BusinessMagazin

Tag: analiza

  • Tânărul care a studiat în patru oraşe europene diferite şi a mizat tot pe România pentru afacerea sa

    În lumea lui Răzvan Zamfira, evenimentele se măsoară în grafice, tabele, scheme şi baze de date. A gândit conceptul Studio Interrobang într-o vreme în care termenul „big data” nu era foarte popular. Nu existau prea multe instrumente de analiză vizuală şi nici clienţi care să-şi dorească să comunice despre afacerea lor cu ajutorul datelor. Şi totuşi, el a îndrăznit.

    A studiat în patru oraşe europene diferite – Bruxelles, Viena, Madrid şi Copenhaga – unde vizualizarea de date ştiinţifice şi transpunerea lor în mijloace prietenoase de comunicare pentru publicul larg era destul de des întâlnită. A lucrat ca freelancer în domeniul graphic designului. Toate experienţele puse la un loc au dus la crearea businessului Studio Interrobang, un birou de design specializat în vizualizarea de date şi design informaţional.
    „Sunt arhitect, cercetător în studii urbane şi graphic designer. Nu cred că aş putea să înţeleg la fel de uşor seturile complexe de date cu care lucrez în prezent, dar şi contextul acestora, fără o astfel de pregătire interdisciplinară. În ultimii doi ani, am colaborat sau coordonat proiecte despre piaţa imobiliară, servicii sociale, alegerile prezidenţiale, agricultură, calitatea sistemului de învăţământ, poluare fonică sau analiza de reţele sociale de inovatori în domeniul mediului.”
    Aşa se descrie Răzvan Zamfira. Spune că, în vizualizarea de date, combină reprezentarea artistică şi abilităţile de comunicare vizuală cu nevoia de înţelegere şi structurare rapidă a datelor despre subiecte mereu diferite. Diferiţi sunt şi clienţii, fie ei organizaţii care vor să valorifice datele de care dispun sau care vor să comunice sinteze către publicul larg, ori instituţii din domeniul jurnalismului de date.
    Printre numele cu care a colaborat Studio Interrobang până acum se numără Ordinul Arhitecţilor din România, Greenpeace România, Asociaţia MOJAR, organizatoarea Bienalei de Arhitectură din Timişoara, şi iZi Data, o agenţie de studii de piaţă fondată de antreprenoarea Silvia Luican.
    „Probabil cel mai deschis la experimentare este jurnalismul de date, fiind şi cel care a popularizat designul informaţional şi transformarea unor seturi complexe în poveşti pe înţelesul unui public larg. Am colaborat deja la o grămadă de articole cu o serie de publicaţii independente din România”, spune Răzvan Zamfira.
    Afacerea sa a luat fiinţă ca rezultat al unui cumul de cunoştinţe şi al unor perioade mari de timp dedicat unor proiecte de cercetare personale, care în scurt timp i-au adus şi primii clienţi. La finalul anului 2018, Răzvan Zamfira a obţinut un grant de finanţare, prin programul Start-up Plus, în valoare de 40.000 de euro.
    „Pentru prima jumătate de an de activitate, în condiţiile în care primele luni după obţinerea finanţării au fost dedicate activităţilor administrative, am avut o cifră de afaceri de aproximativ 30.000 de euro.”
    Pentru 2020, el estimează că cifra de afaceri va fi de 50.000 de euro, iar planul său este ca, pe parcursul acestui an, să lucreze la conştientizarea importanţei comunicării cu date şi a transparenţei.
    „În contextul incertitudinii generale de acum, discuţiile «cu numerele pe faţă» au căpătat foarte multă importanţă. Toată lumea a văzut un grafic sau câteva cifre oficiale care prezintă evoluţia pandemiei şi încearcă să le analizeze. Datele au devenit un subiect mainstream zilele astea şi pentru businessul nostru este o oportunitate, mai ales că vor juca un rol din ce în ce mai important în luarea deciziilor atât economice, cât şi sociale în lunile următoare.”
    Studio Interrobang vrea aşadar să ne împrietenească, puţin câte puţin, cu statisticile obositoare şi greu de descifrat. Cu o încercare suntem toţi datori.

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Localo – marketplace pentru producătorii români (Timişoara)
    Fondator: Mihai Pegulescu
    Investiţie iniţială: 100.000 de euro
    Prezenţă: online

    Regnet – platformă pentru firme (Bucureşti)
    Fondator: Cristian Bărcan
    Investiţie iniţială: 10.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 70.000 de euro
    Prezenţă: online

    Minor Swing – brand de hamace (Bucureşti)
    Fondator: Andrei Gruia
    Prezenţă: online

    Lavanda Laurei – produse cosmetice cu lavandă (jud. Vaslui)
    Fondator: Laura şi Andrei Ignătoaie
    Investiţie iniţială: 5.000 de euro
    Cifră de afaceri: 5.000 de lei (circa 1.000 de euro) pe lună
    Prezenţă: online şi în farmacii

    Glom – brand de lămpi din lemn (Bucureşti)
    Fondator: Mircea Struţeanu
    Investiţie iniţială: 3.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 32.000 de lei (aproape 7.000 de euro)
    Prezenţă: online, pe site-ul Glom şi pe platforma Etsy

    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de lazero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero. În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro. Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • AIE: Criza coronvirusului a adus cea mai mare scădere a investiţiilor în energie din istorie

    Criza coronavirusului provoacă cea mai mare scădere a investiţiilor globale în energie din istorie, pentru că înainte de pandemie finanţarea urma să crească cu 2%, dar acum estimările indică o cădere cu 20%, spune Agenţia Internaţională pentru Energie (AIE).

    Combustibilii fosili sunt cel mai puternic loviţi, cu o scădere a finanţărilor de 30% pentru petrol şi o scădere cu 15% în cazul cărbunelui.

    Investiţiile în regenerabile au scăzut cu 10% şi reprezintă doar jumătate din ceea ce este necesar pentru a combate schimbările climatice.

    Din cauza restricţiilor impuse de multe ţări, emisiile de carbon au scăzut, dar IEA avertizează că atunci când criza se va termina tendinţa se va inversa, ceea ce duce la creşterea nivelului de CO2.

    “Vedem o scădere istorică a emisiilor, dar dacă nu avem pachete de recuperare economică potrivite, am putea vedea din nou o creştere susţinută a emisiilor, iar scăderea din acest an ar fi irosită”, a declarat pentru BBC directorul executiv al IEA, Fatih Birol. „Amintiţi-vă de criza din 2008-2009. Am văzut imediat o scădere a emisiilor, dar ulterior acestea au revenit. Trebuie să învăţăm din istorie. ”

    Investiţiile totale în energie au scăzut cu aproape 400 miliarde de dolari faţă de ceea ce era prevăzut în 2020, iar AIE spune că acum există îndoieli serioase cu privire la securitatea aprovizionării cu energie, pentru că proiectele energeticeau nevoie de mult timp pentru realizare.

    „Scăderea istorică a investiţiilor este tulburătoare. Aceasta înseamnă locuri de muncă şi oportunităţi economice pierdute. Reducerea cheltuielilor riscă, de asemenea, să submineze tranziţia atât de necesară către sisteme energetice sustenabile.”

    Petrolul este cel mai afectat de declin, iar gazele de şist va înregistra o scădere a investiţiilor cu 50%. Investiţiile în regenerabile urmează să scadă cu 10-15%.

  • Cea mai mare asociaţie a companiilor aeriene din lume dezvăluie când am putea să zburăm din nou ca în vremurile normale. Care este termenul oferit de aceasta

    Asociaţia Internaţională a Transportatorilor Aerieni (The International Air Transport Association – IATA) a publicat o analiză din care reiese că pandemia de COVID-19 va afecta industria aeriană până în 2023. Cel mai afectate vor fi călătoriile de lung curier.

    Recuperarea va începe cu zborurile domestice, iar IATA estimează că traficul de pasageri se va întoarce la nivelurle de dinainte de criză în 2023 cel mai devreme. Asociaţia previzionează că cererea globală în 2021 va fi de 24%, sub nivelurile din 2019 şi cu 32% mai scăzută decât previziunea făcută în octombrie 2019.

    Această predicţie se bazează pe o deschidere mai lentă a economiilor şi a modului de relaxare a restricţiilor de zbor, cu măsuri de izolare care ar putea să se extindă până în cel de-al treilea trimestru al anului, posibil din cauza unui potenţial al doilea val de coronavirus.

    Reprezentanţii asociaţiei cred de asemenea că măsurile de carantinare la sosire vor afecta încrederea în călătoriile aeriene – potrivit unui studiu realizat în rândul călătorilor recenţi,  69% dintre ei au declarat că nu iau în calcul călătoriile dacă acestea implică o perioadă de carantină de 14 zile. Ei solicită guvernelor să găsească alternative pentru menţinerea sau inroducerea unor măsuri de carantină la sosire.

    Chiar şi astfel, reconstruirea încrederii pasagerilor va dura mai mult timp, potrivit directorului general şi CEO-ului IATA, Alexandre de Juniac, care este de părere că cei care călătoresc individual sau în interes de serviciu probabil vor putea să îşi administreze singuri într-un mod responsabil modul în care călătoresc. „Avem nevoie de o soluţie pentru călătorii sigure şi fără necazuri fără sens, care să dea încredere şi guvernelor că ţările sunt protejate de aducerea virusului de peste graniţe”.

  • Afacerile companiilor de poştă şi curierat ar putea creşte la 6 mld. lei în acest an, de la 5,2 mld.

    Companiile de poştă şi curierat au avut afaceri de 5,2 miliarde de lei în 2019, iar ritmul de creştere s-ar putea dubla ăn acest an, cifra de afaceri a companiilor curmând să atingă pragul de 6 miliarde de lei.

    Cifra de afaceri a pieţei serviciilor de poştă şi curierat din România a avansat cu 16% faţă de 2017 şi a depăşit cu aproape 90% nivelul din 2009, ajungând la aproape 4,8 miliarde de lei în 2018, potrivit celei mai recente analize KeysFin.

    „Odată cu modernizarea serviciilor şi apariţia de jucători noi, piaţa locală de poştă şi curierat a evoluat, iar rezultatele de business au fost pe măsură. Maximul istoric al pieţei din acest an vine ca o încununare a unui parcurs pozitiv, iar noi mizăm pe faptul că vor exista creşteri în continuare, deşi poate nu atât de spectaculoase. Pandemia de coronavirus i-a forţat pe mulţi consumatori locali să treacă peste bariera psihologică a efectuării de comenzi online. Odată convinşi de beneficiile e-commerce-ului, consumatorii vor continua să aleagă această alternativă şi, indirect, serviciile de curierat. Totuşi, vorbim despre un business concentrat: deşi există peste 2000 firme, primele 10 dintre acestea, în funcţie de cifra de afaceri, cumulează 76% din piaţă“, a declarat Roxana Popescu, Managing Director al KeysFin, unul din cei mai importanţi furnizori de soluţii de business information din România.

    Piaţa serviciilor de poştă şi curierat este una dintre puţinele domenii în care numărul de companii a avansat considerabil, cu 9% în comparaţie cu anul 2017 şi cu aproximativ 250% faţă de 2009, la puţin peste 2.100 de companii în 2018. Dacă pentru 2019 specialiştii KeysFin estimează o creştere de aproximativ 9%, în 2020 firmele mici, fără putere logistică şi mai ales financiară, vor fi cele mai afectate de pandemie, astfel că business-ul acestei pieţe se va concentra într-un ritm moderat în următoarele luni. De subliniat însă că acesta va fi unul dintre segmentele cel mai puţin afectate de pandemie alături de Farma, Retail-ul alimentar, Sănătate&asistenţa socială, IT&C, Agricultură (dependentă însă de condiţiile meteo), distribuitorii de energie&gaze şi cei de apă& salubritate.

    Profitul net al industriei a înregistrat o creştere de 54% comparativ cu anul 2017 şi aproximativ 220% faţă de 2009, însumând aproape 304 milioane de lei, în 2018. Potrivit specialiştilor KeysFin, profitul companiilor a crescut şi în 2019, cu aproximativ 13%, depăşind astfel nivelul de 340 de milioane de lei.

    Poşta română este în continuare principalul jucător din piaţa de poştă şi curierat din ţara noastră, în ciuda problemelor întâmpinate. Compania, deţinută de statul român prin Ministerul Comunicaţiilor – 93,5% şi de Fondul Proprietatea – 6,5%, a raportat în 2018 o cifră de afaceri de aproape 1,2 miliarde de lei (24,4% din total). De remarcat că, în 2017, cifra de afaceri a acestei instituţii a fost de 1,1 miliarde de lei, deci, procentual, creşterea de la an la an a fost minoră.

    Fan Courier a avut în 2018 afaceri de 686 de milioane de lei, respectiv 14,4% din total. Mai mult, creşterea acesteia este substanţială în comparaţie cu 2017 când înregistra o cifră de afaceri de 586 milioane de lei.

    Urmează Urgent Cargus (425 de milioane de lei, 9% din total), TNT Romania (357 milioane lei, 7,5% din total, companie care a depăşit DHL în 2018) şi DHL Intenational (289 de milioane de lei, 6,7%).

    În 2018, aproximativ 40.700 angajaţi lucrau pentru companiile locale de poştă şi curierat, cu 5% mai mulţi decât în 2017. Pentru 2020, analiştii KeysFin preconizează un avans la peste 42.500 angajaţi, ca urmare a creşterii accentuate pentru serviciile de curierat.

    Pandemia a cauzat închiderea temporară a majorităţii magazinelor, care nu fac parte din categoria retail alimentar şi mai ales a acelor unităţi aflate în mall-uri. Multe dintre acestea s-au adaptat din mers şi au deschis variante online ale magazinelor fizice, realizând livrări prin intermediul marilor firme locale de curierat. De altfel, şi retailerii au luat măsuri pentru evitarea aglomerărilor din cadrul magazinelor, inclusiv prin redirecţionarea clienţilor către comercianţii care au magazine virtuale sau către aplicaţii specializate.

    De asemenea, odată cu declararea stării de urgenţă, care prevedea închiderea restaurantelor, a crescut considerabil numărul livrărilor prin aplicaţii de food delivery precum Glovo, Takeaway.com sau Foodpanda.

    Cu toate acestea, nu toate platformele locale înregistrează şi rezultate conform aşteptărilor: Uber Eats, divizia de food delivery a gigantului mondial Uber, şi-a anunţat recent retragerea din România, începând din 3 iunie, după 2 ani de activitate, reprezentanţii companiei motivându-şi decizia prin faptul că nu au reuşit să devină lideri de piaţă. O parte din divizia Uber Eats a fost însă salvată de la întreruperea activităţii, fiind preluată de Tazz by eMAG, cu scopul de a dezvolta reţeaua de restaurante locale partenere şi piaţa din Bucureşti.

     

  • Pandemia va schimba definitiv industria auto. Vânzările de automobile în scădere ar putea obliga fabricile să se închidă şi să conducă la preluări şi fuziuni

    Vânzările de automobile în scădere ar putea obliga fabricile să se închidă şi să conducă la preluări şi fuziuni, dar şi să consolideze vânzările de maşini electrice, scrie New York Times.

    Unii producători auto pot ieşi din această situaţie mai puternici, iar alţii prea slabi pentru a supravieţui singuri. Fabricile se vor opri, iar presiunea pentru a trece la electrificare ar putea deveni mai intensă. Oamenii pot călători mai puţin acum, după ce au descoperit cât de mult pot obţine de acasă. Sau pot face naveta mai mult cu maşina pentru a evita călătoria cu autobuzele şi trenurile aglomerate.

    Industria auto se pregătea pentru un an brutal chiar înainte de izbucnirea pandemiei, dar acum, lucrurile urmează să devină într-adevăr darwiniene: industria este de aşteptat să se realinieze în moduri care ar putea avea un efect profund asupra celor opt milioane de angajaţi din întreaga lume.

    A fost nevoie de aproape un deceniu pentru ca vânzările de maşini din Uniunea Europeană să îşi revină din recesiunea care a început în 2008. Piaţa Statelor Unite a avut nevoie de aproximativ cinci ani pentru a-şi reveni, dar vânzările se menţin la nivelul din 2015. Creşterea explozivă din China a compensat o perioadă, dar piaţa a fost în declin din 2018. Pe măsură ce Volkswagen, Daimler, Fiat Chrysler şi alte companii îşi repornesc încet liniile de asamblare, persoanele care lucrează în industria auto încep să se gândească care vor fi repercusiunile acestei crize.

    „Nu ar trebui să fim prea optimişti şi să ne aşteptăm ca în 2021 totul să revină la normal, ca şi cum nu s-ar fi întâmplat nimic”, a spus reporterilor Ola Källenius, directorul executiv al Daimler, în timpul unei conferinţe recente. Pandemia, a spus el, „va avea probabil un efect uriaş asupra economiei şi trebuie să ne pregătim”.

    Iată ce ne putem aştepta:

     

    Închideri de fabrici şi conflicte cu forţa de muncă.

    Producătorii auto din întreaga lume au capacităţi excedentare de cel puţin 20 la sută, spun analiştii. Acest spaţiu de fabricaţie inactiv a costat bani fără a produce profit. Pe măsură ce vânzările se micşorează, închiderea fabricilor neutilizate poate fi o problemă de supravieţuire.

    „Unele dintre aceste mari fabrici din Europa se vor lupta cu adevărat”, a spus Peter Wells, directorul Centrului pentru Cercetări în Industria Auto din cadrul Cardiff Business School din Ţara Galilor. Acest lucru va fi deosebit de dur pentru companiile care fabrică maşini mai mici, care tind să fie mai puţin rentabile, cum ar fi marca Fiat, Renault sau Volkswagen.

    În Europa, este imposibilă închiderea unei fabrici fără confruntări cu forţa de muncă şi fără rezistenţă politică. Plăţile compensatorii pentru lucrători şi alte costuri pot face închiderea unei fabrici la fel de scumpă cum este construirea uneia. „Este vorba despre politică mai mult decât despre economie”, a spus Wells.

     

    Maşinile electrice s-ar putea generaliza mai devreme.

    Vânzările de maşini electrice au fost surprinzător de rezistente chiar şi atunci când izolarea a scăzut vânzările de vehicule pe benzină şi motorină. În martie, o mare parte din Europa a intrat în izolare, iar vânzările de automobile pe continent au scăzut cu mai mult de jumătate. Însă înmatriculările de autovehicule cu baterii au crescut cu 23%, potrivit lui Matthias Schmidt, un analist din Berlin care urmăreşte industria.

    În aprilie, blocajul a afectat şi maşinile electrice, iar vânzările lor au scăzut cu 31 la sută, conform estimărilor lui Schmidt. Dar acest lucru nu este comparabil cu piaţa auto europeană, care a scăzut cu 80%.

    Este posibil ca producătorii să nu fie la fel de motivaţi să vândă maşini electrice în lunile următoare. Vor fi tentaţi să împingă în schimb SUV-uri, care generează profituri mult mai mari şi sunt mai uşor de vândut acum, după ce preţurile carburanţilor au scăzut.

    Mult vor influenţa şi stimulentele guvernamentale. Europa şi China fac eforturi mai mari pentru a promova maşinile electrice decât Statele Unite sub administraţia Trump. Maşinile cu baterie sunt încă mult mai scumpe decât vehiculele pe benzină. În recesiune, este posibil ca mai puţini oameni să-şi poată permite achiziţii, fără subvenţii.

    Marea necunoscută este dacă criza va schimba tipurile de maşini pe care şi le doresc cumpărătorii. Oamenii pot aprecia mai mult aerul mai curat care a fost un efect secundar al carantinei şi s-ar putea să fie mai dispuşi să investească într-un vehicul care nu produce emisii.

    O deschidere pentru start-up-uri

    Turbulenţele de pe piaţă ar putea fi bune pentru startup-urile de maşini electrice precum Byton şi Lucid, care au proliferat după exemplul Tesla. „Piaţa s-ar putea deschide puţin”, a spus Wells.

    Pentru alţi companii tinere, pandemia a fost un pas înapoi. Serviciile de călătorie precum Uber şi Lyft au suferit pentru că toată lumea a rămas acasă. Companiile din Silicon Valley care au promis autovehicule autonome până în 2020 sunt încă cu ani de zile în urmă, iar pandemia interferează cu testele de care au nevoie pentru a-şi perfecţiona tehnologia.


    Companiile se vor ieftini

    Puţine sectoare se bucură de mai puţină dragoste din partea investitorilor decât producătorii auto de tip vechi. Acţiunile Renault, de exemplu, au scăzut cu 70 la sută în ultimul an, iar piaţa bursieră evaluează compania la doar 5,7 miliarde de euro. Miliardari ca Jeff Bezos, Michael Bloomberg şi Elon Musk valorează mult mai mult ca persoane decât Renault, cu 180.000 de lucrători şi vânzări de 3,8 milioane de maşini anul trecut.

    Este posibil să existe un grup de investitori dispuşi să treacă cu vederea riscurile mari şi profiturile slabe ale producţiei de maşini. Investitorii chinezi ar putea vedea evaluările scăzute ca o oportunitate de a înfiinţa un cap de pod pe continent.

    Geely Holding, producător auto din Hangzhou, a stabilit un precedent când a cumpărat Volvo Cars de la Ford în 2010. Geely deţine, de asemenea, 8% din Volvo AB, producător de camioane. Li Shufu, preşedintele Geely, deţine aproape 10 la sută din Daimler. Producătorul chinez BAIC Group deţine încă 5 procente din Daimler.

    Este posibil ca alte incursiuni ale investitorilor chinezi să se confrunte cu o rezistenţă politică. Se preconizează că Germania va aproba o legislaţie care blochează achiziţiile străine. Franţa a aprobat o legislaţie similară şi a influenţat semnificativ Renault, unde deţine 15% din acţiuni.

     

    Fuzionează sau pier

    Producătorii se vor confrunta cu şi mai multă presiune pentru a reduce costurile dezvoltării de maşini electrice şi alte noi tehnologii. Parteneriatele existente, cum ar fi cel dintre Volkswagen şi Ford Motor pentru a dezvolta software de conducere autonomă, ar putea fi extinse.

    „Este destul de probabil că vom vedea foşti duşmani sau foşti concurenţi care vor începe să colaboreze”, a declarat Axel Schmidt, director la firma de consultanţă Accenture, care se concentrează pe industria auto.

    Aceste alianţe, deşi cruciale, sunt greu de gestionat. Renault s-a străduit din greu să depăşească tensiunile cu partenerul Nissan.


    Regândirea globalizării

    Pandemia a evidenţiat cât de interconectată este lumea şi modul în care o închidere a unei fabrici într-o parte a lumii poate opri o linie de asamblare într-o emisferă diferită.

    „Ceea ce învăţăm cu toţii şi vorbesc cu mulţi manageri şi CEO din Germania, este că toţi trebuie să ne regândim logistica şi lanţurile de aprovizionare”, a spus Olaf Berlien, directorul executiv al Osram, producător german de produse de iluminat pentru autovehicule şi alte utilizări.

    “Din cauza presiunii asupra preţului, am luat cel mai ieftin furnizor oriunde în lume ar fi fost”, a spus Berlien. „Am subestimat furnizorul care era după colţ.”

    Alţii nu sunt atât de siguri că producătorii de automobile vor fi mai dispuşi să cumpere local. Ole Källenius de la Daimler a declarat că lanţurile de aprovizionare au fost deja construite pentru a rezista perturbaţiilor şi au stat bine în timpul crizei. „Nu aş ajunge prea repede la concluzia că trebuie să regionalizăm lanţurile de aprovizionare”, a spus domnul Källenius. „Globalizarea pe care am realizat-o în ultimii 20 de ani a dus la creşteri enorme de productivitate. Ar trebui să văd o greşeală enormă ca să renunţăm la aşa ceva”.

  • Pandemia, văzută prin mai multe lentile

    Miniseria este cel de-al treilea spin-off al documentarelor Explained, care au avut premiera pe 23 mai 2018 (de atunci au mai apărut un sezon, în toamna anului trecut, precum şi alte două spin-offuri). Episoadele au o durată care variază între 14 şi 26 de minute şi analizează de obicei câte un subiect diferit – chiar şi cel mai uşor de plictisit public este uşor de „agăţat” datorită duratei scurte, dar şi a modului de prezentare a informaţiilor. De asemenea, fiecare episod este povestit de un narator diferit.
    În noiembrie anul trecut, Netflix a lansat un episod al docuseriei Explained în care erau detaliate eforturile făcute de specialişti pentru a preveni răspândirea unei pandemii globale. Până la mijlocul lunii martie, în timp ce echipa care realizează Explained era în căutare de idei pentru cel-al treilea sezon, Netflix a venit către producători cu solicitarea de a analiza în documentar ce se întâmplă cu coronavirusul, potrivit presei internaţionale. Astfel s-a născut această miniserie, al cărei prim episod a fost lansat recent, iar alte două sunt planificate pentru vara aceasta.  Potrivit presei internaţionale, producătorul Vox Media plănuia să aloce 10 săptămâni pentru realizarea fiecăruia dintre episoadele noului sezon. Dar au decis să producă primul episod în două săptămâni şi jumătate, iar toată echipa a lucrat în regim remote.
    Episodul pune în context istoric, alături de alte pandemii globale, pandemia de COVID-19. De asemenea, include avertizările  experţilor, printre care ale preşedintelui alianţei din domeniul cercetării în sănătate EcoHealth Alliance, Peter Daszak, ale jurnalistului Maryn McKenna, dar şi pe cele ale lui Bill Gates, care are un rol activ în lupta împotriva epidemiei în prezent.
    În episod sunt analizate şi câteva dintre posibilele motive pentru care s-a ajuns aici – defrişările, de pildă, care au adus mai aproape de oameni animalele sălbatice, cât şi pieţele de animale vii sau chiar şi fermele unde se cresc animale în condiţii improprii.
    Finalul oferă speranţa că  vom învinge acest virus, la fel cum s-a întâmplat cu celelalte boli cu care s-a luptat omenirea.
    Dincolo de subiectul abordat si de modul în care a fost realizat documentarul, unul dintre lucrurile interesante la acest episod este că multe dintre interviuri au fost făcute înainte de izbucnirea epidemiei de coronavirus. Cele mai multe dintre declaraţiile celor citaţi anticipează momentul prin care trecem acum – motiv pentru care nu putem să nu ne întrebăm – de ce nu a construit nimeni o strategie? Jurnalistul citat în material oferă chiar răspunsul încă din primul episod al acestui sezon: „Este nevoie de curaj ca liderii politici să îşi asume alocarea de mai mulţi bani pentru sănătate înainte de izbucnirea unei situaţii de criză”. Iar Bill Gates întreabă şi el retoric: „Dacă se cheltuie atât de mulţi bani în scopul pregătirii pentru un război, de ce nu se alocă la fel de multe fonduri şi în scopul luptei împotriva unei pandemii?”.

    Coronavirus, explained
    Distribuţie: Netflix
    Narator: J. K. Simmons  
    Data lansării: 26 aprilie
    Durată: 26 minute
    Producător: Vox Media

  • Cum de cele mai multe cazuri de infectare sunt in cele mai bogate tari ale lumii? O explicatie oferita de analiza nodala

     

    În ultima perioadă am fost surprins că în emisiunile televiziunilor apar constant statele din topul contaminării cu virusul Covid19 şi că ele sunt aceleaşi în topul listei zi după zi.

    Această observaţie m-a determinat să analizez repartiţia teritorială a contaminărilor cu acest virus, aplicând metodologia analizei nodale economice. Am obţinut baza de date validată de OMS pentru toate ţările lumii care au raportat contaminări. Am început cu testarea grupului G7, constituit din ţările cele mai dezvoltate, care încearcă să elaboreze un program mondial pentru creşterea prosperităţii şi dezvoltării durabile. Aceste state sunt: sua, Japonia, Germania, Italia, Franţa, Marea Britanie şi Canada.

    Am constatat că grupul G7 cumulează 58,1% din contaminările mondiale cu noul coronavirus. Ţinând seama că acelaşi grup acoperă între 42 – 46 % din PIBul mondial nominal, am tras concluzia că repartiţia teritorială a contaminărilor are o concentrare mai ridicată decât cea medie a PIB mondial.

    Analizând mai în detaliu repartiţia teritorială a contaminării am constatat că din primele 6 ţări ierarhizate descrescător din punct de vedere al contaminărilor, 5 sunt ocupate de ţările grupului G7 (SUA loc 1, Italia loc 3, Franţa loc 4, Germania loc 5, Marea Britanie loc 6).

    În aceste condiţii, am hotărât să aplic integral analiza nodală economica repartiţiei teritoriale a pandemiei.

    Din cei 16 indicatori ai analizei nodale economice, am selectat 10, care sunt cei mai importanţi şi pe care îi prezint în tabelul 1 în comparaţie cu valorile din anul 2018, ultimul an cu date economice disponibile.

    Tabelul 1        

     

    Nr.

    Denumire indicator

    Valori

     

    crt.

     

    PIB mondial 2018

    Contaminări Covid19  2020

    1

    Număr state şi teritorii autonome ale lumii

    212

    210

    2

    Cota medie a repartiţiei structurale

    0,004717

    0,004739

    3

    Asimetria repartiţiei

    Foarte pronunţată asimetrie pozitivă

    Foarte pronunţată asimetrie pozitivă

    4

    Indicele clasic de concentrare a repartiţiei structurale Herfindahl, H

    0,09713

    0,129603

    5

    Cota liderului repartiţiei structurale, Cl, %

    24,19

    32,09

    6

    Numărul de state cu cota peste medie

    30

    23

    7

    Ponderea din total a statelor cu valoarea peste medie, %,

    86,72

    88,90

    8

    Numărul de state care acoperă 80 % din valoarea totala, (state noduri)

    19

    13

    9

    Ponderea statelor noduri din totalul statelor şi teritoriilor autonome r80

    8,96

    6,19

    10

    Numărul ecuaţiilor de regresie identificate în analiza nodală economică aplicabile şi în cazul pandemiei

    3

    3
     

     

    Concluziile sunt clare. Repartiţia teritorială în cazul pandemiei se încadrează integral în modelul analizei nodale economice.

    Informaţia dată de grupul G7 a fost total confirmată. Repartiţia teritorială a pandemiei are un grad de concentrare mai ridicat decât concentrarea economică a statelor lumii din 2018.

    În lista de mai jos se prezintă ierarhia ponderilor contaminărilor statelor cu valori peste medie

    Tabelul 2        

    Lista statelor cu contaminări în ziua de 22 aprilie 2020 (total cazuri 2.628.469)

    Nr. crt.

    Ţara

    Cazuri

    Cota contaminărilor

    1

    United States

    842803

    32,09

    2

    Spain

    208389

    7,94

    3

    Italy

    187327

    7,13

    4

    France

    159877

    6,09

    5

    Germany

    150062

    5,71

    6

    United Kingdom

    133495

    5,08

    7

    Turkey

    98674

    3,76

    8

    Iran

    85996

    3,27

    9

    China

    82788

    3,15

    10

    Russia

    57999

    2,21

    11

    Brazil

    45757

    1,74

    12

    Belgium

    41889

    1,60

    13

    Canada

    39813

    1,52

    14

    Netherlands

    34842

    1,33

    15

    Switzerland

    28268

    1,08

    16

    Portugal*

    21982

    0,84

    17

    India

    20471

    0,78

    18

    Peru*

    19250

    0,73

    19

    Ireland*

    16671

    0,63

    20

    Sweden

    16004

    0,61

    21

    Austria

    14925

    0,57

    22

    Israel*

    14498

    0,55

    23

    Saudi Arabia

    12772

    0,49
     

    * ţările care nu fac parte din cele 30 de ţări cu cota PIB peste medie

     

    19 din aceste 23 de state, adică circa 83 %, se regăsesc în cele 30 de state cu cota peste medie a pib mondial,

    În funcţie de aceste rezultate, există o întrebare fundamentală: reprezintă concentrarea repartiţiei teritoriale a pandemiei un caz neîntâlnit în istoria ultimilor 48 de ani ai economiei mondiale? Răspunsul este nu.

    De exemplu:

    Tabelul 3        

    Indicatori ai analizei nodale economice comparativ cu indicatorii  contaminării cu Covid19

    Nr.

    Denumire indicator

    Valori

     

    crt.

     

    PIB mondial 2018

    Contaminări Covid 19 2020

    1

    Număr state şi teritorii autonome ale lumii

    187

    210

    2

    Cota medie a repartiţiei structurale

    0.005348

    0,004739

    3

    Asimetria repartiţiei

    Foarte pronunţată asimetrie pozitivă

    Foarte pronunţată asimetrie pozitivă

    4

    Indicele clasic de concentrare a repartiţiei structurale Herfindahl, H

    0,13093

    0,129603

    5

    Cota liderului repartiţiei structurale, Cl, %

    32,29

    32,09

    6

    Numărul de state cu cota peste medie

    28

    23

    7

    Ponderea din total a statelor cu valoarea peste medie, %,

    88,16

    88,90

    8

    Numărul de state care acoperă 80 % din valoarea totala, (state noduri)

    15

    13

    9

    Ponderea statelor noduri din totalul statelor şi teritoriilor autonome r80

    8,02

    6,19

    10

    Numărul ecuaţiilor de regresie identificate în analiza nodală economică aplicabile şi în cazul pandemiei

    3

    3
     

     

    Concluzia care rezultă din tabelul 3 are o importanţă covârşitoare. Se constată că o repartiţie similară cu cea a pandemiei, din perspectiva concentrării economice, a avut loc în anul 1985. Foarte important este faptul că anul 1985 este cel în care a demarat în mod concret prăbuşirea economică a urss, care a condus în anul 1989 la schimbarea ordinii mondiale.

    Analiza nodală economică comparativă, (care se va elabora împreună cu dl. Prof. Dumitru Miron, Preşedintele frapec şi dl. Conf. Dr. Octavian-Dragomir Jora) între structura de putere a lumii în anul 2018 şi cea care va rezulta pentru anul 2020 este de natură să conducă la surprize importante din punct de vedere economic.

    În final, este de reţinut faptul că repartiţia teritorială a pandemiei poate constitui o bază consistentă referitoare la elaborarea modelului de dezvoltare a pandemiei.

    Prof. Dr. Cezar Mereuţă Membru aderent al Fundaţiei Româno – Americane pentru Educaţie şi Cultură (FRAPEC) Membru de onoare al Academiei de Ştiinţe Tehnice din România

  • Câte locuri de muncă se vor pierde în criză: Un raport al McKinsey, cea mai mare firmă de consultanţă din lume, arată că 60 de milioane de joburi sunt în pericol doar în Europa; Dacă UE nu reuşeşte să limiteze pandemia în trei luni, efectele se pot întinde până în 2024

    Aproape 60 de milioane de locuri de muncă din Uniunea Europeană şi Regatul Unit sut ameninţate de pandemia de coronavirus, potrivit unui raport al companiei de consultanţă McKinsey, citat de CNN.

    Firma avertizează că rata şomajului în UE ar putea creşte de la aproximativ 6% la mai mult de 11% şi va rămâne ridicată ani întregi dacă dacă efectele bolii nu sunt eliminate rapid.

    McKinsey estimează că unul din patru locuri de muncă din întreaga Uniune Europeană şi Regatul Unit este expus riscului de reducere a orelor sau a plăţii, problemelor temporare sau concedierii permanente. Profesiile care nu necesită un contact strâns cu alţii, inclusiv contabilii şi arhitecţii, sunt considerate cu risc scăzut, împreună cu cele care oferă servicii esenţiale, cum ar fi poliţia.

    Aproximativ 55 de milioane de lucrători sunt angajaţi în profesii cu risc ridicat, inclusiv casiere, bucătari, lucrători în construcţii, personal hotelier şi actori. Aproximativ 80% din locurile de muncă considerate de risc sunt deţinute de persoane care nu au o diplomă universitară.

    În cadrul unui scenariu în care Europa nu reuşeşte să limiteze pandemia în termen de trei luni şi este forţată să continue măsurile de distanţare socială în perioada verii, rata şomajului UE va atinge 11,2% în 2021 şi nu va scădea până în 2024.

    McKinsey a spus că firmele şi guvernele trebuie să ia decizii rapide pentru a proteja locurile de muncă. Companiile ar trebui să îşi reducă costurile, să separe schimburile de muncă şi să permită lucrul la distanţă, când este posibil. Guvernele ar trebui să ofere garanţii la credite, scutiri de impozite şi plăţi garantate pentru lucrători, o parte dintre aceste măsuri fiind deja luate în toată Europa.

    Pachetul de ajutor pentru coronavirus al Uniunii Europene include până la 100 de miliarde de euro în subvenţii salariale care vizează prevenirea disponibilizărilor în masă, precum şi sute de miliarde de euro în împrumuturi acordate companiilor şi credite pentru guvernele UE.

    Piaţa muncii din SUA este deja lovită de pandemie, cu aproximativ 22 de milioane de oameni, sau aproximativ 13,5% din forţa de muncă, depunând cereri de şomaj începând cu 14 martie. Rata şomajului, care a urcat la 4,4% în martie, de la un minimul istoric de 3,5% în februarie, se aşteaptă să atingă o valoare dublă în aprilie.

    Mulţi economişti se aşteaptă ca şomajul american să ajungă la 15% sau mai mult. Economiştii JPMorgan prognozează un vârf de până la 20%.

    Ocuparea forţei de muncă în Statele Unite a scăzut mai repede şi mai profund în timpul crizei financiare globale din 2008 decât în ​​Europa, a menţionat McKinsey, cel mai probabil pentru că reglementările pieţei forţei de muncă sunt mai flexibile în America. Cu toate acestea, piaţa muncii din SUA şi-a revenit mult mai rapid, iar ocuparea a revenit la nivelurile anterioare crizei până la sfârşitul anului 2014. În Europa a durat doi ani pentru acelaşi lucru.

  • Analiză: Şomajul tehnic al bugetarilor ar aduce economii de 200 de milioane de euro pe lună

    Şomajul tehnic al unor categorii de bugetari ar putea aduce economii de 200 de milioane de euro pe lună, scrie Ziarul Financiar, care a calculat şi faptul că statul cheltuie lunar câte 2 miliarde de euro cu salariile celor 1,2 milioane de angajaţi bugetari.

    Două sute de milioane de euro pe lună – aceasta este suma pe care statul ar economisi-o dacă ar trimite în şomaj tehnic o parte dintre angajaţii bugetari, arată un calcul al Ziarului Financiar.

    Condiţia este să se reducă 10% din costurile salariale cu angajaţii de la stat, care generează o factură salarială lunară de 2 miliarde de euro.

    Guvernul Orban lucrează la o măsură prin care unii bugetari să intre pe rând în şomaj tehnic, excepţie făcând angajaţii din sectorul medical, poliţie, armată sau jandarmerie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Analiză. Când şi cum se termină pandemia de COVID-19

    Numărul cazurilor confirmate de COVID-19 a depăşit un milion, iar o mare parte din populaţia globului este supusă unor restricţii stricte pentru a încetini pandemia. Toată lumea se întreabă, însă, când se vor termina toate acestea?
    Răspunsul depinde în mare parte de incertitudinile referitoare la noul coronavirus care cauzează boala, inclusiv dacă o persoană infectată odată şi vindecată, se poate îmbolnăvi din nou sau cât timp va trece până va apărea un vaccin, scrie Bloomberg.

    1. Cum se termină pandemia de COVID-19?
    Există un consens potrivit căruia pandemia se va încheia doar odată cu instituirea aşa-numitei imunităţi de grup. Acest lucru se întâmplă atunci când suficientă lume dintr-o comunitate este protejată de un agent patogen. Există două modalităţi de a obţine acest rezultat.

    Una dintre modalităţi este imunizarea. Cercetătorii ar trebui să dezvolte un vaccin care se dovedeşte sigur şi eficient împotriva coronavirusului, iar apoi acesta trebuie administrat unui număr suficient de mare de oameni pentru a crea imunitatea de grup.

    A doua modalitate este mai sumbră. Imunitatea de grup se poate produce şi după ce o mare parte a unei comunităţii a fost infectată cu un agent patogen şi îşi dezvoltă rezistenţa în acest fel.

    2. Ce se întâmplă până la crearea imunităţii de grup?
    Multe ţări au optat pentru impunerea unor restricţii stricte de circulaţie a populaţiei pentru a încetini răspândirea virusului.
    Scopul principal pentru acest lucru este cel de a evita o explozie a numărului cazurilor de infecţii, ceea ce ar duce la o supraaglomerare a sistemului medical şi incapacitatea de a trata pacienţii, drept urmare o creştere a ratei deceselor.

    „Aplatizarea curbei”, aşa cum este numită această metodă, urmăreşte să eşaloneze cazurile pe o perioadă mai lungă de timp şi să le ofere astfel autorităţilor şi furnizorilor de servicii medicale timp pentru a se mobiliza şi a-şi dezvolta capacitatea de testare, pentru a urmări contactele celor infectaţi şi pentru a trata bolnavii, prin extinderea facilităţi spitaliceşti.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro