BusinessMagazin

Tag: aplicatie

  • Cum a reuşit un grup de tineri români să facă o aplicaţie care concurează cu toate ghidurile turistice ale lumii

    Questo este o aplicaţie de mobil cu formatul unui joc de explorare, disponibilă în 40 de oraşe din Europa, căreia în fiecare lună i se adaugă oraşe noi. Utilizatorii platformei au în acest moment de ales dintre peste 100 de questuri (jocuri de explorare), cu tematici diferite. Pentru a se juca un quest, aceştia trebuie să meargă prin oraş şi să rezolve o serie de indicii conectate de locuri fizice pentru a descoperi noi locuri şi poveşti.

    În afara aplicaţiei, există şi un website în care utilizatorii pot găsi mai multe informaţii despre jocurile de explorare, dar şi o secţiune dedicată celor creează questurile, cei care doresc să construiască astfel de misiuni în oraşele lor. Fondatorii platformei au lansat deja primele questuri în Londra, Paris şi Amsterdam, iar în următoarele două luni vor intra pe pieţe precum New York, Berlin şi mai multe oraşe mari.

    Povestea Questo începe cu cea mai bună pizza pe care antreprenorul Alex Govoreanu povesteşte că a mâncat-o vreodată. „Se întâmpla acum trei ani de zile, într-o piaţetă ascunsă din cartierul Trastevere din Roma, unde am reuşit să ajung după patru zile în care am mers peste 10 km zilnic”, îşi aminteşte el.

    Întors la Bucureşti, a început să povestescă partenerului său actual de afaceri, Claudiu Petria, despre cât de greu este să găseşti experienţe autentice atunci când călătoreşti. Interesaţi de subiect, s-au apucat să cerceteze şi au descoperit că problema este una des întâlnită în rândul călătorilor cu vârste de sub 35-40 de ani.

    „De altfel, unul dintre studiile care ne-au rămas în minte spunea că 78% dintre millennials ar prefera să plătească pentru o experienţă, nu pentru un produs”, explică Alex Govoreanu.

    Au început construirea platformei având acest lucru în minte, dar apoi au fost atenţi şi la feedbackul primit de utilizatori, în prezent Questo devenind un mod distractiv de explorare împreună cu prietenii şi o alternativă accesibilă la un tur ghidat.

    Alex Govoreanu l-a cunoscut pe Claudiu Petria în urmă cu şase ani, pe vremea când amândoi erau membri ai IAA Young Professionals (o comunitate a tinerilor profesionişti din marketing şi comunicare). Anterior, Alex Govoreanu pusese bazele VeziCatFace.ro, un site de evaluări auto second-hand din România, în 2012; este absolvent al facultăţii de Management din Sibiu. Partenerul său de afaceri a lucrat timp de opt ani în publicitate, iar ulterior a fondat Girofar, un proiect pionier care ajută companiile cu execuţia unor proiecte urgente.

    Înainte să investească în dezvoltarea platformei, cei doi au testat prima dată ideea folosind Facebook Messenger. „Practic, ne trimiteam unul altuia indicii şi poveşti prin mesaje ca să vedem dacă e fezabil să construim o experienţă interesantă de explorare printr-o mecanică de acest fel”, povesteşte Govoreanu. După ce au testat pe ei şi pe prietenii lor proiectul, au început construirea aplicaţiei. „Investiţia a tot crescut, ajungând să depăşească astăzi 200.000 de euro. Spre norocul nostru, o mare parte din aceşti bani au venit din veniturile Questo pe care le-am înregistrat încă din primele zile de activitate, iar restul din banii noştri şi dintr-un grant primit de la Booking.com”, explică Alex Govoreanu.
    El spune că majoritatea banilor au fost direcţionaţi înspre dezvoltarea produsului; însă de acum, pe măsură ce cresc proiectul, ponderea cheltuielilor începe să încline din ce în ce mai mult înspre marketing.

    Monetizarea platformei se realizează prin intermediul a două verticale: consumerii (utilizatorii finali) şi companiile. Pe de o parte, utilizatorii plătesc un tarif pentru a explora questuri, care variază între 8 şi 20 de euro, în funcţie de dificultatea traseului, iar companiile lucrează cu ei pentru a dezvolta experienţe de brand. Printre companiile cu care au avut colaborări până acum se numără Bitdefender, Samsung şi BCR; recent au început să colaboreze şi cu agenţii de turism şi tour operatori.

    Antreprenorii spun că au atras recent o nouă finanţare „de la un investitor cu experienţă în comerţul online la nivel global”. Chiar dacă sunt discreţi în privinţa fondurilor atrase, acestea vor fi folosite pentru a lansa Questo în 2019 în mai multe oraşe mari din întreaga lume: Londra, New York, Paris Berlin, Seul şi altele. Pentru anul în curs, previzionează venituri de jumătate de milion de euro.

  • Cele mai responsabile companii din România: Vodafone – Telemedicină pentru copiii insulino-dependenţi

    Motivaţie

    Diabetul zaharat tip 1 este o boală cronică incurabilă, care ameninţă viaţa, în care dependenţa de insulină este definitorie. Boala afectează deopotrivă copii şi adulţi, la orice vârstă, se instalează relativ brusc, fără o cauză bine definită, iar tratamentul este paleativ, substitutiv, compensând absenţa producţiei de insulină în pancreas. Incidenţa bolii este în continuă creştere, mai ales în Europa, grupa de vârstă sub 5 ani fiind cea mai afectată. În România sunt aproximativ 70.000 de cazuri de diabet zaharat tip 1, dintre care peste 3.000 sunt copii (potrivit datelor de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate). Mai puţin de o treime dintre pacienţii cu diabet zaharat tip 1 reuşesc să menţină ţintele glicemice ideale şi să prevină instalarea complicaţiilor pe termen lung. Din acest motiv, diabetul insulinodependent este asociat cu o reducere estimată a duratei de viaţă de până la 13 ani.

    Ultimii ani au adus noutăţi tehnologice în domeniul diabetului insulinodepedent, respectiv dispozitive implantabile, numite senzori de glicemie, care pot monitoriza glicemia la fiecare 5 minute. Aceste sisteme de monitorizare măsoară glicemia de 288 de ori pe zi, faţă de 4-5 măsurători prin metoda clasică, şi pot prezice tendinţa de evoluţie a glicemiei. Se pot preveni astfel urgenţele glicemice şi se poate interveni în timp util în cazul crizelor, reducând semnificativ riscul spitalizărilor, complicaţiilor şi deceselor.

    Descrierea proiectului

    Proiectul pe care Fundaţia Vodafone România şi Asociaţia Sprijin pentru Diabet îl implementează foloseşte senzori de monitorizare continuă a glicemiei şi urmăreşte valorile măsurate prin intermediul unui sistem performant de telemedicină, o aplicaţie care monitorizează glicemiile de la distanţă şi pe care o pot folosi atât familiile copiilor insulinodependenţi, cât şi cadrele medicale. Sistemul este unic în ţară, permiţând renunţarea la testele zilnice prin înţepătură, necesare pentru determinarea glicemiei. Specialiştii pot interveni prompt când observă variaţii periculoase ale glicemiei, sprijinind familia şi prevenind urgenţele medicale. De la lansarea proiectului, 90 copii au primit senzori de măsurare permanentă a glicemiei şi au fost monitorizaţi cu ajutorul aplicaţiei de telemedicină.

    Impactul asupra calităţii îngrijirii şi vieţii copilului insulino-dependent şi felul în care s-a schimbat viaţa copiilor şi a familiilor lor au stat la baza înfiinţării primului centru de telemedicină din România pentru copiii insulinodependenţi din întreaga ţară, care acoperă mai ales zone defavorizate tehnologic şi medical.

    În cadrul proiectului, familiile copiilor au primit noţiuni esenţiale legate de managementul diabetului. Medicii din teritoriu, specialişti diabetologi care îngrijesc aceşti copii, au fost instruiţi pentru a putea prelua sarcina urmăririi copiilor şi pentru a se crea posibilitatea ca şi alţi copii să poată fi incluşi în aplicaţie.

    Configurarea sistemului de telemedicină, de la desenarea detaliilor, la modul în care sunt gestionate informaţiile pacienţilor, optimizarea timpilor şi cerinţele sistemului, a fost realizată în totalitate cu ajutorul voluntarilor, specialişti în IT şi tehnologii mobile şi părinţi ai copiilor cu diabet. 90 de membri ai familiilor au luat parte la sesiuni de învăţare a noţiunilor esenţiale legate de managementul diabetului, efectul diferitelor alimente asupra glicemiei, acţiunea insulinei pe care o administrează copilului, momentele din zi în care copilul prezintă o sensibilitate excesivă la scăderi bruşte ale glicemiei etc. O echipă de voluntari ai Asociaţiei Sprijin pentru Diabet şi ai partenerului Clinica de Diabet DiabNutriMed, respectiv doi medici specialişti diabetologi, un psiholog şi o asistentă educatoare în diabet, au asigurat asistenţa medicală de specialitate şi urmărirea copiilor în regim de permanenţă.

    Rezultate

    De-a lungul proiectului, 90 de copii insulinodependenţi din întreaga ţară au beneficiat de senzori de măsurare a glicemiei; 150 de copii insulinodependenţi din întreaga ţară au fost monitorizaţi cu ajutorul soluţiei de telemedicină. În fine, 110 părinţi au fost implicaţi în supravegherea copilului insulinodependent.

    La final, rezultatele obţinute au fost următoarele: numărul cazurilor de come hipoglicemice sau hiperglicemice a scăzut la zero; numărul spitalizărilor şi al vizitelor la camera de gardă din cauza variaţiilor glicemiei a scăzut la zero; 100% îmbunătăţire în evoluţia bolii, a valorilor glicemice înregistrate la copiii monitorizaţi; zero absenteism şcolar provocat de diabet.

    Proiectul va continua în anul 2019 prin realizarea unei noi aplicaţii pentru managementul dinamic, personalizat şi predictiv al diabetului insulinodepedent. Noua aplicaţie este o premieră în domeniul tratamentului diabetului insulino-dependent din România. Odată finalizată, aplicaţia va putea prelua managementul glicemiei unui număr mare de pacienţi. Aplicaţia foloseşte inteligenţa artificială cu algoritmi de tip machine learning pentru captarea, stocarea şi prelucrarea statistică a datelor pe care le furnizează sistemul de telemedicină de la copiii monitorizaţi de Centrul de Telemedicină.

    Venituri din servicii (anul fiscal 2017-2018)
    723,6 mil. euro

    Valoarea investiţiei
    60.036 euro

  • Viaţa fabuloasă a unei moştenitoare miliardare şi CEO de 28 de ani

    Potrivit Business Insider, Chryseis Tan este mai mult decât o moştenitoare. Tatăl ei, Vincent Tan, este al 20-lea cel mai bogat om din Malaezia şi este fondatorul Berjaya Corporation Berhad. Cu toate acestea, ea are multe obiceiuri care o ţin ocupată, cum ar fi faptul că este CEO la Berjaya Times Square, cel mai mare mall din Malaezia şi este şi investitor la Goxip, o aplicaţie de modă care urmăreşte stilurile prezentate in orice fotografie şi informează utilizatorii să cumpere produse similare.

    „Vreau să călătoresc prin lume,” a spus Chryseis Tan în interviul acordat Business Insider.

    Chryseis împărtăşeşte stilul ei, călătoriile, mâncărurile şi viaţa cu 178.000 de urmăritori pe Instagram. Simţul ei vestimentar este întotdeauna la zi, iar modalitatea ei preferată de transport este cu avionul privat. Stilul ei de viaţă implică multe escapade şi deserturi fabuloase, iar în iunie s-a logodit cu Faliq Nasimuddin, fiul unui alt miliardar malaezian.

     

     

  • ISTORIC VEHICUL: Aplicaţia gratuită prin care oricine poate verifica în ce stare este o maşină şi de ce reparaţii a avut nevoie

    Aplicaţia este disponibilă pe site-ul oficial al Registrului Auto Român www.rarom.ro, arată un comunicat al autorităţii.

    Datele se obţin dacă solicitantul introduce în aplicaţia „ISTORIC VEHICUL” adresa de email şi numărul de identificare al vehiculului în cauză (seria de caroserie/şasiu). Aplicaţia va genera un cod de acces, îl va expedia pe adresa de email introdusă şi, după validarea lui, va furniza către aceeaşi adresă de email informaţiile pe care le-am considerat utile pentru deţinătorul sau viitorul deţinător al unui vehicul.
     
    Datele generate sunt: activităţile derulate la RAR şi numărul de kilometri înregistraţi în bordul maşinii (kilometri regăsiţi în baza de date a RAR sau a staţiilor ITP autorizate), existenţa/valabilitatea cărţii de identitate a vehiculului, câteva date tehnice şi de identificare, gradul de poluare, valabilitatea ITP.
     
    Datele oferite reflectă configuraţia vehiculului şi statutul acestuia şi sunt valabile la data interogării acestora în sistemul nostru informatic. Aceste date nu sunt destinate comercializării, iar folosirea aplicaţiei se supune unor termene şi condiţii, care sunt detaliate în momentul accesării aplicaţiei „ISTORIC VEHICUL”.
     
    Dacă aplicaţia se accesează în mod abuziv, solicitantului îi va fi restricţionat accesul în consecinţă. Aplicaţia poate fi accesată şi de pe smartphone.
     

  • Instagram, noul jucător care vrea să învingă Amazon pe piaţa de comerţ online

    După mai mulţi ani în care Instagram a funcţionat doar drept o aplicaţie de social media îmbuibată cu mâncare, fashion şi design, utilizatorii vor putea folosi platforma pentru a cumpăra în mod direct produse – ceea ce aduce o nouă sursă de venit pentru gigantul Facebook, potrivit Bloomberg.

    Începând de săptămâna acesta, aplicaţia testează un instrument de shopping, denumit Checkout, teste în care s-au implicat deja multe nume mari precum Nike.

    „De-a lungul timpului, pe măsură ce generăm valoare pentru oameni, asta ar putea deveni o parte semnificativă a businessului nostru”, spune Vishal Shah, head of product Instagram.

    Prin intermediul Checkout, oameii vor putea cumpăra direct din Instagram, şi nu vor mai fi redirecţionaţi spre site-ul retailerului.

    Shah consideră că acesta este următorul model de business de succes după advertising.

     

     

     

  • Facebookul fashionului

    RedCarpet este aplicaţia mobilă axată pe fashion dezvoltată de românii Adrian Mazilu, Cosmin Ionica, Alexandru Emanuel Zainea, Andrei Cosmin Fifiita, Alexandru Farcaş şi Laurenţiu Murgu. Aceasta este practic o reţea de socializare dedicată pasionaţilor de modă, care în decurs de câteva luni – din noiembrie anul trecut şi până în prezent – a atras peste 10.000 de utilizatori, ţinta echipei fiind de a depăşi 250.000 de utilizatori la finalul lui 2019.

    Dar cum a pornit acest proiect? „O putem numi noroc, o putem numi inspiraţie… Încă nu m-am hotărât! Lucrurile au decurs în felul următor: eram cu logodnica mea în vacanţa de revelion 2016-2017, iar după vizionarea unui film mi-a spus că dacă ea ar fi să dezvolte o aplicaţie, aceasta ar fi una de fashion care să acorde note utilizatorilor în funcţie de cât de bine sunt îmbrăcaţi. Ideea mi s-a părut interesantă, însă ce nu mi-a plăcut era faptul că aplicaţia dădea aceste note utilizatorilor, iar calificativele mici i-ar fi făcut să renunţe. În acelaşi timp, a evalua cât de bine sau mai puţin bine se îmbracă o persoană este imposibil deoarece ţine de mai multe aspecte: gusturi, vârstă, cultură ş.a.m.d.”, a povestit Adrian Mazilu, cofondator şi CEO al RCAPPS Limited (Cipru), compania care administrează aplicaţia RedCarpet. Ideea dezvoltării unei aplicaţii în zona de fashion i-a rămas însă în minte, iar la câteva luni după aceea Adrian Mazilu, de profesie economist şi cu o vastă experienţă în vânzări, a găsit conceptul pentru a pune în practică proiectul.

    „La câteva luni după, într-o noapte, ascultând un anumit interviu, mi-am dat seama că acea idee se poate transforma într-o reţea de socializare axată pe fashion. Am deschis calculatorul şi am căutat două lucruri: 1. Reţele sociale de fashion, dar nu am găsit nimic important; câteva încercări şi 2-3 exemple relativ mici. 2. Am căutat website-uri de shopping online care au părţi de social network integrate, însă nu am găsit niciunul. Mi-am dat seama că este posibil să existe o nişă care nu a fost speculată încă: o reţea socială axată pe fashion şi care are posibilitatea să devină un hub de shopping online.”

    Piesa care îi lipsea erau însă exact cea legată de funcţionalităţiile aplicaţiei, practic ce anume ar trebui să facă utilizatorul în aplicaţie. „Am lăsat acest aspect deoparte şi m-am concentrat să găsesc un nume de proiect şi foarte rapid mi-a venit în minte sintagma «Red Carpet». Atunci am înţeles şi care trebuie să fie comportamentul utilizatorului: atunci când o vedetă păşeşte pe covorul roşu este întrebată, în general, două lucruri: ce designer i-a alcătuit ţinuta şi ce părere are despre evenimentul la care participă. Pe scurt, ce porţi şi unde te afli. Exact aceasta este întrebarea pe care RedCarpet.app o pune utilizatorului atunci când postează o poză”, a menţionat el, adăugând că totodată covorul roşu reprezintă un mediu festiv unde persoanele prezente au toată atenţia şi admiraţia publicului, iar în acel moment se fac poze.

    „Aceasta este «strălucirea» pe care ne dorim să o oferim fiecărui utilizator atunci când alege să posteze în RedCarpet.app.”
    Investiţia în dezvoltarea aplicaţiei RedCarpet a fost minimă, din resurse proprii. Procesul de dezvoltare a durat circa 10 luni, însă anterior, perioada de analiză a proiectului a fost de şase luni.

    „În momentul în care am putut să concentrez ideea într-un business plan, l-am prezentat partenerilor mei. Timp de şase luni am analizat împreună diverse variante, s-au făcut teste pe funcţionalităţile importante ale aplicaţiei, iar la începutul anului 2018 echipa de dezvoltare a început să lucreze la aplicaţie. Noi am avut capacitatea de a dezvolta totul în house: de la business plan la design, user experience şi, cel mai important, software development. Astfel ne-am permis să construim aplicaţia cu minimul de resurse financiare”, a explicat Adrian Mazilu. Cei şase antreprenori au ales să lanseze aplicaţia întâi în România şi să se extindă apoi treptat şi în alte ţări. Astfel, din cei peste 10.000 de utilizatori ai RedCarpet din acest moment, peste 90% sunt români.

    „Am ales să lansăm un proiect pilot în România, iar apoi să ne extindem organic şi în alte zone. Credem că România stă foarte bine la aceste două capitole: modă şi distracţie. Evident, ne este mult mai uşor şi plăcut să începem «de acasă». Din punctul de vedere al vârstei, predomină persoanele în jurul vârstei de 25 ani, majoritatea de sex feminin. Noi suntem încrezători că este doar o chestiune de timp până când ponderea celorlalţi va începe să crească.”

    Care sunt însă funcţionalităţile aplicaţiei şi cui se adresează? RedCarpet se adresează utilizatorilor pasionaţi de modă, care atunci când postează o poză în aplicaţie pot eticheta produsele vestimentare pe care le poartă, indicând brandul acestora. Astfel, ceilalţi utilizatori pot face clic pe brandul etichetat şi pot fi direcţionaţi către magazinele brandurilor pentru a face cumpărături online. „RedCarpet.app este creat astfel încât să devină un mediu de shopping online şi, de ce nu, cel mai dinamic în acest sens. Nu suntem încă acolo, dar aceasta este direcţia în care ne îndreptăm. Website-urile de shopping online nu implică utilizatorul din punct de vedere emoţional, nu au asemănare cu viaţa reală. Ai un catalog de produse, ai filtre şi alegi în funcţie de anumite criterii produsele pe care le cumperi. În RedCarpet.app ideea este să vezi un produs care îţi place la un prieten sau la o persoană pe care ai ales să o urmăreşti. Acest lucru are un impact emoţional şi creează o dinamică diferită; în al doilea rând, duce la o conversie mult mai eficientă. Ne propunem ca din momentul în care un utilizator a văzut ceva ce i-a plăcut până în momentul în care îl poate cumpăra să fie o diferenţă de un singur clic. Ai văzut, ţi-a plăcut, ai cumpărat, totul în interiorul aplicaţiei şi în cel mai scurt interval de timp”, a explicat el.

    Totodată, aplicaţia are o secţiune denumită My Closet, unde utilizatorii îşi pot urca articolele vestimentare şi accesoriile pe care le deţin, aceasta fiind o formă de „garderobă virtuală”. De asemenea, RedCarpet are şi secţiuni dedicate pentru locaţii şi evenimente, poză de profil şi live chat. Conform auditului intern al companiei, valoarea intrinsecă a proiectului se află acum la aproximativ 1,2 milioane euro, planurile pentru următorii ani fiind ambiţioase. „În următorii cinci ani vrem să atingem o cifră de afaceri anuală în jurul a 20 milioane euro, deci o valoare estimativă a proiectului de 40-60 milioane euro. Mai mult, am avut şi scenarii mai optimiste, dar am dorit să ne menţinem, cât mai mult posibil, într-o zonă de analiză pragmatică”, a punctat CEO-ul RedCarpet. Modelul de business al RedCarpet nu presupune afişarea de reclame intruzive, care să apară pe wallul utilizatorului, pe profilul personal sau în secţiunile de mesaje sau stories. Publicitatea va fi plasată însă în mod discret prin intermediul sugestiilor.

    „De exemplu, când un utilizator dă clic pe un articol vestimentar care îi place, îi va apărea o secţiune cu respectivul produs şi datele relevante despre acesta – mărime, culoare, preţ etc. Sub această secţiune vor apărea «produse similare», iar pentru a fi prezente în aceste spaţii publicitare, brandurile vor plăti”, a punctat el, adăugând că sub acea secţiune vor apărea de asemenea şi sugestii de ţinute care se pot construi plecând de la articolul respectiv şi noi produse de la diferite branduri, aceste spaţii fiind la rândul lor plătite. „Pe scurt, noi analizăm produsul şi nu utilizatorul pentru a plasa sugestii în spaţiile publicitare.” De asemenea, publicitatea sub formă de sugestii va fi plasată şi în cadrul secţiunilor destinate locaţiilor şi evenimentelor. „În momentul în care un utilizator este interesat de ceva, va primii şi sugestii în funcţie de specificul alegerii sale.”

    Echipa RedCarpet, formată în prezent din 12 persoane, are în plan să introducă în perioada următoare noi funcţionalităţi în cadrul aplicaţiei, printre acestea numărându-se funcţiile „Outfits”, „Video”, „Outfit Video”, „Going to” şi „Covers”. „Outfits va fi o formă de story în care ţinuta este prezentată articol cu articol, Outfit Video va fi o combinaţie între poză şi video care este menită să evidenţieze şi mai mult o ţinută pe durata a 3 secunde. De asemenea, ne propunem să introduce şi funcţionalitatea Going to, prin care utilizatorul poate anunţa unde va fi într-un anumit moment (eveniment sau locaţie). De asemenea, Covers va fi o varietate de coperţi de profil, din care utilizatorul poate alege”, a explicat el. Totodată, echipa RedCarpet are în plan să implementeze şi mediul de shopping online. „Aici depinde mai mult de branduri, cât de repede aleg să ne devină parteneri; iar multe alte funcţionalităţi sunt încă în teste. Vom îmbunătăţi constant aplicaţia.”

  • Consiliul Concurenţei a anunţat data la care va fi finalizată aplicaţia Monitorul Preţurilor

    Aplicaţia este realizată de compania Maguay, un contract cu valoarea de 1,422 milioane lei ( peste 305.000 euro) fiind semnat în acest sens la sfârşitul lunii decembrie 2018.
     
    Noua platformă online va conţine atât forma extinsă a Monitorului Preţurilor pentru alimente, instrument lansat de autoritatea de concurenţă la sfârşitul anului 2016, cât şi un comparator al preţurilor pentru carburanţii auto.
     
    Instituţia apreciază că dezvoltarea acestui sistem de monitorizare a preţurilor va conduce la transparentizarea pieţei pentru consumatori, permiţându-le să se informeze cu privire la preţurile practicate de către principalii distribuitori cu amănuntul a produselor alimentare, respectiv de principalele reţele de distribuţie a carburanţilor auto, astfel încât aceştia să poată alege produsele (carburanţii auto şi alimente) cu cel mai bun raport preţ-calitate
     

  • Listările milenialilor

    Generaţia Millennials a schimbat modul în care funcţionează companiile şi, mai ales, modul în care funcţionează economia, lăsând loc pentru conceptul de sharing economy (modelul unor platforme care facilitează accesul înspre bunuri şi servicii oferite de o comunitate) şi pentru companii precum Uber, Lyft sau Airbnb. Apetitul pentru tot ce înseamnă nou şi diferit aduce potenţialul unor evaluări gigant, iar 2019 ar putea fi anul în care valul de listări ale milenialilor să lovească piaţa.  

    Mai mult, acum, că piaţa IPO-urilor (Initial Public Offering, ofertă publică iniţială sau ofertă de vânzare de acţiuni la bursă, procedura prin care o companie se listează pe bursă – n. red.) s-a redeschis, traderii speră că vor încăpea pe uşă mai multe listări ca niciodată, iar cei optimişti vor ca 2019 să fie un an record pentru ofertele de pe bursă, depăşind chiar şi nivelul legendar din perioada 1999-2000.

    Afinitatea pentru reţele de socializare a determinat chiar şi o companie precum Pinterest – care operează website-ul cu acelaşi nume – să încerce să obţină o capitalizare de piaţă de peste 1 miliard de dolari. Chiar săptămâna trecută, Reuters scria că Pinterest a discutat deja cu giganţii bancari americani Goldman Sachs şi JPMorgan Chase pentru a fi asistată de experţii lor în procedura de listare. Pregătirile pentru IPO-ul Pinterest vin într-un moment în care companiile de social media sunt înconjurate de scandaluri, iar reţelele sociale Twitter şi Facebook sunt luate cu asalt de politicieni care acuză invadarea intimităţii.

    Cu acest sentiment în piaţă, este momentul ca Pinterest să iasă în faţă, încât evoluţia platformei nu a fost încă umbrită de astfel de scandaluri. Compania a crescut rapid în ultimii zece ani: fondată în 2008, platforma a ajuns la 250 de milioane de utilizatori activi lunar în septembrie 2018. Pinterest ar putea obţine circa 1,5 miliarde de dolari prin procedura de IPO, care ar urma să aibă loc în primele şase luni din 2019, potrivit sursei citate. Platforma a fost evaluată la 12 miliarde de dolari în ultima rundă de finanţare, din 2017, şi este doar unul dintre brandurile populare printre mileniali care vor ţinti listări gigant anul acesta.

    Oamenii deschid probabil Pinterest, Facebook sau Twitter în timp ce aşteaptă pe bancheta din spate a Uberului să ajungă la destinaţia dorită. În acelaşi timp, destinaţia dorită de Uber este bursa din New York şi vrea să ajungă acolo cu 10 miliarde de dolari strânşi prin procedura de IPO, potrivit TechCrunch. Uber vrea să strângă această sumă în ceea ce ar putea deveni una dintre cele mai grandioase listări din istoria Statelor Unite. Procedura ar urma să ridice valoarea gigantului de ride-hailing undeva între 76 de miliarde de dolari – cea mai recentă evaluare pe care a obţinut-o – şi 120 de miliarde de dolari – o sumă gigant vehiculată de bancherii de pe Wall Street, care i-a surprins până şi pe câţiva din investitorii timpurii ai Uber.

    Un nou raport transmis de The Information arată că Uber ar putea avea iniţial o capitalizare de piaţă de 90 miliarde de dolari. Pentru a dezvolta o astfel de estimare, site-ul a analizat o serie de documente trimise de Uber către creditori în anii precedenţi, în care compania proiecta o dublare a veniturilor nete, până la 14,2 miliarde de dolari, în 2019. Uber a depus o cerere confidenţială de listare luna trecută, marcând începutul unei curse între ei şi rivalii de la Lyft, care au depus cererea de listare doar cu câteva ore înainte, potrivit surselor citate de TechCrunch. Fondată în 2009 de Travis Kalanick, Uber a strâns până acum 20 de miliarde de dolari prin mai multe instrumente de finanţare. Cel mai mare acţionar este gigantul SoftBank, însă pe listă se numără şi nume precum Toyota, T. Rowe Price, Fidelity sau TPG Growth.

    Compania de ride-hailing Lyft a reuşit să întreacă rivalii de la Uber în procedura de înscriere pentru IPO. Listarea Lyft va testa interesul investitorilor faţă de companiile care sunt alimentate de apetitul de consum al generaţiei Millennials şi faţă de companiile din segmentul de ride-hailing. Cu toate acestea, listarea va fi o provocare în contextul în care compania nu a devenit încă profitabilă, iar viitorul operaţional este incert în ceea ce priveşte dezvoltarea maşinilor autonome.

    Cu sediul în San Francisco şi cu cea mai recentă evaluare în jurul sumei de 15 miliarde de dolari după o rundă privată de finanţare, Lyft nu a anunţat încă numărul de acţiuni pe care le va vinde sau valoarea la care se vor situa acţiunile, iar acestea nu au fost menţionate încă nici în cererea depusă la SEC (Securities and Exchange Commission), autoritatea de supraveghere financiară din Statele Unite. Lyft s-ar putea lista chiar şi în primul trimestru din 2019, bazându-ne pe viteza cu care SEC revizuieşte aceste cereri, potrivit surselor citate de Reuters. Mai mult, capitalizarea de piaţă cu care va debuta Lyft ar putea fi cuprinsă între 20 de miliarde de dolari şi 30 de miliarde de dolari. Serviciul de ride-hailing a fost înfiinţat în 2012 de antreprenorii John Zimmer şi Logan Green şi a strâns finanţări de aproape 5 miliarde de dolari de la investitori. În timp ce continuă să crească într-un ritm mai rapid decât rivalii de la Uber, compania pierde şi bani între timp.

    Airbnb şi Slack sunt două companii care au devenit giganţi tot datorită trendurilor de consum urmate de generaţia Millennials. Acestea încearcă acum IPO-uri prin listări directe, ceea ce înseamnă că toată lumea va avea acces la acţiunile lor încă din prima zi, nu doar investitorii instituţionali.

    Exact cum a reuşit Spotify anul trecut. Când reprezentanţii serviciului de muzică streaming au decis să îşi vândă acţiunile printr-o listare directă către oameni obişnuiţi în loc să înceapă cu prietenii lor bancheri, au ridicat o discuţie fierbinte cu privire la relaţiile dintre Silicon Valley şi Wall Street. „Piaţa de IPO-uri din SUA este defectă”, a declarat anul trecut Barry McCarthy, CFO-ul Spotify, citat de Recode. „Încercaţi o listare directă, cum am făcut noi cu Spotify.” Când s-a listat pe bursă în luna aprilie, abordarea Spotify a fost una menită să reducă impactul pe care îl pot avea băncile de investiţii asupra start-up-urilor pe piaţa de capital. În loc să vândă acţiuni către investitori instituţionali pentru a seta preţul acţiunilor cu o zi înainte ca acestea să se tranzacţioneze în masă către toată lumea, procedura de listare directă a Spotify a permis ca preţul acţiunilor să fie „descoperit” în mod natural, în ziua listării, prin volumul celor care au vândut şi celor care au cumpărat.
    O companie care încearcă listarea directă nu creează sau vinde acţiuni noi, deci nu strânge bani prin această procedură – sunt doar acţionarii preexistenţi care vând acţiunile lor – ceea ce înseamnă că listarea directă este o abordare posibilă pentru cei care nu încearcă neapărat să strângă capital prin IPO.

    Airbnb împărtăşeşte dorinţa Spotify de a reduce rolul bancherilor în listări. Compania şi angajaţii săi au urmărit atent listarea platformei de streaming, iar sursele citate susţin că Airbnb consideră tot o listare directă. Potrivit Recode, Brian Chesky, CEO-ul Airbnb, s-a întâlnit de mai multe ori în ultimele luni cu Daniel Ek, CEO-ul Spotify, pentru a discuta modul în care Airbnb poate parcurge o procedură similară. Airbnb a fost evaluată la 30 miliarde de dolari, iar listarea companiei de sharing ar fi încă o victorie în dreptul trendurilor de consum din generaţia Millennials, care au acaparat piaţa. Cu toate acestea, pentru ca listările milenialilor să aibă loc în piaţă, multe lucruri trebuie să meargă perfect. Guvernul american nu trebuie să se mai blocheze, condiţiile de piaţă trebuie să rămână favorabile, volatilitatea trebuie să se domolească, dar, cel mai important, investitorii trebuie să îşi păstreze apetitul pentru IPO-uri. 

    Anul IPO-urilor
    Renaissance Capital, care oferă consultanţă pentru investitorii instituţionali în achiziţia de IPO-uri şi care gestionează un ETF (exchange traded fund) al IPO-urilor, susţine că cel puţin 226 de companii private vor să se listeze anul acesta la nivel global, cu o valoare combinată de cel puţin 697 de miliarde de dolari. „Listările de anul acesta ar putea depăşi orice volum înregistrat vreodată în SUA”, spune Kathleen Smith de la Renaissance, citată de CNBC. Nivelul ar fi mult mai mare decât cel înregistrat în 1999-2000, perioadă care a reprezentat maximul bulei dot-com. În 1999 au fost IPO-uri de 93 de miliarde de dolari, iar în 2000, de 97 de miliarde de dolari, potrivit Renaissance Capital. De atunci, piaţa IPO-urilor nu s-a mai apropiat de 100 de miliarde de dolari în ceea ce priveşte capitalul strâns. În 2014 nivelul a fost unul ridicat, de 85 de miliarde de dolari, însă 22 de miliarde de dolari dintre aceştia au provenit din listarea gigantului chinez din comerţul online, Alibaba. Printre listările mari, Renaissance Capital se aşteaptă ca General Electric Health Care să caute o evaluare de 65 de miliarde de dolari, WeWork, de 47 de miliarde de dolari, iar Palantir, de 47 de miliarde de dolari.

  • Atenţie la smartphone-uri. Utilizatorii, spionaţi chiar de telefoanele mobile

    Specialiştii în securitate informatică de la Bitdefender au depistat reapariţia ameninţării informatice Triout, specializată în colectarea de informaţii de pe telefonul mobil – apeluri telefonice, mesaje, fotografii, videoclipuri şi coordonate GPS, într-o aplicaţie populară de VPN pentru Android, descărcată din Google Play de 50 milioane de ori şi cu peste un milion de evaluări, majoritatea pozitive, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei.

    Aplicaţia infectată Psiphon, folosită pentru accesarea unor pagini de internet cenzurate sau blocate, era distribuită prin magazine neoficiale şi conţine aceeaşi mostră de ameninţare informatică identificată în vara lui 2018, când era încorporată într-o aplicaţie cu conţinut destinat adulţilor. Dincolo de Triout, aplicaţia compromisă mai include şi trei componente de adware – Google Ads, Inmobi Ads şi Mopub Ads – menite să genereze venituri suplimentare atacatorilor.

    Odată descărcată aplicaţia, Triout se instalează automat pe telefonul utilizatorului, de unde transmite toate informaţiile către serverul de comandă şi control al atacatorului, fără ca victima să ştie de existenţa sa.

    În mod ironic, deşi aplicaţia este promovată drept instrument menit să asigure confidenţialitatea în timpul navigării pe internet, aceasta face exact opusul, din cauza integrării ameninţării pentru spionaj.

    „Expansiunea dispozitivelor cu Android a crescut interesul atacatorilor de a dezvolta noi modele de ameninţări informatice. Prezenţa acestor terminale în vieţile noastre, nivelul de informaţii la care au acces şi senzorii cu care sunt echipate le transformă în instrumentul perfect de spionaj. Deşi ameninţarea Triout nu a suferit schimbări ale funcţionalităţilor, faptul că atacatorii o integrează din nou în aplicaţii populare arată că incidente similare vor apărea şi în viitor. Triout poate fi vectorul ideal de spionaj pentru ţinte cheie”, spune Liviu Arsene, specialist în securitate informatică la Bitdefender.

    Aplicaţia infectată a fost activă în perioada mai-decembrie 2018. Atât aplicaţia compromisă, cât şi cea legitimă arată şi se comportă identic, însemnând că atacatorii s-au concentrat numai pe includerea instrumentului de spionaj, cu scopul clar de a nu trezi suspiciuni victimei.

    Recomandările pentru utilizatori sunt să descarce aplicaţii numai din magazine oficiale, să folosească o soluţie de securitate performantă pe fiecare dispozitiv şi să actualizeze mereu sistemul de operare la cea mai recentă versiune.

  • Aplicaţia Waze ar putea rămâne fără una dintre cele mai apreciate funcţii

    Cel puţin aceasta este părerea forţelor de ordine din New York, NYPD (departamentul de poliţie al oraşului) trimiţând o scrisoare către Google în care cere oprirea funcţiei de raportare a filtrelor de poliţie

    Waze include o serie lungă de situaţii care pot fi raportate de către şoferi, precum gropi în asfalt, accidente, maşini oprite neregulamentar şi chiar locurile în care sunt echipaje de poliţie (atât la vedere, cât şi ascunse). Google susţine că raportarea acestor evenimente ajută şoferii să fie mai atenţi şi să conducă în consecinţă mai prudent, scăzând viteza în cazul în care ştiu deja că vor întâmpina un obstacol, sau că există un radar undeva în apropiere.