Tag: barbati

  • A pornit afacerea în 2014 cu o investiţie de 2.000 de euro, iar acum vinde şosete de 200.000 de lei

    Şosetele Madam Mitza au apărut ca o alternativă la produsele deja existente pe piaţă, abordând o nişă creativă – imprimeurile grafice. Iar ca să fie original până la capăt, s-a gândit ca numele brandului să invoce un personaj binecunoscut în istoria Capitalei, ce ar putea fi adaptat cu uşurinţă la personalitatea românilor. „Ideea cu Madam Mitza mi-a venit pur şi simplu când am construit în mintea mea conexiunile între şosete, culori vii şi bicicletă. Iar singura femeie care purta şosete de acest gen şi mergea cu bicicleta era madama de oraş Miţa Biciclista.

    De asemenea, pe piaţa românească nu există un brand de şosete cu modele grafice unice şi diferite faţă de cele din comerţ. Mai ales că pentru bărbaţi era aproape inexistent“, spune Bogdan Voiculescu, „fericitul posesor al brandului Madam Mitza“, după cum se autodescrie.
    Prima provocare a fost inventarea brandului, de la denumire până la partea vizuală. „În scurt timp aveam pe hârtie un brand, Madam Mitza, cât şi primele trei modele grafice ce urmau a fi puse pe şosete“, povesteşte antreprenorul. Au urmat apoi întâlnirea şi negocierea cu un producător local, fabrica de şosete RoGalu din Bucureşti, „unde am găsit o mare disponibilitate şi înţelegere din partea lor“. Nu a durat mult până la transformarea ideii în afacere – a început pregătirea prin septembrie-octombrie 2014, cu o investiţie iniţială de 2.000 de euro, iar în februrie 2015 a adus pe piaţă primele trei modele, pe care a început să le vândă prin intermediul website‑ului.

    În momentul de faţă Madam Mitza vinde 300 de perechi de şosete lunar, având în portofoliu nouă modele unice. Dintre acestea, cel mai vândut produs este modelul „mustăţi“, spune antreprenorul, „care are un preţ mediu de 17 lei, se găseşte în trei variante de culori şi s-a vândut foarte bine pe segmentul bărbaţi“.  La sfârşitul lui 2016 se împlinesc doi ani de la lansarea afacerii, iar astăzi a ajuns la afaceri de circa 200.000 de lei şi un profit de aproximativ 60.000 de lei, cifre înregistrate pentru anul trecut.

    Şosetele marca Madam Mitza au un preţ mediu de 19 lei şi se adresează persoanelor „care văd viaţa colorat şi sunt întotdeauna optimist, celor care îndrăgesc sportul şi mişcarea în aer liber, celor care sunt pasionaţi de încălţămintea cool, celor care sunt foarte atenţi cu aspectul lor vizual în public, bărbaţilor dandy şi, nu în ultimul rând, celor care îşi etalează personalitatea prin accesorii“, explică Bogdan Voiculescu.

    Antreprenorul pune foarte mult accent pe elementul de originalitate al afacerii şi spune că „de la noi lumea cumpără un brand, o poveste, nu o simplă pereche de şosete“, afirmând că cei care produc şosete româneşti şi le vând prin lanţurile de magazine nu îi sunt competitori direcţi. Este foarte optimist în legătură cu dezvoltarea afacerii şi speră ca până la sfârştiul anului să înregistreze o creştere de 20% a profitului şi de 40% a vânzărilor: „Sper să ajung până la sfârşitul anului la o medie de 500 de perechi lunar şi să extind portofoliul până la 20-25 de modele“, adaugă el.  Aceasta nu ar fi singura modalitate de extindere a afacerii. În scurt timp, dacă lucrurile vor merge în direcţia propusă, speră să abordeze şi piaţa externă, având în plan şi introducerea altor tipuri de produse.

    Pentru că a avut un parcurs profesional liniar, fiind pasionat de grafică încă din liceu şi urmând studii specifice, antreprenoriatul este un început de drum pentru Bogdan Voiculescu. „Toată viaţa mea am făcut grafică. Design. Altceva nu ştiu“, declară acesta, însă a făcut mereu „afaceri după ureche. Fac şi alte lucruri, cum ar fi design de web şi aplicaţii mobile, grafic design de brand, identitate vizuală şi de vreo două, trei ori pe an lucrez în producţia de film ca art director“.

    A avut primul SRL în urmă cu nouă ani, iar de atunci este la al treilea şi îi merge foarte bine, activând mereu în domeniul în care a studiat. Totuşi, consideră că Madam Mitza îl defineşte ca antreprenor: „Din 2003 activez pe piaţa de design, în special IT, ca antreprenor. Mă rog… acum sunt antreprenor în sensul clar al cuvântului, cu Madam Mitza“.

    Dacă ar fi să evidenţieze una dintre cele mai importante lecţii învăţate prin prisma acestei afaceri pe primul loc este organizarea, pe care o consideră extrem de importantă: „Un plan de business, pe care abia acum îl înţeleg, este indispensabil, iar procesul de dezvoltare şi implementare al afacerii se învaţă“. Este foarte important să asculţi oamenii cu mai multă experienţă, dar să crezi mereu în ideile tale, este sfatul lui Bogdan Voiculescu: „Succesul vine doar dacă îţi doreşti să creezi un brand care să rămână mult timp în inimile oamenilor. Trebuie doar să crezi în ceea ce realizezi“, conchide acesta.
     

  • Povesta omului care a trait toată viaţa inconjurat de cele mai frumoase femei din lume – GALERIE FOTO

    Hugh Hefner s-a născut în aprilie 1926 în Chicago, Illinois, Statele Unite. Ambii părinţi au fost profesori, iar Hefner şi-a descris mereu familia ca una „conservatoare“. Hefner a urmat cursurile liceului Steinmetz, iar în timpul celui de-al doilea război mondial a activat pentru un ziar militar. A absolvit ulterior cursurile Universităţii din Illinois, obţinând două diplome, în psihologie şi în scriere creativă.

    Hugh Hefner s-a angajat pe postul de copywriter în cadrul revistei Esquire, de unde a plecat în anul 1952 pe motivul că i s-a refuzat o creştere salarială de 5 dolari. Anul următor, Hefner a obţinut un împrumut bancar de 600 de dolari ipotecându-şi mobila; a reuşit apoi să strângă 8.000 de dolari de la alţi 45 de investitori, printre care şi mama sa, pentru a lansa o revistă destinată bărbaţilor. „Mama nu mi-a dat cei 1.000 de dolari pentru că a crezut în proiect, ci pentru că a crezut în fiul ei.“

    Numele iniţial ar revistei trebuia să fie Stag Party (Petrecerea burlacilor), dar Hefner a decis să îi schimbe denumirea înainte de apariţia primului număr. Acea primă ediţie a fost publicată în decembrie 1953 şi a prezentat pe copertă o fotografie cu Marilyn Monroe. Revista s-a vândut în peste 50.000 de exemplare, bucurându-se de un succes neaşteptat. Hugh Hefner nu a cunoscut-o personal pe Marilyn Monroe, dar a declarat de mai multe ori că ea a fost cea care i-a adus noroc; el a cumpărat cripta alăturată celei în care se află Monroe, din cimitirul Westwood Village Memorial.

    Victor Lownes, devenit ulterior vicepreşedinte al publicaţiei, este cel care a creat schiţa personajului în care s-a transformat tânărul Hefner, după modelul idealului creat de revistă. Playboy comunica bărbaţilor ce filme să vadă, ce cărţi să citească, cum să se îmbrace, cum să îşi decoreze apartamentele, cum să gătească sau să prepare cocktail-uri – toate acele lucruri pe care Hefner nu le ştia la începuturile carierei sale. „Am lansat revista fără niciun ban în 1953 şi, în câţiva ani, întreaga mea viaţă s-a schimbat. Am devenit editorul celei mai de succes reviste pentru bărbaţi din lume, iar în 1959 am ieşit din spatele biroului şi am început să îmi trăiesc viaţa“, dezvăluie Hefner, în vârstă de 89 de ani acum. „M-am reinventat şi am devenit în cele din urmă «Mr. Playboy»“.

    Şi-a stabilit ca repere de stil haina din catifea şi pipa în momentul când a început să emită Penthouse Party TV, în 1959. „Se spune că am ales să folosesc pipa pentru că nu aveam ce să fac cu mâinile în timpul emisiunii. Realitatea este că era o recuzită utilă, ce completa haina din catifea şi Mercedes Benz‑ul. Era parte din persoana pe care voiam să o creez“, povesteşte Hefner. „Am folosit revista ca mijloc în realizarea scopurilor mele şi, în acest proces, am indicat o direcţie pentru alţi bărbaţi şi femei despre cum ar putea să îşi trăiască viaţa“. În 1961, imperiul Playboy s-a extins printr-o reţea de cluburi, pe scenele cărora apăreau comedianţi şi iepuraşi Playboy, unde se intra pe bază de membership. În 1968, Hefner s-a căsătorit cu Barbi Benton, după ce s-au cunoscut în cadrul unei emisiuni TV, al cărei coprezentator a devenit.

    În 1988, ultimul club Playboy a fost închis, iar televiziunea a contribuit la declinul Playboy odată cu lansarea unei noi platforme pentru comedianţii ce altădată îşi arătau talentul în cluburile imperiului. Hugh Hefner are o avere estimată la 43 de milioane de dolari. El se află la a treia căsătorie şi are patru copii.

  • Povesta omului care a trait toată viaţa inconjurat de cele mai frumoase femei din lume – GALERIE FOTO

    Hugh Hefner s-a născut în aprilie 1926 în Chicago, Illinois, Statele Unite. Ambii părinţi au fost profesori, iar Hefner şi-a descris mereu familia ca una „conservatoare“. Hefner a urmat cursurile liceului Steinmetz, iar în timpul celui de-al doilea război mondial a activat pentru un ziar militar. A absolvit ulterior cursurile Universităţii din Illinois, obţinând două diplome, în psihologie şi în scriere creativă.

    Hugh Hefner s-a angajat pe postul de copywriter în cadrul revistei Esquire, de unde a plecat în anul 1952 pe motivul că i s-a refuzat o creştere salarială de 5 dolari. Anul următor, Hefner a obţinut un împrumut bancar de 600 de dolari ipotecându-şi mobila; a reuşit apoi să strângă 8.000 de dolari de la alţi 45 de investitori, printre care şi mama sa, pentru a lansa o revistă destinată bărbaţilor. „Mama nu mi-a dat cei 1.000 de dolari pentru că a crezut în proiect, ci pentru că a crezut în fiul ei.“

    Numele iniţial ar revistei trebuia să fie Stag Party (Petrecerea burlacilor), dar Hefner a decis să îi schimbe denumirea înainte de apariţia primului număr. Acea primă ediţie a fost publicată în decembrie 1953 şi a prezentat pe copertă o fotografie cu Marilyn Monroe. Revista s-a vândut în peste 50.000 de exemplare, bucurându-se de un succes neaşteptat. Hugh Hefner nu a cunoscut-o personal pe Marilyn Monroe, dar a declarat de mai multe ori că ea a fost cea care i-a adus noroc; el a cumpărat cripta alăturată celei în care se află Monroe, din cimitirul Westwood Village Memorial.

    Victor Lownes, devenit ulterior vicepreşedinte al publicaţiei, este cel care a creat schiţa personajului în care s-a transformat tânărul Hefner, după modelul idealului creat de revistă. Playboy comunica bărbaţilor ce filme să vadă, ce cărţi să citească, cum să se îmbrace, cum să îşi decoreze apartamentele, cum să gătească sau să prepare cocktail-uri – toate acele lucruri pe care Hefner nu le ştia la începuturile carierei sale. „Am lansat revista fără niciun ban în 1953 şi, în câţiva ani, întreaga mea viaţă s-a schimbat. Am devenit editorul celei mai de succes reviste pentru bărbaţi din lume, iar în 1959 am ieşit din spatele biroului şi am început să îmi trăiesc viaţa“, dezvăluie Hefner, în vârstă de 89 de ani acum. „M-am reinventat şi am devenit în cele din urmă «Mr. Playboy»“.

    Şi-a stabilit ca repere de stil haina din catifea şi pipa în momentul când a început să emită Penthouse Party TV, în 1959. „Se spune că am ales să folosesc pipa pentru că nu aveam ce să fac cu mâinile în timpul emisiunii. Realitatea este că era o recuzită utilă, ce completa haina din catifea şi Mercedes Benz‑ul. Era parte din persoana pe care voiam să o creez“, povesteşte Hefner. „Am folosit revista ca mijloc în realizarea scopurilor mele şi, în acest proces, am indicat o direcţie pentru alţi bărbaţi şi femei despre cum ar putea să îşi trăiască viaţa“. În 1961, imperiul Playboy s-a extins printr-o reţea de cluburi, pe scenele cărora apăreau comedianţi şi iepuraşi Playboy, unde se intra pe bază de membership. În 1968, Hefner s-a căsătorit cu Barbi Benton, după ce s-au cunoscut în cadrul unei emisiuni TV, al cărei coprezentator a devenit.

    În 1988, ultimul club Playboy a fost închis, iar televiziunea a contribuit la declinul Playboy odată cu lansarea unei noi platforme pentru comedianţii ce altădată îşi arătau talentul în cluburile imperiului. Hugh Hefner are o avere estimată la 43 de milioane de dolari. El se află la a treia căsătorie şi are patru copii.

  • Traficul de persoane rămâne o problemă pentru România. Suntem pe locul trei în Uniunea Europeană

    15,846 de persoane au fost victime a traficului de persoane din Uniunea European, în perioada 2013-2014, dintre care 15% au fost copii, potrivit ultimelor date ale Comisiei Europene. În Olanda s-au înregistrat cele mai multe victime (1561), apoi Marea Britanie (1358) şi România (757).

    Bărbaţii, femeile şi copiii români sunt victime ale traficului de forţă de muncă în mai multe domenii, dar sunt şi forţaţi să cerşească şi să fure în România şi în alte ţări europene. Femeile şi copiii români sunt victime ale traficului sexual în România şi în alte ţări europene. Românii forţaţi să cerşească şi să comită infracţiuni sunt adesea copii romi.
     

  • Ce fac angajaţii din România după serviciu

    După o zi de muncă, 21% dintre angajaţii din România petrec cel puţin o oră  navigând pe internet, potrivit studiului despre calitatea vieţii la locul de muncă realizat de IRES la cererea companiei de produse şi servicii pentru motivarea şi fidelizarea angajaţilor Up România.

    63% dintre intervievaţi spun că fac mişcare, 48% că practică un hobby, iar 81%  că se uită la televizor, 40% dintre aceştia alocând însă mai puţin de o oră pentru această activitate.

    Cei mai mulţi dintre angajaţii care au fost chestionaţi (48%) alocă zilnic responsabilităţilor familiale între 1 şi 3 ore, iar peste un sfert alocă între 4 şi 6 ore, conform propriilor declaraţii.

    Angajaţii din România susţin că au mai degrabă un orar flexibil (47% vs. 42% care declară că au un orar inflexibil), iar bărbaţii (50%) şi angajaţii din mediul privat (49%) afirmă acest lucru într-o proporţie mai mare decât femeile (42%) şi angajaţii din sectorul public (43%).

    Cei mai mulţi dintre angajaţii participanţi la cercetare afirmă că dorm zilnic între 6 şi 7 ore (34%), un procent important de angajaţi dormind mai mult de 7 ore (32%), precum şi mai puţin de 6 ore (30%).

    Jumătate dintre persoanele chestionate estimează că menţin în echilibru fără probleme viaţa personală şi viaţa profesională la actualul loc de muncă, în timp ce 14% menţin acest echilibru cu dificultăţi, iar 8% abia reuşesc să le menţină.

     

     

     

  • Cel mai tânăr candidat la locale are 18 ani, alţi 26 au vârsta cuprinsă între 90 şi 100 de ani

     Pentru alegerile locale din 5 iunie şi-au depus candidatura 267.239 de persoane, din care 210.097 bărbaţi şi 57.142 de femei.

    Potrivit BEC, 449 dintre candidaţi au vârsta sub 23 de ani. PMP a trimis cei mai mulţi tineri în bătălia eletorală – 79, urmat de ALDE – 69 şi UNPR – 51. Cel mai tânăr competitor electoral, Mihai Constantin Puiu, a împlinit 18 ani la mijlocul lunii aprilie. El candidează din partea ALDE pentru un mandat de consilier local într-o comună din judeţul Neamţ.

    Dintre cei 449 de candidaţi, 40 au sub 20 de ani, dintre care 22 bărbaţi şi 18 femei.

    Conform sursei citate, la polul opus, 10 femei şi 16 bărbaţi care candidează au vârsta cuprinsă între 90 şi 100 de ani. ALDE este partidul care a trimis în bătălia electorală cei mai mai mulţi vârstnici, 5 bărbaţi şi 3 femei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ştiinţa a găsit răspunsul: Ce pretenţii au bărbaţii bogaţi de la femei

    Cercetătorii din China au examinat influenţa stării materiale asupra comportamentului romantic în cadrul a două experimente, unde au fost analizate “primele” sentimente ale participanţilor în raport cu informaţia despre partenerul lor: dacă acesta are mai mulţi sau mai puţini bani.

    Potrivit Descoperă, studiul sugerează că oamenii se angajează în “strategii condiţionate de împerechere” bazându-se pe alegerile lor romantice în condiţiile factorilor de mediu.

    În cadrul studiului, cercetătorii au recrutat studenţi chinezi care erau implicaţi în relaţii heterosexuale pe termen lung. Participanţii au fost apoi repartizaţi aleatoriu în grupuri: un grup ”relativ bogat” şi un grup ”relativ sărac”.

    “Ne-am dorit o mai bună înţelegere a importanţei psihologice a banilor în dezvoltarea unor relaţii romantice, deoarece despre acest subiect se cunoaşte foarte puţin. În acest fel, oamenii ar avea o mai bună perspectivă a relaţiilor în care se află”, a explicat profesorul Darius Chan, de la Departamentul de Psihologie a Universităţii din Hong Kong.

    Pentru primul experiment, cercetătorii au cerut studenţilor să răspundă la întrebări cu privire la starea lor financiară, folosind o scală diferită în funcţie de starea atribuită. Acest lucru a fost realizat în conformitate cu aşteptările că cei din grupul “bogat” ar alege probabil cea mai mare sumă de bani enumerată, în timp ce cei din grupul “sărac” ar face selecţii din partea de jos a grilei.

    Mai multe puteti citi pe www.zf.ro

  • Cât câştigă cele mai bine plătite femei executiv din lume

    Publicaţia Fortune a realizat un top 5 al celor mai bine plătite femei executiv din lume.

    Safra Catz în , CEO al Oracle, a câştigat cei mai mulţi bani în 2015 atingând suma impresionantă de 56.9 milioane de dolari. În top este urmată de Ruth Porat, CFO al Alphabet, a obţinut 41.1 milioane de dolari anul trecut, apoi Mary Barra, CEO al GM, cu 36.3 milioane de dolari în 2015.

    Locurile patru şi cinci sunt ocupate de Marillyn Hewson, CEO al Lockheed Martin, şi
    Angela Ahrendts, SVP REtail şi Online al Apple, cu 28.3 mil. de dolari şi respectiv 27.6 milioane de dolari.

    Ce este interesant de observat este faptul că toate cele 5 femei lucrează în industrii dominate de bărbaţi (3 în IT), industria auto şi aeronautică.

  • Cât câştigă cele mai bine plătite femei executiv din lume

    Publicaţia Fortune a realizat un top 5 al celor mai bine plătite femei executiv din lume.

    Safra Catz în , CEO al Oracle, a câştigat cei mai mulţi bani în 2015 atingând suma impresionantă de 56.9 milioane de dolari. În top este urmată de Ruth Porat, CFO al Alphabet, a obţinut 41.1 milioane de dolari anul trecut, apoi Mary Barra, CEO al GM, cu 36.3 milioane de dolari în 2015.

    Locurile patru şi cinci sunt ocupate de Marillyn Hewson, CEO al Lockheed Martin, şi
    Angela Ahrendts, SVP REtail şi Online al Apple, cu 28.3 mil. de dolari şi respectiv 27.6 milioane de dolari.

    Ce este interesant de observat este faptul că toate cele 5 femei lucrează în industrii dominate de bărbaţi (3 în IT), industria auto şi aeronautică.

  • Portretul robot al micului om de afaceri din România

    Potrivit datelor KeysFin, România are, în mod oficial, peste 580.000 de oameni de afaceri. Cei mai mulţi sunt bărbaţi, cu vârste cuprinse între 35-55 de ani, însă femeile vin din urmă, numărul acestora ajungând, în 2015, la peste 240.000.

    Cei mai mulţi oameni de afaceri din România, care deţin calitatea de acţionar la societate şi au minim 25% din acţiuni, sunt bărbaţi (373.798) în timp ce femeile sunt 240.960. Bărbaţii au vârsta medie de 44,6 ani, iar femeile de 44 de ani. 

    “Este vârsta la care cei mai mulţi au acumulat deja experienţa necesară pentru a se lansa pe cont propriu în business. Mulţi sunt foşti angajaţi în diverse firme, dar sunt şi destui cei care fac afaceri dintr-un talent înăscut, care au avut tot timpul spirit antreprenorial, căliţi fiind la şcoala vieţii”, au declarat analiştii de la KeysFin. 

    Oamenii de afaceri bărbaţi sunt mai atraşi de investiţiile în domenii lucrative, de la construcţii (75%), la producţie (67%), transport (70,7%) şi comerţ (56,3%), în timp ce femeile sunt cele mai multe prezente în domenii precum sănătatea şi asistenţa socială (58,5%), serviciile (51,7%), activităţile administrative (43,59%) şi cele cultural-educative (40,4%).

    Cei mai experimentaţi sunt implicaţi în domenii precum industria extractivă şi prelucrătoare, unde majoritatea acţionarilor au vârsta medie de 48 de ani. La fel şi în sănătate şi educaţie (profesori şi medici), în timp ce serviciile administrative sunt asigurate de acţionari cu vârsta medie de 47 de ani.

    La polul opus se află sectorul comunicaţiilor şi informaţiilor (IT&C), producţia de bunuri şi servicii şi activităţile de spectacole culturale şi recreative, unde vârsta medie este de 40 de ani.