BusinessMagazin

Tag: aniversare

  • Mugur Şteţ, BNR, în 2005: “Când oamenii o să citească despre fraude de un milion de lei (în loc de zece miliarde) o să spună că e vorba de o nimica toată. E un efect psihologic invers”

    În 2005, Mugur Şteţ vorbea despre efectele denominării şi modul în care oamenii vor percepe valorile exprimate în leul greu ca fiind mai mici decât cele exprimate în ROL.

    Românii s-au adaptat relativ uşor la noile valori, ajutaţi şi de perioada în care preţurile au fost afişate simultan atât în RON cât şi în ROL.

    Mugur Şteţ, în Business Magazin, 16 martie 2005:

    Dacă vorbim despre denominare, vorbim deja despre un fenomen trecut de la 1 martie – ziua în care toţi comercianţii ar fi trebui să aibă pe raft preţurile afişate dual. Dacă discutăm de rotunjire, aceasta se face la valori de zeci de lei vechi, deci sub un ban nou. Ce s-a întâmplat acum ne spun realităţile din magazine. Retailerii profesionişti – cei care au venit din afară – au rotunjit preţurile în favoarea clientului. Îi dai clientului această idee ca “el are grijă de mine, ma duc la el”.

    Nu e nevoie ca oamenii să se simtă mai relaxaţi; oamenii vor înţelege, pur şi simplu, ce li se întâmplă. Vor reveni la realitate. Nu cred că românii doresc să fie “milionari” – pentru că a dori acest lucru înseamnă că eşti un specialist în cifre mari, şi nu cred că majoritatea sunt specialişti în cifre mari. De asta se şi încurcă la calcule. Gândiţi-vă că salariul mediu este de 7 milioane şi ceva acum…

    Confortul psihologic pe care ţi-l dă această valoare nominală care “vine pe pământ” este fantastic. Poţi să-ţi faci mult mai uşor calculele vieţii de zi cu zi. Şi eu sunt convins că la anul pe vremea asta vom discuta despre preţuri la maşini în lei, preţuri la case în lei. E normal, pentru că acum o maşină e 360 de milioane de lei. Cum poţi să faci o reclamă cu preţul ăsta?

    Eu aş adăuga, în final, ceva legat de un posibil efect psihologic invers al trecerii la leul greu. Oamenii, când o să citească în presă despre fraude de un milion de lei (în loc de zece miliarde), o să spună că e vorba de o nimica toată. Mult timp vor rămâne în minte cu valoarea veche a milionului de lei.

  • Claudiu Cercel, BRD, în 2005: “Când se va trece la un sistem cu bănuţi, lumea va începe să fie foarte atentă la preţuri”

    În 2005, Claudiu Cercel vorbea despre impactul procesului de denominare asupra modului în care românii îşi fac cumpărăturile. El considera că acesta nu va fi major, dar că românii vor fi ceva mai atenţi la preţuri. Astăzi, privind în urmă la felul în care românii au cheltuit, în perioada 2007-2009 mai mult decât îşi puteau permite, putem trage concluzia că spusele sale nu s-au adeverit.

    Claudiu Cercel, în Business Magazin, 16 martie 2005:

    Eu chiar aş risca o presupunere: s-ar putea să apară şi un efect dezinflaţionist. De ce? Pentru că lucrând pentru sume mai mici, bănuţi, lumea devine mai disciplinată. În acest moment, dacă şi magazinele au văzut că de multe ori nu au piesa metalică, şi nici clienţii nu cer – măresc direct preţul, ca să nu mai fie nevoie să ţină piesa metalică. Şi atunci, când se va trece la un sistem cu bănuţi, lumea va începe să fie foarte atentă la preţuri. 

    S-ar putea ca un mic efect – pentru că mic cred că va fi – să provină şi din iluzia monetară. Totuţi, treci la un altfel de preţ… oamenii s-ar putea simţi mai relaxaţi.

    La ora asta purtăm deja impactul unor astfel de creşteri de preţuri care au apărut la anumite produse sau pe anumite zone când s-a trecut de la referinţa dolar la referinţa euro. Despre impactul trecerii la leul greu asupra preţurilor – nu cred că de aici va încerca majoritatea să extraga plus de putere în a stabili preţul. Mai degrabă din repachetarea de produse – produse schimbate pe ici pe colo, şi cu alte preţuri – sau din alte fenomene macroeconomice ar putea veni creşterile de preţuri generale în aprilie. Poate fi un prilej; dar la fel de bine s-ar putea să nu se întâmple. Pe de altă parte avem impactul cursului de schimb, care lucrează invers. Dar nu cred că din conversii şi din rotunjiri vor fi creşteri de preţuri.

  • Gabriel Maranca, Motorola România, în 2005: Ne apropiem cu viteză de momentul în care designul telefonului mobil va fi deopotrivă de important ca şi caracteristicile tehnice

    Gabriel Maranca, fost sales account manager Motorola România, vorbea în 2004 despre tendinţa în creştere a românilor de a cumpăra telefoane mobile după o serie de criterii bine definite, precum design, durata de viaţă a bateriei sau calitatea camerei foto digitale.

    El anticipa că modul în care telefoanele arată va deveni la fel de important ca modul în care ele funcţionează. Nouă ani mai târziu, putem spune că Maranca a avut dreptate. Cel mai bine vândute două modele de pe piaţă, Iphone şi Samsung seria Galaxy S, sunt cunoscute mai ales pentru designul lor inovator.

    Gabriel Maranca în Business Magazin, 16 martie 2005:

    După ani de zile în care au alergat în aceeaşi direcţie, către telefoane mobile cât mai mici, cu ecrane color şi camere digitale cât mai performante, producătorii mondiali de top au ajuns într-un punct în care trebuie să găsească metode noi, tot mai originale, pentru a continua să-şi crească vânzările.

    În România, tehnologia continuă să fie importantă pentru cumpărători, însă şi componenta de stil şi design a aparatelor începe să conteze din ce în ce mai mult. Piaţa autohtonă este foarte aproape de acel punct critic, în care doar realizările tehnologice nu mai sunt de ajuns pentru a vinde telefoane.

    Consumatorii români continuă totuşi să rămână foarte influenţaţi de preţ, precum şi de caracteristicile de bază – cum ar fi durata de viaţă a bateriei – atunci când aleg un telefon mobil, a constatat Gabriel Maranca, sales account manager la Motorola România. Însă pe piaţa locală există o pronunţată tendinţă de creştere a interesului pentru telefoanele cu clapetă, aşa-numitele “clamshell”, pentru telefoanele cu stil, cu un design care să se apropie cât mai mult de personalitatea utilizatorului, este de părere Maranca.

    “Cred că ne apropiem cu viteză de momentul în care designul şi caracteristicile tehnice vor fi deopotrivă de importante în luarea deciziei de cumpărare”, a completat Maranca.


     

  • Ted Lattimore, fost preşedinte Connex, în 2004: Clienţii business nu vor fi marile companii multinaţionale, ci cele mici, cu spirit antreprenorial mai dezvoltat

    Ted Lattimore, preşedinte Connex la acea vreme, vorbea în 2004 despre importanţa implementării 3G şi tipul de companii care vor constitui segmentul business din portofoliile firmelor de telecomunicaţii.

    Cele mai mari trei grupuri de comunicaţii de pe piaţa Orange, Vodafone si Cosmote / Romtelecom au înregistrat, toate, în trimestrul al patrulea din 2013, pentru prima oară de la debutul crizei financiare din 2008, creşteri ale veniturilor, însă încasările nominale sunt semnificativ mai mici decât în urmă cu şase ani, arată datele publicate de operatori.
     
    Dintre toti jucătorii de pe piaţă, Orange, numărul unu pe telefonia mobilă, a avut cele mai bune rezultate în 2013, compania înregistrând creşteri din ce în ce mai mari, de la trimestru la trimestru.

    Ted Lattimore în Business Magazin, 12 august 2004:

    Înainte de a angaja investiţiile, trei sunt marile întrebări care îi frământă pe viitorii operatori. Va aduce tehnologia 3G beneficii suplimentare consumatorilor, astfel încât aceştia să cheltuie câteva sute de euro pentru pentru un nou telefon şi abonament la noul serviciu? Marii utilizatori, companiile, vor vedea 3G ca o cale de a reduce costurile de operare? Şi, mai ales, este 3G o cale spre profit pentru Connex, Orange sau alt operator? Răspunsurile la întrebări, sau mai bine zis încercările de răspuns, sunt deocamdată ezitante.

    Moderaţi în declaraţii, operatorii mobili autohtoni spun că serviciile 3G, disponibile nu mai devreme de nouă sau zece luni, nu vor aduce o revoluţie în comunicaţii, aşa cum se aştepta toată lumea. Va fi vorba mai degrabă de o “evoluţie logică” a actualelor reţele GSM. Terminalele vor fi destul de scumpe, la fel şi serviciile.

    Pentru utilizatorul obişnuit, vorbitul la telefon, trimiterea de mesaje scrise sau fotografii pe mobil se va face tot ca şi până acum, fără să fie nevoie ca acesta să apeleze la servicii 3G pentru asta. “La început, văd o evoluţie logică şi în privinţa primilor clienţi care vor migra către 3G”, spune Ted Lattimore, preşedintele Connex. “Primii care vor adopta noile servicii vor fi cei care îşi doresc cea mai nouă şi mai de vârf tehnologie de pe piaţă.”

    După fanii tehnologiei, primul grup de clienţi care va migra către 3G, de abia al doilea val (companii, întreprinzători, o masă mai largă de persoane fizice) de utilizatori va reuşi să impună 3G pe piaţă. “În Europa, putem spune că implementarea reţelelor 3G a avut un succes limitat”, mai spune Ted Lattimore.”
     

  • Anca Bidian, CEO Kiwi Finance, în 2009: Nicio bancă nu va finanţa colacul de salvare în mijlocul furtunii pentru cineva care nu ştie să înoate

    ANCA BIDIAN, pe atunci vicepreşedinte al Kiwi Finance, liderul pieţei de brokeraj bancar, constata că în primul trimestru din 2009 cea mai mare parte a cererilor de finanţare venea din nevoia de salvare a firmelor, dar fără o strategie şi o calibrare a modelului de business în acord cu condiţiile pieţei.

    Citiţi aici articolul Bancile se lupta sa atraga IMM-urile, apărut în urmă cu cinci ani în Business Magazin.

  • Ciocniri între susţinătorii Moscovei şi cei ai Kievului la Sevastopol

     Circa 100 de persoane înarmate cu bastoane au atacat forţele de ordine care protejau o reuniune organizată la sărbătorirea a 200 de ani de la naşterea lui Taras Şevcenko. Două sute de persoane au participat la această reuniune, rară în peninsula separatistă Crimeea, ocupată de la sfârşitul lui februarie de forţele ruse.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • GEORGE COPOS, în 2006: Vă garantez că în doi ani vom face staţiuni care să rivalizeze cu cele din Austria

    O simplă plimbare prin zonele turistice din România ar fi suficientă pentru a contrazice declaraţia pe care Copos o făcea cu mai bine de şapte ani în urmă din postura de vicepremier. În ciuda numeroaselor intenţii de a investi în turismul românesc şi de a-l moderniza pentru a-l face atractiv pentru turiştii străini, România scoate în continuare la înaintare aceleaşi staţiuni vechi, cu infrastructură precară şi în care sunt practicate preţuri, de cele mai multe ori, mult peste nivelul serviciilor oferite.

    Business Magazin, 10 aprilie 2006: În lipsa soluţiilor de distracţie, turistul este în stare să facă orice pentru că, odată venit la munte, are de ales între a încerca să schieze şi a sta într-un restaurant. Pentru că la asta se reduc investiâiile în agrement din staţiunile româneşti de la munte. Amenajarea câtorva pârtii, unde se poate crea şi ceva zăpadă artificială, modernizarea lentă a instalaţiilor de transport pe cablu şi… cam atât. Situaţia nu este cu mult diferită nici pentru schiori, care nu au decât să viseze la sutele de kilometri de pârtii cu teleschi din Austria, Italia sau Franţa, în numeroasele ore pe care le petrec zilnic la coada la telecabina în Poiana Braşov sau Sinaia. Paradoxal, tocmai în aceste lipsuri stă răspunsul la întrebarea “De ce este mai scump la noi”?.

    Citiţi aici varianta integrală a articolului “Turişti pe tavă”

  • Liderii PSD, convocaţi joi la Bucureşti. Ponta aniversează 4 ani de când e preşedintele partidului

     Mai mulţi lideri social-democraţi din teritoriu, respectiv preşedinţi de organizaţii judeţene, preşedinţi de Consilii Judeţene şi primari de municipii reşedinţă de judeţ au confirmat, miercuri, pentru MEDIAFAX, că au fost convocaţi pentru joi la Bucureşti.

    Ei au precizat că vor fi prezenţi joi la o întâlnire informală, un fel de Comitet Executiv Naţional cu caracter aniversar.

    Liderii PSD menţionaţi au precizat că la această întrevedere informală vor fi aniversaţi patru ani de când preşedintele partidului, Victor Ponta, a fost ales în această funcţie.

    Întrevederea informală va avea loc, potrivit unor surse social-democrate, la un hotel din Bucureşti, în cursul după-amiezii de joi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • REPORTAJ: Povestea Danei, singurul român din delegaţia SUA care trăieşte la Soci un alt “vis american”

    Se lasă cu greu înduplecată să răspundă la nişte întrebări. “Eu nu fac nimic special, sunt angajată la federaţia de schi şi atât. Nu vreau să mă dau mare”. Îi spun că nu e vorba de laudă, ci de o modalitate de a spune o poveste. Una care se dovedeşte mai târziu a fi cu happy-end, un “story” în care eroina îşi vede împlinit “visul american”, dar total diferit de conceptul lui clasic. Acceptă.

    Dana, singurul român care face parte din numeroasa delegaţie a Statelor Unite ale Americii deplasată la Jocurile Olimpice de la Soci, a plecat la 17 ani, în 1993, din România împreună cu familia în SUA. A studiat informatică la Universitatea din Denver, pe care a absolvit-o în 2007. În urmă cu 12 ani a obţinut şi cetăţenia americană.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Prima ediţie BM Storytellers: patru poveşti pentru zece ani – VIDEO