BusinessMagazin

Tag: autostrada

  • Şoferii vor plăti la început o taxă de 7 lei pe autostrada Comarnic-Braşov – proiect

     “Valoarea de 2,73 miliarde euro reprezintă suma totală pe care statul român ar plăti-o pentru construcţia (pe o perioadă de 4 ani) şi pentru operarea şi întreţinerea autostrăzii Comarnic – Braşov (pe o perioadă de 26 de ani), sub condiţia ca această sumă să fie disponibilă azi”, se arată într-o prezentare a proiectului, făcută publică de Ministerul Transporturilor la solicitarea premierului Victor Ponta.

    În condiţiile în care autostrada va avea o lungime 53 de kilometri, costul total pentru construcţie, operare şi întreţinere pe perioada concesiunii este cuprins între 51,5 milioane euro pe kilometru, în varianta fără credite, şi 159,5 milioane euro pe kilometru.

    Costul total de construcţie al autostrăzii, în baza ofertei câştigătoare a asocierii Vinci – Strabag – Aktor, este de 1,82 miliarde euro fără TVA. Construcţia propriu-zisă este estimată la 1,66 miliarde euro, la care se adaugă cheltuieli pentru servicii de inginerie şi proiectare de 109,7 milioane euro şi alte costuri (asigurări, inginer independent) evaluate la 54,8 milioane euro.

    Concesionarul va beneficia de trei categorii de venituri, respectiv plăţi de disponibilitate de la autoritatea publică, venituri din tariful de concesiune achitat de utilizatorii autostrazii, deduse din plata de disponibilitate, şi venituri din utilizarea infrastructurii secundare (chirii sau redevenţe achitate de entităţile care opereaza benzinării sau alte spatii de servicii), un procent de 60% urmând să revină autorităţii contractante şi să fie dedus din plata de disponibilitate.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Şoferii vor plăti la început o taxă de 7 lei pe autostrada Comarnic-Braşov – proiect

     “Valoarea de 2,73 miliarde euro reprezintă suma totală pe care statul român ar plăti-o pentru construcţia (pe o perioadă de 4 ani) şi pentru operarea şi întreţinerea autostrăzii Comarnic – Braşov (pe o perioadă de 26 de ani), sub condiţia ca această sumă să fie disponibilă azi”, se arată într-o prezentare a proiectului, făcută publică de Ministerul Transporturilor la solicitarea premierului Victor Ponta.

    În condiţiile în care autostrada va avea o lungime 53 de kilometri, costul total pentru construcţie, operare şi întreţinere pe perioada concesiunii este cuprins între 51,5 milioane euro pe kilometru, în varianta fără credite, şi 159,5 milioane euro pe kilometru.

    Costul total de construcţie al autostrăzii, în baza ofertei câştigătoare a asocierii Vinci – Strabag – Aktor, este de 1,82 miliarde euro fără TVA. Construcţia propriu-zisă este estimată la 1,66 miliarde euro, la care se adaugă cheltuieli pentru servicii de inginerie şi proiectare de 109,7 milioane euro şi alte costuri (asigurări, inginer independent) evaluate la 54,8 milioane euro.

    Concesionarul va beneficia de trei categorii de venituri, respectiv plăţi de disponibilitate de la autoritatea publică, venituri din tariful de concesiune achitat de utilizatorii autostrazii, deduse din plata de disponibilitate, şi venituri din utilizarea infrastructurii secundare (chirii sau redevenţe achitate de entităţile care opereaza benzinării sau alte spatii de servicii), un procent de 60% urmând să revină autorităţii contractante şi să fie dedus din plata de disponibilitate.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Lotul I al autostrăzii Nădlac-Arad ar putea fi deschis circulaţiei săptămâna viitoare

    Directorul proiectului autostrăzii Nădlac-Arad, Adrian Adler, a declarat, vineri, corespondentului MEDIAFAX, că lotul I ar putea fi deschis circulaţiei săptămâna viitoare, pentru că lucrările au fost încheiate.

    “Au fost finalizate lucrările la corpul autostrăzii, iar de acum se lucrează doar în exteriorul acesteia, cum ar fi la şanţuri, garduri sau poduri. Aşteptăm la începutul săptămânii viitoare o comisie tehnică de la CNADNR, care va verifica elementele ce ţin de siguramţa circulaţiei, astfel încât dacă se primeşte acceptul, traficul va fi deschis în jurul datei de 18 decembrie”, a declarat Adler.

    El a precizat că, pentru a se putea circula pe autostradă, s-au mai finalizat şase kilometri din lotul II, care asigură legătura cu DN7 printr-un nod rutier existent lângă oraşul Pecica. La capătul de la frontiera cu Ungaria, va exista un alt drum de legătură cu DN7, spre actualul punct de control pentru trecerea graniţei.

    “Acest drum de legătură are doar două benzi, motiv pentru care propunem ca traficul pe lotul I să fie deschis doar pentru autoturisme. În caz contrar, apare riscul unor blocaje create de camioanele care în mod obişnuit aşteaptă în coloană controlul de la frontieră. Luăm în calcul şi posibilitatea ca tirurile să circule pe lotul I doar pe sensul spre Arad”, a declarat Adler.

    Referitor la lotul II, cuprins între Pecica şi Arad, Adler a declarat că acesta va fi deschis circulaţiei cel mai probabil în luna iunie, perioadă în care ar urma să fie finalizată şi autostrada din Ungaria cuprinsă între Nădlac şi Mako.

    Construcţia Autostrăzii Nădlac-Arad a fost împărţită în două loturi, pe o distanţă totală de aproape 39 kilometri. Primul a fost adjudecat iniţial de asocierea româno-portugheză Romstrade-Monteadriano Engenharia e Construcao-Donep Construct, pentru 115,8 milioane de euro, iar lotul II a revenit Alpine Bau, valoarea contractului fiind de 124,45 milioane de euro.

    Lucrările de construcţie pentru cele două tronsoane au fost deschise în octombrie 2011, termenul de execuţie fiind de un an şi jumătate.

    CNADNR a reziliat la finele anului 2012 contractul pentru construirea primului tronson al autostrăzii, motivul principal fiind întârzierea lucrărilor, şi a atribuit, în decembrie 2013, asocierii italo-germane Astaldi-Max Boegl, un contract de 308 milioane de lei (69 de milioane de euro), cu TVA, pentru finalizarea acestora.

    CNADNR a reziliat în vara anului trecut şi contractul de proiectare şi execuţie a lotului II după falimentul constructorului Alpine Bau din Austria, comunicând la vremea respectivă că stadiul de execuţie a lucrării era de 84,75%. Lotul II al autostrăzii Nădlac-Arad, în lungime de 16,6 kilometri, va fi finalizat tot de asocierea italo-germană Astaldi – Max Boegl.

  • Federaţia Operatorilor de Transport cere construcţia autostrăzii Târgu Mureş-Iaşi-Ungheni, cu beneficii pentru turism şi exporturi

    “Guvernul României, în ansamblul său şi Ministerul Transporturilor trebuie să conştientizeze că, fără autostradă, regiunea Moldova rămâne condamnată la sărăcie, fiind imperios necesară deschiderea reală spre vestul ţării. Facem un ultim apel la domnul prim-ministru Victor Ponta şi la domnul ministru al Transporturilor, Ioan Rus, de a prioritiza realizarea autostrăzii Târgu Mureş-Iaşi-Ungheni, aceasta însemnând liantul care ar facilita apropierea regiunii Moldovei cât şi a Republicii Moldova de restul ţării, atât în ceea ce priveşte transportul rutier cât şi nivelul de trai”, se arată într-un comunicat al FORT.

    Transportatorii amintesc că autostrada este finanţabilă cu fonduri europene, având un traseu de importanţă europeană, prin traversarea munţilor Carpaţi, conectarea României şi Ungariei cu Republica Moldova şi Ucraina şi scurtarea rutei europene Est-Vest, la nivel de autostradă, cu peste 300 kilometri.

    “Beneficiile construcţiei acestei autostrăzi care ar lega regiunea de est a Uniunii Europene de regiunea de vest, cu tranzitul prin România, ar implica o creştere cu circa 30% a turismului şi a locurilor de muncă şi o majorare cu aproximativ 30% a exporturilor. Autostrada Târgu Mureş-Iaşi-Ungheni ar însemna o îmbunătăţire exponenţială de 50-60% a reţelei de transporturi a României”, mai arată asociaţia.

    Fostul ministru al Transporturilor Dan Şova a declarat că această autostradă ar putea fi finanţată cu bani din acciza la combustibil şi fonduri europene şi că lucrările de construcţie pot începe în 2015.

    Actualul ministru al Transporturilor, Ioan Rus, a revizuit însă drastic targetul avansat de Şova cu privire la construcţia de autostrăzi. Astfel, România ar trebui să construiască 656 kilometri de autostradă şi 2.226 kilometri de drumuri expres până în anul 2030, potrivit Master Planului de Transport, în condiţiile în care Şova promitea în aprilie 1.800 kilometri noi de autostradă până în anul 2020.

    Târgu Mureş-Iaşi-Ungheni şi Sibiu – Piteşti, altă autostradă cerută insistent de transportatori, figurează în actualul Master Plan ca drumuri expres.

    Versiunea revizuită a Master Planului General de Transport va fi prezentată până la 15 decembrie în Guvern, în primă lectură, Executivul urmând să decidă dacă acesta va fi adoptat sub forma unui proiect de lege pentru dezvoltarea infrastructurii de transport sau va fi adoptat prin HG.

  • România încheie epoca Băsescu cu un PIB dublu şi cu 430 de kilometri de autostradă în plus. Aderarea la Schengen, un eşec

    Fondatorul imperiului Ţiriac Holdings a fost unul dintre cei 1.400 de invitaţi (faţă de 1.000 câţi erau în anii trecuţi) la recepţia organizată aseară în sala Unirii din Palatul Cotroceni, unde s-au reunit elitele din lumea afacerilor, dar şi din lumea sportului.

    Bilanţul ultimului deceniu în care Traian Băsescu a fost preşedinte arată că PIB-ul, exporturile şi salariul mediu din România

    s-au dublat, în timp ce reţeaua de autostrăzi a crescut de trei ori, având la finalul anului trecut cu 431 kilometri în plus faţă de 2005.

    Pe de altă parte, lipsa locurilor de muncă şi dezindustrializarea din ultimul deceniu au „forţat“ peste 2,3 milioane de români să plece la muncă în străinătate, în încercarea de a dobândi un nivel de trai mai bun.

    „Astăzi politicienii trebuie să înţeleagă că românii vor în primul rând stat de drept, o justiţie în faţa căreia toţi să fie egali, vor să­nă­tate asigurată tuturor, vor educaţie, vor autostrăzi. Politicienii care nu vor înţelege acest lucru în câţiva ani vor fi spulberaţi de acelaşi popor român“, a spus aseară, cu lecţia învă­ţată, Băsescu.

    Mai multe pe zf.ro

  • Lotul 3 al Autostrăzii Sibiu-Orăştie, de 22 de kilometri, a fost inaugurat de Ioan Rus

    Ioan Rus a ajuns, vineri, în jurul orei 12.00, pe lotul 3 al Autostrăzii Sibiu-Orăştie, situat între localităţile Sălişte (Sibiu) şi Cunţa (Alba), transmite corespondentul MEDIAFAX.

    După o scurtă discuţie cu reprezentanţii firmei constructoare, Ioan Rus a anunţat că, înainte de a decide dacă va fi deschis traficul rutier pe tronsonul de 22 de kilometri, va face o ultimă inspecţie.

    Însoţit de reprezentanţii presei, ministrul a parcurs cu autoturismul întreaga distanţă, iar la întoarcere s-a oprit în zona unde au avut loc alunecări de teren.

    Reprezentanţii firmei constructoare i-au explicat că mai sunt necesare lucrări de consolidare a terenului, dar că acestea pot fi făcute fără afectarea traficului rutier.

    În jurul orei 13.30, în zonă a sosit cu un autocar şi premierul Victor Ponta, însoţit de alţi jurnalişti. Ministrul Ioan Rus s-a urcat în autocar, iar autovehiculul a plecat fără ca jurnaliştii sibieni să aibă posibilitatea de a urca.

    După un timp, Ioan Rus a revenit la intrarea pe lotul 3 dinspre Sibiu, adică în zona localităţii Sălişte, şi a anunţat că autostrada poate fi deschisă.

    “Autostrada poate fi deschisă şi, în consecinţă, am să rog CNADNR şi Poliţia să ia măsurile necesare şi să dea drumul la circulaţie”, a spus Rus.

    Întrebat ce se întâmplă în zonele cu alunecări de teren, Rus a precizat: “Zonele sensibile vor fi monitorizate 24 de ore din 24 şi vor fi utilaje în cazul în care va fi nevoie să se intervină. Pe cei 126 de kilometri de autostradă, astăzi, de la Sibiu la Deva, se poate circula în siguranţă”.

    Întrebat unde este premierul Victor Ponta, Rus a spus că acesta “avea un alt program”, dar că a constatat că se poate circula în siguranţă.

    Întrebat, de asemenea, ce a spus premierul despre autostradă, Ioan Rus a răspuns: “Mi-a spus să fiu sănătos”.

    Ioan Rus a menţionat că vineri a fost ultima zi de depunere a ofertelor pentru construcţia drumul expres Sibiu-Piteşti, fiind primite şase oferte.

    De asemenea, ministrul a afirmat că până în 2016 se vor finaliza o mie de kilometri de autostradă, iar până în 2018 estimează că vor fi gata şi “două autostrăzi transcarpatice”.

    Ulterior, ministrul a plecat spre judeţul Alba, unde urma să semneze contractele de execuţie pentru Autostrada Sebeş-Turda, loturile 1 şi 2.

    Loturile 1, 2 şi 4 din Autostrada Sibiu-Orăştie au fost deschise traficului în decembrie 2013, lotul trei, de la Sălişte la Cunţa, rămânând însă în şantier din cauza alunecărilor de teren din zonă. Loturile 1, 2 şi 4 ale acestei autostrăzi, cu o lungime totală de 60,5 kilometri, au fost realizate în urma unei investiţii totale de 1,46 miliarde delei (326,5 milioane de euro), fără TVA.

    Lotul trei are o lungime de 22 de kilometri, dintre care şase au fost afectaţi de alunecări de teren. Contractul pentru acest tronson a fost semnat în mai 2011, având o valoare de 182,9 milioane de euro. Cei 16 kilometri care erau finalizaţi din respectivul lot nu puteau fi daţi în folosinţă deoarece nu exista nicio ieşire de pe autostradă între Sălişte şi Cunţa.

    De asemenea, între Orăştie şi Deva se poate circula deja pe autostradă.

  • Prima perdea forestieră de protecţie a Autostrăzii Soarelui, plantată pe 8 kilometri. Următoarele, anul viitor

    Directorul general al Romsilva, Adam Crăciunescu, a declarat pentru MEDIAFAX, că, prin plantarea de marţi, pe o lungime de 7,9 kilometri de-a lungul A2, în apropiere de Feteşti, începe implementarea programului de realizare a perdelelor forestiere de protecţie de-a lungul autostrăzilor şi drumurilor naţionale, prevăzut în ordonanţa de urgenţă a Guvernului (OUG) nr. 38/2014. În România, necesarul de perdele forestiere de protecţie de-a lungul autostrăzilor şi drumurilor naţionale este de 1.752 de kilometri, potrivit ordonanţei.

    Acestea urmau să fie plantate, din toamnă, pe terenuri private, acolo unde proprietarii erau de acord, şi respectiv pe terenuri expropriate, însă în acest moment, în afara tronsonului de la Feteşti, care era în proprietatea statului, nu sunt alte terenuri disponibile, a precizat Crăciunescu.

    Acesta a mai spus că Romsilva aşteaptă exproprieri pe celelalte tronsoane sau acordul proprietarilor, pentru a relua plantările de perdele forestiere de protecţie anul viitor, în primăvară.

    Totodată, Crăciunescu a precizat că Romsilva se va ocupa de plantări pe terenurile statului, în timp ce celelalte pot fi făcute de firme particulare.

    În prezent, în România există perdele de protecţie a autostrăzilor şi drumurilor naţionale pe o suprafaţă de 700 de hectare, necesarul fiind de aproximativ 20.000 de hectare, a mai precizat, pentru MEDIAFAX, Adam Crăciunescu.

    Perdeaua de protecţie a Autostrăzii Soarelui, începută marţi de Romsilva, în apropiere de Feteşti, va fi realizată pe aproximativ 20 de hectare din aproximativ 120.000 de puieţi din speciile frasin, ulm de Turkestan, pin negru, sălcioară, păducel, măceş.

    Această plantare este inclusă în campania de toamnă desfăşurată de Romsilva, în cadrul căreia va fi împădurită o suprafaţă de 1.819 de hectare şi regenerată pădurea pe o suprafaţă de 2.433 de hectare, după ce, în campania de primăvară, au fost regenerate pădurile pe suprafaţa de 11.484 de hectare.

    Dacă în campania de primăvară lucrările de regenerare a pădurilor s-au realizat cu precădere în zonele de deal şi de munte, în campania de toamnă se vor realiza lucrări, mai ales în zona de câmpie, în silvostepă, în lunca şi Delta Dunării. Cele mai mari suprafeţe pe care Romsilva va regenera pădurea în această toamnă se regăsesc în fondul forestier administrat de direcţiile silvice Tulcea – 629 ha, Dolj – 543 ha, Ialomiţa – 320 ha, Brăila – 289 ha, Călăraşi – 281 ha, Constanţa – 277 ha.

    Pentru consolidarea plantaţiilor executate în anii anteriori, în această toamnă se vor mai executa lucrări de completări pe suprafaţa de 169 ha şi de refacere a culturilor calamitate pe suprafaţa de 459 ha.

    În vederea executării lucrărilor de împăduriri, de completări şi de refacere a culturilor calamitate, în această toamnă se vor utiliza peste 6,5 milioane de puieţi forestieri din speciile : stejar pedunculat, stejar brumăriu, plop negru hibrid, plop alb, frasin, salcâm, salcie etc.

    Valoarea lucrărilor de împăduriri ce se vor executa în această toamnă va fi de circa 21 milioane de lei şi va fi suportată din fondul de conservare şi regenerare a pădurilor al Romsilva.

  • Prima perdea forestieră de protecţie a Autostrăzii Soarelui, plantată pe 8 kilometri. Următoarele, anul viitor

    Directorul general al Romsilva, Adam Crăciunescu, a declarat pentru MEDIAFAX, că, prin plantarea de marţi, pe o lungime de 7,9 kilometri de-a lungul A2, în apropiere de Feteşti, începe implementarea programului de realizare a perdelelor forestiere de protecţie de-a lungul autostrăzilor şi drumurilor naţionale, prevăzut în ordonanţa de urgenţă a Guvernului (OUG) nr. 38/2014. În România, necesarul de perdele forestiere de protecţie de-a lungul autostrăzilor şi drumurilor naţionale este de 1.752 de kilometri, potrivit ordonanţei.

    Acestea urmau să fie plantate, din toamnă, pe terenuri private, acolo unde proprietarii erau de acord, şi respectiv pe terenuri expropriate, însă în acest moment, în afara tronsonului de la Feteşti, care era în proprietatea statului, nu sunt alte terenuri disponibile, a precizat Crăciunescu.

    Acesta a mai spus că Romsilva aşteaptă exproprieri pe celelalte tronsoane sau acordul proprietarilor, pentru a relua plantările de perdele forestiere de protecţie anul viitor, în primăvară.

    Totodată, Crăciunescu a precizat că Romsilva se va ocupa de plantări pe terenurile statului, în timp ce celelalte pot fi făcute de firme particulare.

    În prezent, în România există perdele de protecţie a autostrăzilor şi drumurilor naţionale pe o suprafaţă de 700 de hectare, necesarul fiind de aproximativ 20.000 de hectare, a mai precizat, pentru MEDIAFAX, Adam Crăciunescu.

    Perdeaua de protecţie a Autostrăzii Soarelui, începută marţi de Romsilva, în apropiere de Feteşti, va fi realizată pe aproximativ 20 de hectare din aproximativ 120.000 de puieţi din speciile frasin, ulm de Turkestan, pin negru, sălcioară, păducel, măceş.

    Această plantare este inclusă în campania de toamnă desfăşurată de Romsilva, în cadrul căreia va fi împădurită o suprafaţă de 1.819 de hectare şi regenerată pădurea pe o suprafaţă de 2.433 de hectare, după ce, în campania de primăvară, au fost regenerate pădurile pe suprafaţa de 11.484 de hectare.

    Dacă în campania de primăvară lucrările de regenerare a pădurilor s-au realizat cu precădere în zonele de deal şi de munte, în campania de toamnă se vor realiza lucrări, mai ales în zona de câmpie, în silvostepă, în lunca şi Delta Dunării. Cele mai mari suprafeţe pe care Romsilva va regenera pădurea în această toamnă se regăsesc în fondul forestier administrat de direcţiile silvice Tulcea – 629 ha, Dolj – 543 ha, Ialomiţa – 320 ha, Brăila – 289 ha, Călăraşi – 281 ha, Constanţa – 277 ha.

    Pentru consolidarea plantaţiilor executate în anii anteriori, în această toamnă se vor mai executa lucrări de completări pe suprafaţa de 169 ha şi de refacere a culturilor calamitate pe suprafaţa de 459 ha.

    În vederea executării lucrărilor de împăduriri, de completări şi de refacere a culturilor calamitate, în această toamnă se vor utiliza peste 6,5 milioane de puieţi forestieri din speciile : stejar pedunculat, stejar brumăriu, plop negru hibrid, plop alb, frasin, salcâm, salcie etc.

    Valoarea lucrărilor de împăduriri ce se vor executa în această toamnă va fi de circa 21 milioane de lei şi va fi suportată din fondul de conservare şi regenerare a pădurilor al Romsilva.

  • TAXĂ pentru şoferii străini care circulă pe autostrăzile Germaniei. Care va fi cuantumul acesteia

    Potrivit unui proiect de lege prezentat vineri de Ministerul Transporturilor, posesorii de maşini înmatriculate în Germania vor putea deduce costul noii taxe din taxa pe care o plătesc pentru autovehiculele deţinute.

    Intenţia de a taxa nerezidenţii care circulă pe autostrăzile din Germania a fost anunţată încă de anul trecut. Introducerea taxei a fost una dintre condiţiile impuse de Uniunea Creştin Socială pentru a sprijini actuala coaliţie guvernamentală condusă de Merkel.

    “Se poate vedea că suntem fideli condiţiilor descrise în tratatul pentru formarea coaliţiei. Şoferii germani nu vor fi împovăraţi suplimentar”, a declarat vineri Merkel într-o conferinţă de presă la Berlin.

    Potrivit ministrului Transporturilor Alexander Dobrindt, “suprataxa pe infrastructură”, aşa cum este denumită noua taxă, va aduce venituri anuale la buget de până la 3,7 miliarde de euro.

    Cu toate acestea, costurile cu implementarea proiectului, estimate la 195 de milioane de euro, precum şi returnările de taxe pentru şoferii rezidenţi, în valoare de 3 miliarde de euro, fac ca cifra finală să fie mult mai mică, de doar 500 milioane de euro pe an.

    Contactaţi de Bloomberg, oficialii UE au declarat că este prea devreme să se pronunţe în privinţa unei posibile încălcări a normelor europene de către Germania.

    “Va trebui să analizăm textul final al legislaţiei”, a declarat Helen Kearns, un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.

    Germania este unul dintre pionierii autostrăzilor. În prezent, lungimea totală a reţelei de autostrăzi (Autobahn) depăşeşte 12.900 de kilometri. Autobahn, care deseori nu are limitări de viteză, a creat o cultură a automobilismului, ajutând BMW, divizia Mercedes-Benz a grupului Daimler şi brandurile Audi şi Porsche ale Volkswagen să domine piaţa maşinilor de lux.

  • Trafic îngreunat pe A1 şi A2. Recomandările Poliţiei pentru şoferi – ACTUALIZAT

    Circulaţia rutieră pe A2 Bucureşti- Constanţa rămâne închisă pe sectorul de drum cuprins între Bucureşti şi Fundulea. Se recomandă ca rută alternativă DN3 Bucureşti- Lehliu.

    Pe autostrada A1 Bucureşti- Piteşti se circulă în condiţii de iarnă, între kilometrii 11 şi 23. Până în zona kilometrului 65 plouă.

    Conducătorii auto sunt rugaţi să circule cu mare atenţie şi să respecte semnalele poliţiştilor rutieri. Reamintim că legislaţia rutieră interzice circulaţia autovehiculelor pe drumurile publice acoperite cu zăpadă, gheaţă sau polei, fără ca acestea să fie dotate cu anvelope de iarnă.

    În condiţiile producerii unor fenomene ce pot afecta siguranţa circulaţiei rutiere (vânt puternic, ploaie, lapoviţă), Poliţia Română recomandă tuturor conducătorilor auto să adopte o manieră prudentă de conducere, să respecte cu stricteţe regulile de circulaţie, să adopte o manieră prudentă de conducere şi să adapteze permanent viteza de rulare la condiţiile de drum şi trafic.

    Astfel, chiar dacă vă aflaţi în localităţi sau în afara lor, iar partea carosabilă este umedă ori acoperită de mâzgă sau zăpadă, trebuie să circulaţi cu o viteză care să permită oprirea în siguranţă, având în vedere că distanţa de frânare în astfel de condiţii este mult mai mare.

    Întrucât vântul puternic afectează întotdeauna buna desfăşurare a circulaţiei rutiere, recomandăm conducătorilor auto să-şi sporească atenţia pe toată durata deplasării, dar mai ales la ieşirile din tronsoanele împădurite şi sate, la intrările şi ieşirile de pe poduri sau la încrucişările cu autovehiculele cu gabarit mare. Rafalele de vânt laterale modifică ţinuta de drum a maşinilor, cu atât mai mult cu cât viteza cu care se circulă este mai mare.

    Totodată, trebuie evitate oprirea sau staţionarea în dreptul copacilor de pe marginea drumurilor, pe care vântul puternic îi poate rupe.

    În condiţiile unui trafic aglomerat, precipitaţiile sau ceaţa pot determina apariţia unor blocaje rutiere temporare. Păstraţi-vă calmul, nu uitaţi de politeţea rutieră şi nu blocaţi intersecţiile. De asemenea, nu vă angajaţi în depăşirea unei coloane de autovehicule fără a avea o bună vizibilitate.

    În situaţia în care vizibilitatea în oglinzile autovehiculului este redusă din cauza ploii/lapoviţei/ninsorii, folosirea luminilor de către ceilalţi conducători auto reduce riscul producerii unor accidente pe fondul neasigurării la schimbarea direcţiei de mers. De aceea, poliţiştii rutieri recomandă ca luminile de întâlnire să fie folosite pe timpul zilei permanent, mai ales în condiţii de vreme nefavorabilă. Curăţaţi în permanenţă farurile şi blocurile de semnalizare şi folosiţi corespunzător instalaţia de ventilaţie – climatizare.

    Nu consumaţi alcool şi nu conduceţi dacă simţiţi că sunteţi obosiţi! Evitaţi să vorbiţi la telefonul mobil în timp ce conduceţi maşina, dacă nu aveţi ataşat la acesta dispozitivul de tip hands-free.

    Poliţia le recomandă şi pietonilor să-şi sporească atenţia, să evite pe cât posibil folosirea părţii carosabile, mai ales după lăsarea întunericului şi în condiţii de vizibilitate redusă, să se asigure temeinic înaintea traversării drumurilor şi să procedeze la efectuarea acesteia numai după ce sunt siguri că o pot face în condiţii de siguranţă.