Tag: amenintare

  • Bitdefender a identificat prima ameninţare cibernetică pentru spionaj creată cu instrumente disponibile la liber pe internet

    Ameninţarea denumită Netrepser foloseşte mecanisme avansate de phishing (tehnici de înşelăciuni informatice) şi are misiunea principală să colecteze informaţii pe care să le sustragă în mod sistematic, ceea ce demonstrează că atacul ar face parte dintr-o amplă campanie de spionaj. Specialiştii Bitdefender susţin că Netrepser nu a vizat mase, ci a afectat un număr limitat de terminale aparţinând unor adrese IP marcate ca ţinte sensibile, majoritatea victimelor fiind agenţii sau instituţii guvernamentale.

    Netrepser foloseşte diverse metode pentru a fura informaţii, de la interceptarea tastelor până la furtul de parole şi de cookie-uri (informaţii salvate local de un calculator la navigarea în Internet), şi este mascată într-un set de aplicaţii legitime dar controversate, furnizate de compania NirSoft. Aplicaţiile NirSoft sunt folosite de regulă pentru recuperarea parolelor şi pentru monitorizarea traficului din reţea, folosind o interfaţă în linie de comandă care poate rula chiar şi pe ascuns. De mult timp însă, companiile de securitate informatică au avertizat că instrumentele dezvoltate de NirSoft reprezintă potenţiale riscuri de securitate şi pot fi modificate cu uşurinţă pentru a dezvolta ameninţări informatice şi, deci, comite abuzuri, potrivit unui comunicat de presă.

    Chiar dacă Netrepser se foloseşte de tool-uri gratuite disponibile pe internet să ducă la bun sfârşit anumite sarcini, complexitatea atacurilor şi ţintele vizate arată că ameninţarea reprezintă mai mult decât o unealtă obişnuită.

    „Abordarea folosită de către dezvoltatorii Netreprser este extrem de neobişnuită pentru o campanie de spionaj. Atacatorii mizează pe cartea simplităţii ca să se infiltreze în mediul victimei, chiar cu riscul de a stârni suspiciuni. Netrepser este exemplul perfect de instrument de spionaj foarte avansat care vizează instituţii de calibru şi colectează informaţii într-o manieră inedită. Putem spune că este complet opusul unei ameninţări avansate persistente (APT), dat fiind că se combină cu instrumente gratuite de pe internet pentru a-şi face misiunea”, spune Bogdan Botezatu, specialist în securitate cibernetică la Bitdefender.

    Deşi e-mailul reprezintă principalul vector prin care se infectează victimele, specialiştii Bitdefender nu exclud ca anumite versiuni ale atacurilor să folosească şi alte tehnici de infiltrare în infrastructurile victimelor.

  • Acest preşedinte de stat declară RĂZBOI TOTAL teroriştilor: “Daţi-mi sare şi nişte oţet şi îi mănânc ficatul”

    Preşedintele filipinez Rodrigo Duterte a avertizat că poate fi de 50 de ori mai brutal decât islamiştii care “pun în scenă decapitări” şi că ar putea să “mănânce de vii” teroriştii capturaţi în viaţă de trupele sale.

    El a ameninţat de nenumărate ori traficanţii de droguri cu moartea, dar a dus retorica sa la un nou nivel atunci când a vorbit de terorişti.

    “Dacă vor să se comporte ca nişte animale, nu e nicio problemă, sunt obişnuit cu asta. Suntem cu toţii la fel”, a spus Duterte. “Dacă îmi pun capul, pot să fac ce fac ei de 50 de ori mai bine.”

    Întrebat ce ar face dacă trupele sale i-ar aduce în faţă un terorist, el a răspuns următoarele: “Daţi-mi sare şi nişte oţet şi îi mănânc ficatul.”

    La sfârşitul anului trecut, preşedintele filipinez i-a ameninţat pe oficialii guvernamentali corupţi cu posibilitatea de a fi aruncaţi din elicopter, avertizând că el însuşi a făcut asta înainte şi nu i-ar fi greu să o facă din nou, relatează Reuters online.

    Duterte a spus că odată l-a aruncat din elicopter pe un chinez suspectat de viol şi crimă.

    “Dacă eşti corupt, te voi prelua cu un elicopter spre Manila şi te voi arunca. Am făcut asta înainte, de ce nu aş face-o din nou ?”, a spus Duterte în timpul unui discurs.

  • Acest preşedinte de stat declară RĂZBOI TOTAL teroriştilor: “Daţi-mi sare şi nişte oţet şi îi mănânc ficatul”

    Preşedintele filipinez Rodrigo Duterte a avertizat că poate fi de 50 de ori mai brutal decât islamiştii care “pun în scenă decapitări” şi că ar putea să “mănânce de vii” teroriştii capturaţi în viaţă de trupele sale.

    El a ameninţat de nenumărate ori traficanţii de droguri cu moartea, dar a dus retorica sa la un nou nivel atunci când a vorbit de terorişti.

    “Dacă vor să se comporte ca nişte animale, nu e nicio problemă, sunt obişnuit cu asta. Suntem cu toţii la fel”, a spus Duterte. “Dacă îmi pun capul, pot să fac ce fac ei de 50 de ori mai bine.”

    Întrebat ce ar face dacă trupele sale i-ar aduce în faţă un terorist, el a răspuns următoarele: “Daţi-mi sare şi nişte oţet şi îi mănânc ficatul.”

    La sfârşitul anului trecut, preşedintele filipinez i-a ameninţat pe oficialii guvernamentali corupţi cu posibilitatea de a fi aruncaţi din elicopter, avertizând că el însuşi a făcut asta înainte şi nu i-ar fi greu să o facă din nou, relatează Reuters online.

    Duterte a spus că odată l-a aruncat din elicopter pe un chinez suspectat de viol şi crimă.

    “Dacă eşti corupt, te voi prelua cu un elicopter spre Manila şi te voi arunca. Am făcut asta înainte, de ce nu aş face-o din nou ?”, a spus Duterte în timpul unui discurs.

  • Jaf în stil nord-coreean: banda care a reuşit să fure 860 de milioane de dolari într-un an

    Pentru toate acestea este nevoie de resurse materiale, de specialişti şi deci de finanţare, şi nu puţină. Doar cu banii primiţi pe cărbunele vândut Chinei nu s-ar descurca. O teorie larg răspândită este că Phenianul pur şi simplu fură de la alte ţări banii de care are nevoie, iar de acest lucru se ocupă o reţea de hackeri cunoscută sub numele de Lazarus (Lazăr). Furnizorii de produse de securitate online se întrec în anchete şi concluzii privind activitatea hackerilor. Este de înţeles, având în vedere că atacurile acestora le pot ridiculiza ori, mai degrabă, le pot aduce clienţi noi. Iar Coreea de Nord în titlu atrage întotdeauna atenţia.

    Symantec, producător de soluţii de securitate cibernetică din SUA, spune că grupul Lazarus este probabil în spatele unei campanii de atacuri cibernetice care a avut ca ţintă organizaţii din 31 de ţări, printre care Sony şi banca Bangladeshului. Kaspersky Lab, companie rivală din Rusia, se laudă că a descoperit, pe baza unei greşeli a hackerilor, modul în care aceştia operează. Ruşii spun că Lazarus, „un grup de spionaj şi sabotaj cibernetic, este responsabil pentru o serie de atacuri de anvergură şi cunoscut pentru atacarea unor companii industriale, instituţii media şi financiare în cel puţin 18 ţări (printre care şi Polonia), începând cu 2009”. Cel mai mare grup de lobby bancar polonez, ZBD, a spus în februarie că „sectorul a fost ţinta unui atac cibernetic”, dar nu  a dat mai multe detalii.

    Revista The Diplomat încearcă să scoată în lumină strategia pe care nord-coreenii ar folosi-o pentru a face rost de finanţare.
    Astfel, Phenianul ar apela la o escrocherie simplă: „când toată lumea priveşte la dreapta, tu o iei la stânga” – strategie descrisă perfect în filmul Lucky Number Slevin. Cu ajutorul Chinei, Coreea de Nord a reuşit să ţină atenţia lumii concentrată pe sancţiunile privind comerţul cu cărbune şi să facă gălăgie la Consiliul de Securitate pentru a obţine concesii privind exporturile din motive umanitare. Însă recompense mai mari vin din alte activităţi. Lungul joc al Chinei de a bloca sau amâna orice sancţiune semnificativă la UNSC a dat Phenianului suficient timp să-şi diversifice sursele de venituri. Cele convenţionale nu mai sunt singurele. Prin ultradiscretele Birouri #39 şi #121, organizaţii de partid specializate în activităţi ilicite, Coreea de Nord a reuşit să-şi reducă drastic dependenţa de exporturile de cărbune. 

    Cea mai amplă, şi nouă, operaţiune derulată de agenţiile nord-coreene este atacarea SWIFT, un consorţiu bancar cu bazele la Bruxelles care operează ceea ce este considerat a fi cel mai sigur sistem de plăţi la distanţă din lume, după cum explică The New York Times. Sistemul este utilizat de 11.000 de bănci şi companii pentru a transfera bani dintr-o ţară în alta – un motiv pentru care este o ţintă atrăgătoare pentru mulţi infractori. SWIFT permite băncilor să proceseze transferuri internaţionale de mii de miliarde de dolari în fiecare zi.

    Mai multe analize au identificat Lazarus ca fiind implicat în lovituri răsunătoare date acestei reţele financiare mondiale. Cei 6.800 de hackeri ai Coreei de Nord aduceau deja în fiecare an guvernului care-i plăteşte 860 de milioane de dolari obţinuţi prin fraudă, şantaj şi jocuri de noroc online, însă atacurile asupra SWIFT sunt o noutate. SWIFT a avertizat deja public că atacurile fac parte dintr-un asalt coordonat şi de amploare asupra băncilor, dar nu a specificat niciun vinovat. A subliniat însă că breşele au fost făcute în punctele de conectare a băncilor la reţea şi nu în reţeaua de bază a sistemului.

    Bancherii americani s-au grăbit să remarce că breşele în securitate au apărut doar la bănci din lumea a treia, ceea ce ar trebui să-i facă pe clienţii din SUA să se simtă în siguranţă.

    Însă cea mai mare lovitură de până acum a hackerilor a permis grupului să sustragă 81 de milioane de dolari din conturile pe care banca centrală a Bangladesh-ului, într-adevăr o ţară din lumea a treia, le are la Rezerva Federală din New York, adică la banca centrală a Americii. Atacul ar fi putut aduce hoţilor cibernetici până la un miliard de dolari dacă aceştia ştiau ceva mai multă gramatică. De asemenea, Lazarus a dat lovituri cibernetice la bănci din Ecuador, Filipine şi Vietnam.

    O altă spargere binară la o bancă ucraineană neidentificată, în decembrie, a lăsat instituţia cu 10 milioane de dolari mai săracă, în timp ce banca centrală a Rusiei a găsit o gaură de 31 de milioane de dolari. Iar bănci poloneze au fost ţintele unor campanii malware de amploare prin care s-a încercat asigurarea accesului la conturile lor. Kaspersky leagă aceste campanii de Lazarus.  

    Cum statul nord-coreean s-ar putea să nu mai poată vinde cantităţi semnificative de cărbune anul acesta – China, care de obicei achiziţionează 90% din exporturile nord-coreene, a decis să nu mai cumpere până la sfârşitul anului – este foarte puţin probabil ca atacurile cibernetice să încetinească. Este dificil de judecat cât de mult succes au hackerii Coreei de Nord de vreme ce SWIFT preferă să păstreze discreţia. Un factor care funcţionează în favoarea nord-coreenilor este acela că natura în sine a sistemului bancar internaţional face imposibilă blocarea atacurilor cibernetice prin acţiuni ale ONU. În timp ce SWIFT se bazează pe băncile membre să implementeze măsuri de securitate şi să pună la dispoziţia celorlalte informaţii despre situaţia siguranţei, standardul folosit de SWIFT este pur şi simplu prea vechi pentru a putea fi salvat.

    Cele mai vechi dovezi ale activităţii grupului de hackeri nord-coreeni sunt din 2009, potrivit cercetărilor mai multor companii de securitate IT, printre care Novetta, din SUA. Se pare că atunci atacatorii au început să dezvolte un cod folosit într-un atac cunoscut ca „Operaţiunea Flacăra”, scrie The Wired. Această operaţiune a fost îndreptată contra guvernului Coreei de Sud. Activităţile acestui atac, numit „DarkSeoul (Seoul Întunecat)”, pot fi legate de operaţiuni ulterioare de hacking, din 2013 şi 2014, a căror ţintă a fost tot Coreea de Sud.

    Însă grupul Lazarus a devenit cu adevărat celebru prin atacurile pornite pe 4 iulie 2009, de Ziua Independenţei, care au stârnit o isterie atât de mare în Congresul american încât un congresman i-a cerut preşedintelui Barack Obama să dezlănţuie forţa Americii contra Coreei de Nord ca pedeapsă pentru lansarea unui război cibernetic asupra Statelor Unite. Atacurile de tipul denial-of-service au lovit peste 30 de site-uri web mari din SUA şi Coreea de Sud. Se crede că atacurile, nesofisticate, au fost efectuate prin intermediul a 50.000 de computere infectate cu virusul vierme MyDoom, pe atunci vechi deja de cinci ani.

    În prima zi au fost vizate cinci site-uri ale guvernului american, după care operaţiunea s-a extins a doua zi la site-uri comerciale şi de media. În Coreea de Sud au fost lovite website-uri guvernamentale şi comerciale. Printre victimele americane se numără site-uri ale Casei Albe, ale Departamentului de Securitate Internă, ale Serviciului Secret, ale Agenţiei de Securitate Naţională, ale Comisiei Federale de Comerţ, ale Departamentului Apărării, ale Departamentului de Stat, ale bursei de acţiuni de la New York, NASDAQ şi Yahoo.

  • Coreea de Nord ameninţă Statele Unite cu atacuri

    Regimul de la Phenian a atras atenţia că va devasta “fără milă” Statele Unite.

    “Vom avea cea mai dură ripostă împotriva Statelor Unite şi forţelor vasale acestora; o vom face atât de nemilos, astfel încât niciun agresor nu va supravieţui”, a declarat un oficial din cadrul armatei nord-coreene citat de agenţia oficială de ştiri, KCNA.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Donald Trump are “încredere” în abordarea Chinei, dar ameninţă cu o intervenţie în Coreea de Nord

    “Am mare încredere într-o abordare adecvată a Chinei faţă de Coreea de Nord”, a transmis Donald Trump prin Twitter joi dimineaţă.

    “În cazul în care China nu va putea face acest lucru, vor interveni Statele Unite şi aliaţii acestora”, a atras atenţia Donald Trump.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Sindicatele din administraţie cer discuţii cu Guvernul pe legea salarizării şi ameninţă cu proteste

    “Federaţia Naţională a Sindicatelor din Administraţie (FNSA) – reprezentativă pentru sectorul ,«Administraţie Publică. Activităţi ale organizaţiilor şi organismelor extrateritoriale» prin Sentinţa Civilă nr. 245/S din 15.12.2016 a Tribunalului Braşov – în urma analizei Proiectului legii cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice ( termenul ,,UNITARĂ” a dispărut din denumire), îşi exprimă pe această cale revolta faţă de încercarea clasei politice de a feudaliza administraţia publică locală din România, prin crearea unei categorii de vasali ai aleşilor locali, care din momentul intrării în vigoare a Proiectului de lege în forma actuală vor putea stabili după bunul plac salarizarea angajaţilor din primării şi consilii judeţene de pe întreg teritoriul ţării, fără avizul organizaţiilor sindicale, având un prag minim (salariul minim pe economie) şi un prag maxim (salariul viceprimarului). Nu este greu de anticipat care categorie de salariaţi va beneficia de salarizare maximă şi care va fi pe cea minimă”, se arată într-un comunicat de presă al Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Administraţie, remis miercuri MEDIAFAX.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Tusk: Problemele de securitate nu sunt o monedă de schimb în cadrul negocierilor pentru Brexit

    “Nimeni nu este interesat să utilizeze subiectul securităţii ca pe o monedă de schimb”, a declarat Tusk, adăugând că nu consideră ameninţătoare afirmaţiile oficialilor britanici privind cooperarea în domeniul securităţii după ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană.

    “Trebuie să fie o neînţelegere. Partenerii noştri sunt decenţi şi înţelepţi”, a continuat preşedintele Consiliului European, potrivit agenţiei de ştiri Reuters.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O nouă ameninţare pentru şoferii din România. Poliţia achiziţionează un nou tip de radere mult mai performante

    Poliţia Română (IGPR pe limba instituţională) vrea să cumpere prin licitaţie 50 de radare cu laser, conform unei publicaţii online de ştiri din România. Noile radare trebuie să prindă maşini cu viteze de până la 320 km/h.
     
    După 320 … Doamne ajută să mai scapi viu. Distanţa de măsurare pentru noile radare cumpărate de Poliţia Rutieră trebuie să fie pe cel puţin 1 km. Statul are 2.45 mil. lei pentru licitaţie, fără TVA. Radarele trebuie instalate în 8 luni de la câştigarea licitaţiei.
     
     
  • Oficial rus: Sistemele antibalistice ale SUA,inclusiv cel din România,ameninţă securitatea globală

    “Radarele fixe ale sistemului antibalistic american detectează toate posibilele traiectorii ale rachetelor ruse care s-ar îndrepta spre Statele Unite”, afirmă generalul Viktor Poznihir, prim-adjunctul şefului Comandamentului operaţional permanent al Statului Major al armatei ruse.

    Radarele cu amploare mare instalate de Statele Unite în Alaska, România şi Polonia sporesc capacităţile de interceptare a rachetelor ruse, adăugă oficialul militar rus, citat de agenţiile Tass şi Sputnik.

    “Instalarea unor radare maritime în apropiere de Alaska, precum şi a unor radare fixe în România şi Polonia îmbunătăţesc semnificativ viteza şi precizia rachetelor, inclusiv a posibilităţilor de interceptare”, a explicat Poznihir.