“În acest context, subliniem faptul că în 2018 am asistat la normalizarea graduală a politicii monetare, iar pentru 2019 sunt semnale de consolidare fiscal-bugetară, după relaxarea din ultimii ani, care a determinat intensificarea deficitului – cu riscul depăşirii pragului de 3% din PIB, prevăzut în Pactul de Stabilitate şi Creştere.”, spune Andrei Rădulescu, director Analiză Macroeconomică la Banca Transilvania.
Tag: asteptare
-
Românii se întorc la muncă în străinătate: Cozi pe mai mulţi kilometri, la vămile din vestul ţării
Potrivit aplicaţiei de monitorizare a traficului la graniţele din România, dezvoltată de Poliţia de Frontieră, sâmbătă dimineaţa, la punctele de trecere a frontierei din vest, timpii de aşteptare au crescut pe sensul de ieşire din ţară pentru maşini.
Principalul motiv este acela că românii se întorc în număr mare la muncă în străinătate, după ce au petrecut sărbătorile de iarnă în ţară.Astfel, la vama Nădlac II, din judeţul Arad, timpii de aşteptare au crescut, sâmbătă dimineaţa, la 180 de minute, fiind deschise nouă artere pe sensul de ieşire din ţară pentru autoturisme. În urma creşterii timpilor de aşteptare, s-a format o coloană de maşini care se întinde pe mai mulţi kilometri.De asemenea, şi la vama Nădlac, tot din judeţul Arad, şoferii aşteaptă 90 de minute pentru a trece graniţa în Ungaria, fiind deschise trei artere. -
O tânără din Baia Mare s-a întors din Norvegia pentru a-şi face propriul business cu obiecte decorative din plante vii şi aşteaptă venituri de 20.000 de euro în 2018
“Nu aveam niciun motiv să mă întorc, aveam tot ce-mi doream acolo, dar dorul de casă şi fiul meu, m-au făcut să mă întorc la Baia Mare. E trist să rămâi definitiv într-o ţară, fără să încerci să faci ceva acasă la tine. Dacă am reuşit să fac ceva în Norvegia, de ce nu aş reuşi să fac şi în România? Acolo cochetam cu industria imobiliară extrajob”, spune Raluca Săcui, fondatoarea brandului Frena Design.
Înainte să plece din România, Raluca Săcui era ospătar şi în acelaşi timp studentă la Comunicare socială şi relaţii publice. Când s-a întors în România a făcut un curs de design interior, unde a aflat despre obiectele decorative din plante vii. În prezent realizează tablouri decorative şi pereţii vii din muşchi sau licheni, copăcei şi bonsai (arbori miniaturali).Din pasiunea pentru design, iniţial a făcut obiecte decorative pentru prieteni, care au îndemant-o să îşi facă propria afacere. Astfel, a pornit la drum cu 10.000 de euro, iar până în prezent veniturile i s-au dublat. -
Fără precedent: A treia cea mai bogată ţară din lume îşi deschide larg graniţele şi aşteaptă forţă de muncă din toată lumea
Guvernul japonez a aprobat un pachet legislativ care le va permite muncitorilor străini să vină în număr cât mai mare, într-o mişcare gândită în încercarea de a evita criza din piaţă care ţine pe loc economia niponă, potrivit CNBC.
Aceste eforturi însă ar putea să nu se dovedească destul de eficiente încât să domolească criza de personal din piaţa muncii.
Începând din luna aprilie a anului viitor, a treia cea mai mare economie din lume le va permite muncitorilor necalificaţi să lucreze în 14 sectoare precum cel de construcţii sau îngrijire pentru bătrâni, cu permise de muncă de până la cinci ani.
Muncitorii calificaţi vor putea să migreze cu întreaga familie şi să rămână în Japonia pe termen nelimitat.
Cabinetul premierului Shinzo Abe a aprobat pentru prima dată aceste legi luna trecută.
În prezent, muncitorii necalificaţi sunt acceptaţi în Japonia doar prin programele interne de training ale companiilor multinaţionale. În acelaşi timp, străinii care deţin cunoştinţe specializate dar nu aplică pentru rezidenţă permanentă, pot trăi în ţară doar pentru o perioadă limitată de timp fără familia lor.
„Probabil acest efort nu va fi suficient pentru a opri diminuarea populaţiei cu drept de muncă”, spune Marcel Thielliant de la Capital Economics.
În total, Tokyo plănuieşte să accepte circa 340.000 de străini în următorii cinci ani. Însă acest nivel nu este suficient pentru a contracara declinul populaţiei, care a scăzut cu 373.000 de persoane în 2017, spune Kohei Iwahara, economist în cadrul Natixis Japan Securities. „Deşi politica de a deschide uşa este un pas în direcţia bună, guvernul trebuie să accepte mai mulţi”.
-
Tal Lahav, CEO / Sixt Group România: „Condu prin exemplu. Leadershipul este ceva ce obţii într-o organizaţie, nimeni nu te poate pune CEO şi să se aştepte ca tu să fii automat un lider în faţa oamenilor din companie”
Carte de vizită:
¶ A preluat conducerea Sixt New Kopel anul trecut, după ce a fost anterior deputy CEO şi CFO
¶ La 18 ani a intrat în armată, acest stagiu fiind obligatoriu în Israel
¶ A lucrat în cadrul companiei de consultanţă fiscală şi audit KPMG, unde a ajuns, în mai puţin de şase ani, group manager al filialei din România
¶ Divizia locală a grupului israelian Sixt New Kopel activează în domenii precum vânzarea de maşini noi şi second-hand, leasing operaţional şi rent-a-car şi are afaceri anuale de circa 30 de milioane de euroProfiul CEO-ului Sixt Group România a apărut în ediţia de anul acesta a catalogului 100 CEI MAI ADMIRAŢI CEO DIN ROMÂNIA.
-
Şerban Nicolae minimalizează pericolul reprezentat de corupţie: Corupţii nu violează, corupţii nu aşteaptă tinerele la lift/ Băsescu, către senatorul PSD: Mă, nu ţi-e ruşine? Eşti copilul lui Iliescu
„Niciun om care se respectă pe sine nu poate să voteze aceată moţiune de cenzură. Pot să respect dreptul Opoziţiei de a înverca să răstoarne Guvernul,(…),dar nu cu moţiuni scrise în asemenea hal, nu cu compuneri şcolare semianalfabete, cu cifrele scrise total aiurea.”, a declarat liderul senatorilor PSD, Serban Nicolae.Şerban Nicolae a punctat că recursul compensatoriu a fost iniţiat de Guvernul Cioloş, adăugând că „corupţii nu violează, corupţii nu aşteaptă tinerele la lift. ”„O asemenea inepţie nu merită o replică. Niciodată nu aţi venit cu alternative, aţi venit cu formule pompieristice. Recursul compensatorii, care a scos din puşcărie tâlhari, criminali, violatori, a fost iniţiat de Guvernul Ciolaş. Este o mare minciună, o mare fraudă acel Guvern. Întrebaţi-o pe Prună. (…) Ca să ştiţi care este adevărul pentru că eraţi foarte revoltaţi ca nu cumva să scape corupţii. Corupţii nu violează, corupţii nu aşteaptă tinerele la lift. Din păcate, infractorii pe care i-aţi eliberat, ăia violează”, a punctat Şerban Nicolae. -
Cine vrea să cumpere un business românesc?
„Ne aflăm într-un moment în care mulţi dintre antreprenorii români nu şi-au găsit succesori cărora să le lase moştenirea businessurilor. Foarte puţine afaceri româneşti au pregătit a doua generaţie pentru a merge mai departe. Noi, românii, nu avem acest spirit de a lăsa afacerile pentru generaţiile viitoare, de aceea există o sumedenie de companii româneşti cu potenţial care ies şi vor mai ieşi la vânzare”, a spus Horia Abrudan într-o discuţie cu ZF.
În România, doar 30% din afacerile de familie rezistă tranziţiei către a doua generaţie şi numai 15% rezistă celei de a treia generaţii. Principalii cumpărători pentru businessurile româneşti sunt multinaţionalele, fondurile de investiţii şi doar printr-o excepţie un cumpărător poate să fie o altă firmă românească. Cei mai mulţi dintre antreprenorii români care au reuşit să ajungă cu firma întreagă până acum, care au un business sustenabil şi un brand recunoscut de piaţă, nu s-au pregătit pentru achiziţia unor alte firme româneşti. Cel mai probabil nici nu şi-au pus această problemă. Însă cei mai mulţi spun că multinaţionalele acaparează piaţa, domină economia românească şi fac jocurile pentru că au puterea de a-i cumpăra pe alţii şi de a stabili ulterior regulile jocului. Dar nimeni nu cred că i-a oprit pe antreprenorii români să se pregătească să-i cumpere pe alţi antreprenori români şi să-şi mărească businessul. Neavând acest exerciţiu, nici nu-şi pun problema achiziţiei unei companii româneşti sau a brandului din faţa unui business.
În 30 de ani de business dur nu au mai apucat să-şi facă echipă de fuziuni şi achitiţii, dar nici să fie permanent în legătură cu firmele de consultanţă astfel încât, atunci când apare ceva la vânzare, o dată în viaţă, să fie pregătiţi. Antreprenorii români vor să cumpere active, terenuri, clădiri de birouri, tot ce reprezintă active fixe pe care le văd în faţa ochilor, şi mai puţin vor să cumpere branduri sau poziţionări în piaţă. Până la un anumit punct un business poate să crească organic, dar pentru a ajunge mai mare, la un moment dat ai nevoie de achiziţia rivalilor, competitorilor, pentru a câştiga cotă de piaţă şi pentru a da tonul în business. Celebrele companii germane mici şi mijlocii încep să se confrunte cu aceeaşi problemă, respectiv nu mai are cine să preia şi să conducă businessul de familie. Dar ei sunt la a patra, a cincea sau a şasea generaţie.
Iar fondurile de investiţii abia aşteaptă să iasă la vânzare celebrele companii germane mici şi mijlocii, o oportunitate cu care nu te întâlneşti de multe ori în viaţă.
Antreprenorii români care nu au urmaşi nu s-au îngrijit să aibă manageri profesionişti şi de aceea le este foarte greu să lase afacerile pe mâna managerilor. Mai bine vând afacerea, iau banii, iar copiii vor moşteni un cont în bancă.
Ieşirea pe pieţele externe, fie prin vânzarea unor produse, fie prin investiţii directe, fie prin achiziţia altor companii, a fost ocolită de antreprenorii români şi, din acest motiv, comerţul exterior al României este cel mai prost dintre fostele ţări comuniste.
Nici cultivarea în cadrul propriilor companii a unor organigrame profesioniste nu a fost pe lista de priorităţi a antreprenorilor români şi, din acest motiv, fie nu găsesc manageri profesionişti atunci când au nevoie, fie cei care ar putea să conducă businessuri antreprenoriale nu vor să vină să lucreze pentru patronii români. Este un cerc vicios, din care principalii câştigători sunt multinaţionalele şi fondurile de investiţii, care sunt pregătite în orice moment pentru achiziţii. Fondurile de investiţii, şi multinaţionalele preferă mai degrabă să cumpere companii şi branduri decât să le facă de la zero, pentru că aşa ajung în frunte mult mai repede şi pot să controleze pieţele.
Antreprenorii români nu au nici exerciţiul asocierii şi, atunci când pe piaţă apare o oportunitate, nu găsesc un punct de discuţie cu alţi antreprenori astfel încât, împreună, să poată cumpăra ceva. A cumpăra o altă companie reprezintă un chin, pentru că trebuie armonizate culturile de muncă, acest proces consumând extrem de multă energie. Dar această problemă poate fi rezolvată prin exerciţii şi prin standardizarea organigramelor şi a culturilor. Multinaţionalele nu au ajuns în top doar prin creşterea organică, ci prin achiziţii repetate. Acest lucru le-a permis să câştige piaţă rapid şi, în final, să-şi mărească valoarea şi poziţia.
A doua generaţie nu prea vrea să preia conducerea companiilor înfiinţate de părinţii lor, preferând să aştepte să moştenească banii şi nu businessul în sine.
În aceste condiţii, cine vrea să cumpere businessurile româneşti? -
Doi absolvenţi de Informatică au pornit o afacere cu doar 200 de lei şi aşteaptă venituri de 1 mil. euro în 2018
„Am început în 2008 cu magazinul online Remediu.ro, unde comercializam produse apicole aduse de un distribuitor de la producători din ţară. Terminasem facultatea şi trebuia să plec în Cehia la un internship, dar prietenul meu mi-a propus să facem un business în România.
El se gândise la site, dar nu ştiam exact ce să facem. Am început cu 200 de lei, pentru că eram studenţi, fără prea mulţi bani şi aveam doar cât să ne facem firmă, apoi, ca să ne dezvoltăm, am apelat la familie şi prieteni. (…) Anul acesta, a fost cel mai bun an pentru noi şi aşteptăm o cifră de afaceri de un milion de euro“, spune George Axinte, cofondatorul companiei Bionativ SRL.
-
Cum funcţionează primul magazin din România care analizează comportamentul clienţilor
Elementul de noutate:
Integrarea celor nouă componente de IoT (Internet of Things) permite colectarea, centralizarea şi prelucrarea eficientă a datelor privind nevoile şi comportamentul clienţilor în magazin. Elementele de inovaţie existau şi au fost integrate în noul concept de magazin inteligent, care poate fi replicat atât pentru alte companii de retail, cât şi în alte sectoare de business. Vodafone România a proiectat soluţia, a organizat resursele necesare realizării ei şi a identificat sectorul unde un astfel de suport poate asigura susţinerea dezvoltării activităţii – sectorul retail. Printre avantaje se numără şi faptul că aceste componente de IoT pot fi implementate fără a interfera cu operaţiunile curente ale companiei-client şi fără a afecta infrastructura existentă.Descrierea inovaţiei:
Vodafone România şi Mega Image au lansat primul magazin inteligent din România, situat în bulevardul Barbu Văcărescu nr. 201. Magazinul dispune de nouă soluţii de tip Internet of Things complet funcţionale şi integrate într-o platformă digitală complexă. Acestea ajută Mega Image să identifice nevoile clienţilor, să le înţeleagă comportamentul, pentru a putea măsura şi îmbunătăţi eficienţa operaţiunilor din magazin, pentru a creşte satisfacţia cumpărătorilor şi pentru a oferi o experienţă de calitate ridicată în magazin.Soluţiile centralizează informaţii şi oferă statistici privind traficul clienţilor şi zonele de interes ale vizitatorilor, suport optimizat pentru monitorizarea stocurilor, afişarea de conţinut digital pentru publicitate personalizată, pentru o promovare a produselor adaptată pe segmente de cumpărători şi pentru gestionarea cozilor de aşteptare, furnizează semnal Wi-Fi în magazin, precum şi un sistem de feedback şi asistenţă imediată pentru clienţi. Spre exemplu, soluţia care identifică zonele de interes ale cumpărătorilor monitorizează, prin intermediul senzorilor inteligenţi, cele mai frecventate rute din magazin.
Cu ajutorul datelor disponibile, reprezentanţii Mega Image pot înţelege mai bine nevoile cumpărătorilor şi le pot pune imediat la dispoziţie diverse beneficii, precum facilitarea accesului la produsele care îi interesează şi reducerea timpului de aşteptare. Toate aceste componente sunt integrate într-un concept digital complet, flexibil, ce poate fi replicat şi în alte unităţi comerciale, în funcţie de nevoile specifice ale companiilor de retail.
Efectele inovaţiei:
Principalele efecte ale inovaţiei sunt profilarea optimizată a clienţilor şi evaluarea corectă a comportamentului lor în magazin, redesenarea modelului de business al clientului, disponibilitatea în timp real a datelor despre evoluţia stocurilor din magazin (ceea ce îi dă companiei posibilitatea de a asigura o alimentare mai rapidă cu articolele care lipsesc), reducerea pierderilor prin scăderea cantităţii de marfă care trebuie aruncată, reacţia promptă a personalului de deservire (soluţia pentru asistenţa clienţilor) şi gestionarea îmbunătăţită a cozilor, ceea ce înseamnă un timp redus de aşteptare pentru clienţi. -
Noua staţie de metrou din Berceni va avea o singură linie şi se va aştepta 15 minute
Nici primarul Sectorului 4, Daniel Băluţă, şi nici directorul Metrorex, Dumitru Şodolescu, nu au vrut să spună, marţi, în cadrul unei conferineţe de presă, care vor fi costurile acestei noi staţii. Potrivit primarului Sectorului 4, în prezent se lucrează la un studiu de fezabilitate, care a costat 1,3 milioane de lei, şi care va fi finalizat la sfârşitul lunii decembrie.
„Primăria Sectorului 4 va asigura finanţarea, proiectarea şi construcţia noii staţii de metrou, împreună cu toată infrastructura necesară acesteia. Obiectivul face parte dintr-o serie de proiecte din Strategia de dezvoltare a reţelei de metrou şi a Planului de Mobilitate Urbană Durabilă a regiunii Bucureşti – Ilfov: 2016 – 2030, care vizează atât modernizarea Magistralei 2, cât şi extinderea acesteia”, transmit reprezentanţii Metrorex.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro