectivele defunctei USL nu se pot considera îndeplinite atâta vreme cât Traian Băsescu rămâne la putere şi că, deci, părăsirea de către PNL a USL înseamnă abandonarea electoratului care a sperat că liberalii împreună cu pesediştii vor scăpa ţara de “băsism”.

    Aceasta a fost premisa insistenţei lui Ponta că USL se poate reface după alegeri (menite să demonstreze deschiderea şi lipsa de ranchiună a PSD faţă de ex-partenerul “trădător”) , dar şi a săgeţilor de genul “putem reface alianţa şi cu domnul Antonescu, şi fără el”, trimise spre liberalii dezamăgiţi de ieşirea partidului lor de la guvernare, dar neconvinşi încă să treacă la PSD sau la inexistentul partid liberal al lui Tăriceanu.

    De partea sa, Crin Antonescu a încercat să explice că acum bătălia nu se mai dă cu baubaul Băsescu, care îşi termină oricum mandatul în câteva luni, ci cu tentaţia veche a PSD de a se transforma în partid-stat. Antonescu (ca şi comentatorii care au arătat că dorinţa PSD este de a nu figura ca unic actor al guvernării, ci de a se ascunde sub umbrela unor uniuni şi alianţe cu parteneri oricât de simbolici) are dreptate în privinţa partidului-stat, dar nu şi a faptului că Băsescu (de fapt “băsismul”) a rămas în continuare un reper capabil să polarizeze atât scena politică, cât şi simpatiile electoratului. O dovedeşte lupta acerbă pentru titlul de “cel mai băsist partid” sau, după caz, “singurul partid de dreapta care are curajul să se opună lui Băsescu”, luptă în plină desfăşurare între PDL, PMP şi restul micilor partide de dreapta care aspiră la recâştigarea puterii în dauna PSD – grup la care s-a adăugat acum şi PNL.

  • Băsescu: România NU va recunoaşte rezultatele referendumului din Crimeea

    “România consideră ilegal referendumul în curs de desfăşurare în Crimeea şi nu va recunoaşte rezultatele acestuia în condiţiile în care Curtea Constituţională a Ucrainei a declarat neconstituţională organizarea referendumului privind separarea Peninsulei Crimeea de Ucraina, iar preşedintele interimar al Ucrainei, domnul Oleksandr Turcinov, a semnat decretul de anulare a declaraţiei de independenţă a acesteia”, spune şeful statului, citat în comunicat.

    Totodată, declară Băsescu, un scrutin organizat sub ameninţarea ocupaţiei militare nu poate întruni normele unui proces democratic care să poată fi recunoscut şi legitimat de comunitatea internaţională. “Rezultatul previzibil şi lipsit de fundament legal al actualului referendum îl reprezintă «anexarea» Crimeei”, susţine preşedintele României.

    “Solicităm Federaţiei Ruse să acţioneze în relaţia cu Ucraina în conformitate cu Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite şi cu principiile de drept internaţional, inclusiv prin prevederile Memorandumului de la Budapesta. Susţinem independenţa, integritatea teritorială şi suveranitatea Ucrainei şi sprijinim reglementarea crizei pe cale diplomatică”, mai spune Traian Băsescu.

    Uniunea Europeană a condamnat în mod oficial, duminică, referendumul din Crimeea, catalogându-l drept “ilegal şi ilegitim”, şi a anunţat că va adopta sancţiuni luni, potrivit AFP.

    La rândul său, Washingtonul “respinge” referendumul care a avut loc duminică în Crimeea, a anunţat Casa Albă.

    Conform unui exit-poll, duminică, locuitorii din Crimeea au aprobat cu 93% din voturi alipirea peninsulei ucrainene la Rusia, transmite AFP.