BusinessMagazin

Tag: afaceri de la zero

  • Afacerea preferată a corporatiştilor care vor să facă şi altceva în afară de munca la program zi de zi

    Apicultura s-a transformat, în ultimii ani, în refugiul multor corporatişti care au vrut să-şi diversifice atât hobby-urile, cât şi sursele de venit, purtând grija micilor zburătoare care nasc dulci pasiuni ispititoare. Alţi antreprenori au ales să profite de produsele derivate din miere, ducând bogăţiile stupilor la următorul nivel. Proiectul Afaceri de la zero a fost portavoce pentru mai multe astfel de poveşti, de-a lungul ultimilor aproape doi ani. Le puteţi citi, pe scurt, în continuare şi pe larg pe platforma ZF Afaceri de la zero.

    1. 3albine

    Ionuţ Ţăranu (de profesie programator), Silvian Chiruţă (jurist) şi Maria Ilinca (muzician) au pus împreună bazele afacerii 3albine în 2018, bazându-se pe experienţa în agricultură şi în apicultură a primilor doi. Businessul lor are două direcţii: una de producţie de miere din cei 20 de stupi proprii şi una de colectare de miere de la alţi apicultori şi îmbuteliere. Mica lor fabrică de procesare se află în judeţul Brăila. De-a lungul timpului, investiţiile celor trei asociaţi au fost constante. Banii au venit din surse proprii, iar investiţiile vor continua şi de acum încolo. Şi-au format şi o mică echipă, din circa şase-opt oameni, fiecare cu rolul lui bine stabilit. Mierea îmbuteliată sub brandul 3albine se vinde online, pe site-ul propriu şi prin reţelele de socializare, dar se regăseşte şi în câteva băcănii şi cafenele din Bucureşti. Pe lângă tipurile clasice de miere, din portofoliul 3albine fac parte şi mierea de cireş, de coriandru, de salvie sau de pădure.

     

    2. Bee Farming

    Silviu Ionuţ Tărăsincă nu ştia nimic despre apicultură în 2013, anul în care, pe 1 mai, a făcut primii paşi într-un business cu miere de albine. Bee Farming, afacerea care a prins contur în judeţul Vâlcea, la circa 50 de kilometri de Râmnicu Vâlcea, a pornit de la un vis şi a crescut cu muncă şi pasiune. Investiţia iniţială pe care a făcut-o a fost destul de mare, pentru că nu avea niciun utilaj, aşa că în primul an a investit 10.000 de euro pentru a cumpăra tot ce îi trebuia, apoi a început să se extindă.

    A început să cumpere totul, de la prima daltă apicolă până la cutii de stupi şi centrifugă, toţi banii provenind din surse proprii, împrumuturi de la prieteni şi de la bancă. Deşi cei din jur îi spuneau că nu-şi va recupera investiţiile, antreprenorul a mers mai departe, a dedicat bani eficientizării proceselor, a cumpărat un camion pe care ulterior l-a transformat într-unul apicol, complet echipat şi utilat, dar a investit şi în marketing şi într-un magazin online. Acum, Bee Farming înseamnă în jur de 80 de familii de albine, iar planul este să depăşească 100 de familii. Atelierul de extracţie şi depozitare se află în acelaşi loc cu stupina, adică în judeţul Vâlcea. Producţia ajunge la circa două-trei tone pe an şi constă în şase sortimente de miere: de rapiţă, de salcâm, de tei, de floarea-soarelui, polifloră, de mană.

    Toată munca necesară este făcută de Silviu Tărăsincă împreună cu familia sa, toţi membrii implicându-se în activităţile stupinei, de la extracţie până la ambalare şi etichetare.

     

    3. Miere cu drag

    Anca Ciutacu se ocupa de fotografie înainte de a decide să ia în propriile mâini tradiţia familiei în apicultură şi să fondeze, alături de tatăl ei, Lucian, businessul Miere cu Drag. De la uzul propriu, ei au ajuns să vândă online mai ales în Bucureşti, iar acum se gândesc să dezvolte şi mai mult stupina din pădurea Reşca, judeţul Olt. Tatăl Ancăi a învăţat apicultura de la tatăl lui, care i-a făcut primii stupi cadou în anul 2007. Acum, familia Ciutacu recoltează în cantităţi mici şi
    lucrează artizanal, desfăşurându-şi activitatea în pădurea Reşca.

    Sortimentele de miere pe care le produc diferă de la un la altul. În 2019 de pildă, când au intrat pe piaţă, au avut miere polifloră, miere de mană, miere de păducel, însă nu pot avea sortimente fixe an de an, deoarece sunt multe variabile de care depinde totul. Printre ele, se numără plantele care le plac cel mai mult albinelor şi mierea pe care o dau ele de la un an la altul.

    Pe lângă pădurea Reşca, cei doi au căutat şi alte zone propice pentru producţia de miere şi au găsit un areal cu plantaţii de pomi fructiferi şi lanuri de lavandă, de unde îşi vor lărgi gama de sortimente naturale.

     

    4. Primitiv Foods

    Primitiv Foods, afacerea din apicultură dezvoltată de familia Cristina şi Mihai Negoţ în judeţul Buzău, a pornit de la cinci stupi de albine pe care cei doi tineri i-au primit ca dar de nuntă în 2014. Fără nicio experienţă în domeniu, au început să înveţe, pas cu pas, cum se gestionează o afacere de acest tip şi astfel au creat brandul de miere Primitiv Foods, în localitatea Pătârlagele din judeţul Buzău.

    Aveau livadă, aşa că iniţial se gândiseră să se orienteze către producţia de dulceţuri, însă ulterior au ales apicultura. Au început să facă miere şi au încercat să o vândă, mai întâi vrac, însă s-au confruntat cu mai multe dificultăţi. Pentru a se diferenţia în piaţă, s-au gândit la combinaţii de miere cu fructe, seminţe şi mirodenii

    Produsele făcute de Mihai şi Cristina Negoţ au la bază mierea de salcâm şi de rapiţă, la care se adaugă nuci, alune de pădure şi roşcove, cătină şi polen, aronia, fistic, cocos sau agrişe.

    Cei doi antreprenori, înainte de a fonda Primitiv Foods, aveau joburi în alte domenii decât apicultura, astfel că Mihai Negoţ era angajat la un importator de frâne, iar soţia lui făcuse un curs în domeniul coafurii.

     

    5. Prisaca Transilvania

    Ciprian Beu, un antreprenor din Cluj-Napoca, a folosit experienţa de IT-ist în dezvoltarea propriului business – Prisaca Transilvania, un brand de produse apicole. Mierea ia forma unor suplimente nutritive, produse cosmetice sau chiar suveniruri sub brandul Prisaca Transilvania într-o fabrică din Cluj, o afacere de familie înfiinţată în 2012. Ideea de business a pornit după ce antreprenorul a observat că în piaţa locală mierea nu era utilizată în mai multe forme, deşi exista cerere, mai ales pe partea de produse pentru copii. Aşa au apărut gamele de produse terapeutice pe bază de miere – spray-uri de gât, de nas, suplimente nutritive, alimente cum ar fi mierea, oţetul de mere şi miere, gama de cosmetice, dar şi suveniruri din miere şi lemn.

    Produsele Prisaca Transilvania sunt fabricate la rece pentru a li se păstra proprietăţile, iar volumul principal de vânzări este adus de gama de produse terapeutice, mai ales cele destinate copiilor.

     

    6. Terra Apis

    Ovidiu Bădina a moştenit pasiunea pentru apicultură de la bunicul lui, care, din primul său salariu, a cumpărat primii stupi, de care s-a ocupat ulterior o lungă perioadă de timp. Din 2013, Ovidiu Bădina şi soţia lui au adus în piaţă brandul Terra Apis, operat de firma Apiarium, care constă în flacoane cu produse care provin din stupine – de la miere de albine, la polen crud, propolis, păstură sau lăptişor de matcă. Ovidiu Bădina este, la bază, inginer în sisteme de producţie, iar soţia lui a absolvit o şcoală doctorală în economie. Au folosit aptitudinile pe care fiecare le are în domeniul său pentru a aduce în businessul Terra Apis o organizare inginerească. Activitatea lor se desfăşoară la 15 kilometri de Timişoara.

    Pentru a produce, antreprenorii iau materia primă din stup şi o amestecă printr-un procedeu tehnologic cu seminţe, plante, fructe. Materiile prime sunt generate în principal în stupinele proprii.

     

    7. Zumzee sticks

    Absolvent de liceu cu profil alimentar, Adrian Miclăuş a lucrat aproape un deceniu în fabrica de napolitane din Sibiu, dar a devenit antreprenor cu normă întreagă într-un business legat de sectorul construcţiilor, business pe care îl deţine şi în prezent. Un mic proiect de manufactură pe care l-a descoperit în Canada l-a determinat să revină aproape de industria alimentară, punând însă în dezvoltarea noului business şi experienţa de inginer mecanic.

    Adrian Miclăuş a creat Zumzee Sticks, un brand de dulciuri bio, pe bază de miere de albine – sticksuri sau paie umplute cu miere – iar producţia se realizează într-o mică fabrică din satul Bradu, în judeţul Sibiu.

    Dezvoltarea conceptului a durat 3-4 ani, iar prototipul a fost trimis apoi la o fabrică de echipamente care i-a adus îmbunătăţiri, astfel că „maşinăria” era gata să înceapă producţia. Ambalajul este realizat în România, iar mierea vine de la apicultori români.

    I-a lăsat cu un gust amar

    În ultimul deceniu, numărul apicultorilor din România a scăzut cu 37%, situându-se în prezent la circa 22.900, potrivit datelor de la Comisia Europeană. Practic, peste 13.600 de apicultori au plecat din sector în ultimii zece ani. Motivul este faptul că producţia de miere şi preţul mierii brute, formă în care se vinde majoritatea mierii româneşti, au scăzut de la an la an, iar antreprenorii nu au mai fost motivaţi să investească. Totuşi, Comisia Europeană se aşteaptă la o uşoară creştere a numărului de apicultori până în 2022, datorită susţinerii crescătorilor de albine prin Programul Naţional Apicol 2020-2022, estimând că în România vor apărea 200 de apicultori noi.

  • Antreprenorul care a construit o afacere de succes vânzând un singur produs. Acesta este unul dintre cele mai iubite deserturi ale românilor

    Peste zece ani de experienţă în industria HoReCa şi un business care i-a atras atenţia asupra celui mai apreciat produs pe care îl vindea l-au condus pe Cristian Biriş către Papanaşu’. Numele spune deja aproape totul, dar ce nu poate cuprinde este savoarea, de apreciat de fiecare pofticios.

    Cristian Biriş a început să lucreze în HoReCa în anul 2008, iar primul business în care a investit a fost Baroc Pub, un local din Topliţa, judeţul Harghita, de unde este originar. „După câţiva ani petrecuţi la pub, mi-am dat seama că cel mai vândut produs pe partea de bucătărie sunt papanaşii, care îmi aduceau de multe ori clienţi în locaţie. Au urmat multe recenzii de tipul «cei mai buni papanaşi» şi atunci mi-am spus că ar trebui să profităm de acest lucru. Aşa am fondat Papanaşu’”, povesteşte antreprenorul. A pornit cu avânt, încă de la finalul lui 2019, însă pandemia a venit să potolească entuziasmul şi, totodată, puterea de acţiune. De aceea, deschiderea propriu-zisă a avut loc abia anul acesta, după ce un investitor s-a implicat în afacere şi a dat un imbold dezvoltării.

    „Am vândut o parte din acţiuni către un investitor care, de altfel, era deja colaboratorul nostru. Este vorba despre Reea Agency, care a dezvoltat toată partea de branding, marketing, poze de produs, video şi strategie de brand. Ei au intrat ca acţionari minoritari în Papanaşu’, însă cu o contribuţie imensă pe zona de imagine şi online.” În acest moment, există două rulote în Bucureşti unde pot fi savuraţi papanaşii care l-au făcut celebru pe Cristian Biriş, mai exact pe strada Ştirbei Vodă, la numărul 158, şi în cadrul Colosseum Retail Park, din zona de nord-vest a Capitalei. Planurile includ ancorarea cu spaţii noi în zona Herăstrău, tot în Capitală, dar şi în Sovata şi Mamaia, locuri cu profil turistic.

    Cristian Biriş, fondator Papanaşu’:„Suntem martori la modificarea comportamentului consumatorului, care se va îndrepta către acest tip de locaţii, ele funcţionând în aer liber. Totodată, cred că zona de delivery o să fie într-o continuă creştere pe parcursul acestui an.”

    Investiţia antreprenorului a ajuns la 100.000 de euro până în acest moment, când are patru rulote pregătite pentru a fi contractate. Pregătite sunt şi reţetele care să se concretizeze în tentaţii pentru pofticioşi, puse în practică de cei patru angajaţi pe care îi are Cristian Biriş. Procesul de recrutare continuă. „Împletind tradiţia cu modernul, în meniul nostru se regăsesc atât reţete autentice de papanaşi, cu dulceaţă de afine, zmeură şi căpşuni, cât şi reţete reinterpretate, cu îngheţată şi sirop de ciocolată, cu ciocolată, cu dulceaţă de nuci verzi, trandafiri şi fulgi de migdale.”

    Un papanaş cu dulceaţă de afine sau căpşuni costă 10 lei, unul cu ciocolată sau îngheţată – 14 lei, iar unul cu dulceaţă de trandafiri şi fulgi de migdale – 16 lei. Punctele de vânzare ale Papanaşu’ sunt aşadar rulote, şi nu spaţii comerciale clasice, deoarece Cristian Biriş crede că acesta e un moment oportun pentru dezvoltarea afacerilor din zona de street food, puţin exploatată în România, dar cu potenţial de creştere mai ales în această criză sanitară, când obiceiul de a lua masa la interior a fost de atâtea ori pus sub semnul întrebării. „Suntem martori la modificarea comportamentului consumatorului, care se va îndrepta către acest tip de locaţii, ele funcţionând în aer liber. Totodată, cred că zona de delivery o să fie într-o continuă creştere pe parcursul acestui an.”

    Cristian Biriş estimează că va încheia anul 2021 cu zece rulote Papanaşu’ în portofoliu şi cu afaceri de 1,5 milioane de lei. El mizează pe faptul că va găsi francizaţi şi colaboratori care să ducă brandul Papanaşu’ aproape de cât mai mulţi potenţiali clienţi. „Momentan, prospectăm zonele turistice pentru a fi prezenţi acolo la vară, să satisfacem nevoia de dulce cu un produs făcut pe loc.”

    Cinci idei de afaceri de la zero

     

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Sâmbure – atelier de aranjamente din plante (Braşov)

    Fondatoare: Alexandra Bordeianu şi Dana Dragomirescu

    Investiţii: aproape 40.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2020: 20.000 de euro

    Prezenţă: Braşov

    Active Weekends – proiect turistic (Cluj-Napoca)

    Fondator: Marius Popa

    Prezenţă: România

    Skay Loft – unitate de cazare (Braşov)

    Fondatori: Laura şi Adrian Silvestru

    Investiţie: 300.000 de euro

    Venituri lunare în 2020: 3.000 de euro

    Prezenţă: cartierul Schei din Braşov

    Arbo Cătină – producţie de sucuri şi uleiuri din cătină (Brăila)

    Fondatori: Andrei Cristescu şi Andreea Matei

    Investiţii: 300.000 de euro

    Prezenţă: magazine mici de cartier din Brăila şi Bucureşti, online

    Travs.ro – magazin online cu accesorii de călătorie (Cluj-Napoca)

    Fondatori: Andreea şi Vlad Moraru

    Investiţie iniţială: 3.600 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2021: 50.000 de euro

    Prezenţă: online

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

  • Cum a reuşit o tânără care a fost foarte afectată în perioada pandemiei să găsească o soluţie pentru a rămâne în business

    Nanana sună ca şi cum i-am spune pandemiei, pe un ton haios, că nu se poate pune cu inventivitatea noastră şi că, oricât de greu ne-ar fi, reuşim cumva să trecem peste. În aceeaşi notă, Nanana este şi cea mai nouă linie de business a unei antreprenoare care a vrut să umple golul lăsat de diminuarea activităţii unei alte afaceri pe care o avea pentru a merge mai departe. Şi chiar asta face.

    Nanana este o linie de business a firmei Promo Division, cunoscută sub brandul Agrafa Print. Am pornit-o în anul 2020, imediat după începerea pandemiei, din dorinţa de a menţine echipa activă, de a profita de resursele existente, de a umple golul lăsat de diminuarea activităţii din cauza crizei sanitare şi financiare şi de a deschide noi linii de venit”, spune Laura Baciu, cea care deţine businessul. Agrafa este o companie de creaţie şi producţie publicitară, astfel că obiectul de activitate a avut nevoie de un suflu nou atunci când pandemia a lovit întreaga economie.

    Nanana – o comunitate online care aduce laolaltă artiştii independenţi cu cei care caută produse vestimentare speciale – exista deja în stadiul de idee de mai multă vreme, dar nu fusese până atunci timp pentru implementarea sa. Pandemia a adus însă tot timpul timpul din lume, iar Nanana s-a transformat în primul business B2C (business-to-consumer) al companiei, Agrafa fiind o afacere exclusiv B2B (business-to-business). Cum pandemia a tăiat circa 20% din cifra de afaceri şi 35% din profit, noua direcţie de business a fost un adevărat pariu. „Investiţia a depăşit 50.000 de euro, mare parte din ea fiind în dezvoltarea platformei şi în promovare, stocurile iniţiale şi câteva echipamente suplimentare. Restul echipamentelor implicate în procesul de producţie le aveam deja la dispoziţie, executând comenzi de textile imprimate pentru clienţii noştri corporate”, explică Laura Baciu.

    Nanana este, de fapt, un mijloc care dă glas creativităţii mai multor artişti, care îi văd ilustraţiile pe piese precum bluze, tricouri sau hanorace. Obiectele vestimentare au marca Stanley Stella, un brand belgian de modă, şi sunt imprimate de Agrafa în România, cu ilustraţii ale unor artişti locali. Nanana funcţionează ca o platformă deschisă, unde orice artist, indiferent de stilul ales, îşi poate deschide gratis un magazin pentru a-şi vinde lucrările. Produsele sunt imprimate doar după primirea comenzilor, pentru a nu se consuma resurse şi a nu se acumula stocuri inutile.

    Preţurile produselor de pe site variază de la circa 70 de lei pentru un tricou imprimat, până la 140 de lei pentru un hanorac, preţurile finale fiind stabilite de către cei peste 80 de artişti vânzători.

    „În 2021, ne propunem să atragem în marketplace-ul Nanana, pe lângă artişti, şi fundaţii, asociaţii şi alte organizaţii non-profit şi multe din brandurile 100% româneşti. În plus, dorim să adăugăm şi multe alte produse noi, din sfera fashion, dar nu numai. Printre acestea, se numără tablouri, huse pentru telefon, căni, stickere”, spune Laura Baciu. În acest moment, preţurile produselor de pe site variază de la circa 70 de lei pentru un tricou imprimat, până la 140 de lei pentru un hanorac, preţurile finale fiind stabilite de către cei peste 80 de artişti vânzători. Agrafa şi Nanana au generat în 2020 afaceri de aproape două milioane de euro, cu 25 de angajaţi în echipă. Ei îşi pun mintea şi ideile la bătaie pentru ca şi în 2021 cei care vor să iasă din tipare cu un tricou ori un hanorac cu design special să găsească o sursă de inspiraţie în marketplace-ul Nanana.

     

    Cinci idei de afaceri de la zer

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    Cristina Frei – ilustratoare

    Prezenţă: online

    Elephant Yogi – studio de yoga (Bucureşti)

    Fondatoare: Valentina Condruz

    Investiţie iniţială: 10.000 de euro

    Prezenţă: în zona Pieţei Unirii din Bucureşti

    Modulary Factory – producţie de case modulare din lemn (Piatra Neamţ)

    Fondatori: Catherine şi Antoine Dussenne

    Prezenţă: naţională şi internaţională

    Crăiţa Merelor – livadă (VoineŞti, jud. Dâmboviţa)

    Fondatori: familia Oprea

    Investiţii în 2020: 90.000 de lei (circa 19.000 de euro)

    Cifră de afaceri în 2020: 140.000 de lei (29.000 de euro)

    Prezenţă: naţională, online, în pieţe şi târguri

    Odiseea lui Artur – brand de articole vestimentare şi de decor pentru copii (Târgu-MureŞ)

    Fondatori: Lorincz şi Alexandra Aitai

    Investiţie iniţială: 1.000 de euro

    Cifra de afaceri în 2020: peste 25.000 de euro

    Prezenţă: online

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Antreprenoriat cu picanterii. Un român produce sosuri iuţi într-un mic atelier din Sighişoara

    În Sighişoara, într-un atelier special amenajat, trei sortimente de sosuri de ardei iuţi condimentează fiecare zi de business din viaţa lui Adrian Ştefănescu. Cocheta cu ideea de a pune pe piaţă un astfel de produs încă din 2016, dar a avut nevoie de timp şi practică până când a găsit formula perfectă.

    Pe atunci (în 2016 – n. red.), produsul era altul şi totodată pentru altă arie de clienţi. Pentru că ne place mâncarea picantă, am vrut să vedem dacă reuşim să ne facem, iniţial pentru noi, sosuri picante dintr-o plantaţie mică de ardei iuţi. Rezultatele, sincer, ne-au uimit, am zis că e musai să le împărtăşim şi cu alţi iubitori de iute. Am început cu trei soiuri de ardei iuţi, iar azi avem peste 30. Din aceste soiuri de ardei iute pe care le-am îmbogăţit cu elemente autohtone şi exotice au ieşit 3 sosuri”, povesteşte Adrian Ştefănescu. Printre cele 30 de soiuri de sucit minţile şi papilele gustative, se numără Trinidad Scorpion, Habanero, Jalapeno, Scorpion, Fatali, Thai, Aji, Big Black Mamba şi Carolina Reaper. În atelierul din inima Transilvaniei, ele prind viaţă sub numele Dip into Trouble (Jalapeno, Cayenne şi Thai, împreună cu ardei kapia verde, ceapă, usturoi şi suc natural de mere), The Exotic Affair (Trinidad, Scorpion Yellow şi Habanero Orange, alături de mango şi ghimbir) şi Scare the Bear (Carolina Reaper cu ardei kapia şi suc de mere). Preţurile sunt cuprinse între 30 şi 40 de lei bucata, în funcţie de tip şi de cantitate. În Onza Flavours, numele pe care l-a căpătat businessul său, pe Adrian Ştefănescu l-au ajutat foarte mult experienţa în vânzări pe care a dobândit-o în timp, dar şi studiile urmate la Facultatea de Management Financiar. Evident, pasiunea pentru „picanterii” a avut şi ea un cuvânt de spus. „Investiţia iniţială a fost de aproximativ 5.000 de euro. Profitul şi cifra de afaceri, în momentul de faţă, nu sunt relevante şi asta pentru că businessul a fost lansat în luna decembrie 2020. Ce putem spune este că începutul a fost foarte promiţător şi îmbucurător. Suntem mulţumiţi de rezultate şi de impactul avut.”

    Clienţii Onza Flavours sunt diverşi, începând de la persoane casnice şi ajungând până la oameni de specialitate, chefi şi personalul din restaurante. Sosurile picante Onza Flavours sunt produse la Sighişoara, iar vânzarea lor momentan se face în mediul online. În perioada următoare însă, antreprenorul vrea să ducă brandul şi în câteva puncte de vânzare fixe. „În acest an, ne-am propus multe lucruri şi suntem aproape siguri că le vom atinge pe toate încetul cu încetul. Ne dorim bineînţeles să ajungem la cât mai mulţi oameni, ne dorim ca tot mai mulţi oameni să guste din nebuniile astea de sosuri. Totodată ne dorim ca anul acesta să venim cu produse noi pentru toţi iubitorii de picant. Momentan suntem în curs de semnare a unor contracte cu băcănii, unde produsele noastre vor fi prezente.”

    Pe lista de „to-do” a Onza Flavours în 2021 se mai regăseşte şi deschiderea unui punct de procesare cu ajutorul accesării de fonduri europene. În plus, antreprenorul are în vedere organizarea, în luna august, a primului festival de tip street food în Cetatea Sighişoara. Atunci şi acolo ar urma să aibă loc şi un concurs mai aparte: o competiţie de mâncat ardei iuţi. Totul depinde însă de contextul economic şi sanitar în care se va afla România în următoarele luni, anul trecut nefiind unul fericit din aceste puncte de vedere. „Businessul nostru a fost lansat la finalul anului 2020, în luna decembrie, în plină pandemie, aşadar nu putem vorbi despre un an întreg (de activitate – n. red.). Ce putem să spunem este că pandemia pentru noi a fost o oportunitate. Totul se întâmplă în online acum, ne doream o schimbare, aşa a apărut shopul nostru online unde comercializăm sosurile noastre picante «cu personalitate», cum ne place să le numim.”

    Preţurile sunt cuprinse între 30 şi 40 de lei bucata, în funcţie de tip şi de cantitate.

     

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    Valea celor Doisprezece – sat de vacanţă (jud. Neamţ)

    Fondatori: Mihaela şi Ionuţ Buta

    Investiţie iniţială: 500.000 de euro

    Prezenţă: jud. Neamţ

    Florile Cezarei – atelier de aranjamente florale (Bucureşti)

    Fondatoare: Cezara Negoescu

    Cifră de afaceri estimată pentru 2021: 120.000 de euro

    Prezenţă: Bucureşti

    Artisan Gourmet – brand de preparate din carne fără aditivi (Buftea)

    Fondator: Titi Aur

    Investiţie iniţială: 1 mil. euro

    Prezenţă: online şi două carmangerii în Bucureşti

    MagiCake – atelier de torturi (Bucureşti)

    Fondatoare: Oana Ţepelin

    Investiţie iniţială: 20.000 de euro

    Prezenţă: zona Timpuri Noi din Capitală

    GomboClub – activităţi educative pentru copii (Cluj-Napoca)

    Fondatoare: Iulia Nabulssi şi Alina Arvinte

    Investiţie iniţială: câteva sute de lei

    Prezenţă: online

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Antreprenoarea care a lăsat Australia pentru a-şi deschide o afacere în România

    1 ianuarie 2017. Momentul în care Mihaela Toma şi soţul ei au decis să emigreze în Australia. Sfârşitul aceluiaşi an le aducea viza mult dorită. Au vândut tot ce aveau în România, printre care şi un business pe care îl aveau la vremea aceea, concentrat pe cadouri corporate. Un an mai târziu, Mihaela se întorcea în România împreună cu cei doi copii, dar fără soţ. Ce a urmat?

    Pentru că eram lefteră, m-am gândit să încep ceva în imobiliare, căci m-am gândit că este un domeniu în care câştigurile pot veni repede, fără prea mari investiţii. Ceea ce am şi făcut pentru câteva luni, însă, în toamna lui 2019, am început să primesc cereri pentru cadouri corporate de la foşti clienţi care aflaseră că m-am întors în ţară.” Aşa că a început să lucreze la un portofoliu şi la un site de prezentare. Rezultatul poartă numele Delicatessen, o platformă de vânzare de produse gourmet – de la ulei de măsline, la ciocolată, miere, ceaiuri, sosuri. Sunt mărci importate din Europa, dar şi câteva nume locale, „alese cu grijă”. „Oricum, eu niciodată nu m-am oprit din căutat produse/ branduri deosebite, chiar şi în Australia, unde am învăţat multe lucruri despre business”, spune Mihaela Toma. A pus la bătaie o investiţie de 25.000 de euro, bani împrumutaţi de la un prieten, iar în 2020 a ajuns la o cifră de afaceri de 300.000 de euro, cu un singur angajat în echipă. Vânzările s-au divizat între cele venite din mediul online – 35% din total, adică persoane fizice care cumpără mici răsfăţuri pentru plăcerea personală, ingrediente originale pentru gătit sau cadouri pentru apropiaţi –, iar restul, împărţit în mod aproape egal între cadouri corporate, din partea companiilor, şi reselleri, adică parteneri care revând produsele atât online, cât şi offline. „Preţurile sunt medii şi mari, în funcţie de foarte multe lucruri: brand sau ţară de origine, tip de produs, sezonalitate. Încerc să păstrez preţurile la un nivel acceptabil pentru piaţa românească, iar asta înseamnă ca uneori să păstrez un profit foarte mic, cum este în cazul produselor din Anglia, spre exemplu”, spune Mihaela Toma.

    Brandurile sunt totuşi din gama premium, astfel că o sticlă de ulei de măsline extravirgin cu aromă de trufe, de 250 de mililitri, ajunge să coste 48 de lei, iar o cutie cu praline belgiene – 90 de lei. Şi clienţii sunt însă din aceeaşi sferă. Pe 1 martie 2021, Mihaela aniversează un an de existenţă a site-ului Delicatessen, o afacere născută aşadar aproape odată cu pandemia. La început, s-a gândit mult cum să se promoveze şi a învăţat tehnici şi strategii zi şi noapte. „Abia spre sfârşitul lui mai am început să am rezultate şi a fost foarte satisfăcător să văd că funcţionează. Pentru mine, 2020 a fost un an foarte bun, ţinând cont că este un business nou, însă foarte greu, în care am muncit de zece ori mai mult decât în anii anteriori şi mi-am văzut copiii mult mai puţin. Pandemia a fost un mare avantaj pentru mine, ca start-up online.” Pentru a-şi face simţită prezenţa în piaţa brandurilor locale, Mihaela Toma creează acum cutii pentru cadouri, pungi pentru cadouri, carduri şi cataloage care să completeze designul deosebit al produselor pe care le importă. Atenţia cu care face totul în businessul ei se vede în cei 15% din clienţi care tot revin către Delicatessen, pentru „aprovizionare”. „În 2021 este foarte mult de lucru. Aş vrea să mă mut în alt sediu, să angajez cel puţin doi oameni, să-mi extind considerabil portofoliul, să îmbunătăţesc site-ul şi toată partea de marketing, să optimizez tot ce se poate optimiza.”

    O va lua însă cu paşi mici, încet. La fel cum savurezi o delicatesă.

    O sticlă de ulei de măsline extravirgin cu aromă de trufe, de 250 de mililitri, ajunge să coste 48 de lei, iar o cutie cu praline belgiene – 90 de lei

    Cinci idei de afaceri de la zero 

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori.
    Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    Filgud – brânzeturi vegane (Bucureşti)

    Fondator: Andrei Roşu

    Prezenţă: trei magazine din Bucureşti

    Fancy Pots – ghivece handmade din ciment (Bucureşti)

    Fondatori: Andra Pintican şi
    Liviu Fartade

    Investiţie iniţială: peste 2.000 de euro

    Loft Chalet – casă de oaspeţi (Gura Humorului, jud. Suceava)

    Fondatori: Andreea şi Cristian Moroşan

    Investiţie iniţială: 250.000 de euro

    Prezenţă: Gura Humorului

    Jovis – brand de cosmetice naturale (Constanţa)

    Fondatoare: Filofteia şi Ioana Matei

    Investiţie iniţială: 30.000 de euro

    Prezenţă: online, naţională

    StarMaps – tablouri cu hărţi stelare (Turda, jud. Cluj)

    Fondatori: Leonardo Mărincean, Ovidiu Damian, Sergiu Tritean şi Horia Roman-Crişan

    Investiţie iniţială: circa 100 de euro

    Cifră de afaceri în 2020: 5.000 de euro

    Prezenţă: online, naţională şi internaţională

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Afacerea inedită în spatele căreia se află o femeie, deşi toată lumea se aştepta să fie un bărbat. Cât de greu i-a fost în primii ani

    Ceramiceanu este un fel de Greuceanu în lumea ceramicii. Sau cel puţin aşa şi-a imaginat Laura Ungureanu când a gândit acest brand, o aluzie la basme şi poveşti, dar şi o punte de legătură cu numele ei de familie. Mai toată lumea s-ar aştepta ca, în spatele Ceramiceanu, să fie un bărbat, nu o femeie, dar, ca în orice poveste, elementul-surpriză este cel care dă culoare.

    Am urmat în 2015 cursurile de design ceramic din cadrul Facultăţii de Arte şi Design din Timişoara. Înainte, lucram sub numele de Atelier OPT, după care a venit ziua când nu m-a mai mulţumit deloc acest nume şi m-am tot gândit la unul care să aibă legătură cu ceramica şi cu numele meu”, povesteşte Laura Ungureanu. Îi plăcea ceramica şi era atrasă de bijuterii, astfel că a căutat o modalitate de a le armoniza pe amândouă, cu un strop de emoţie ca liant între ele.

    De şase ani este pasionată de ceramică, dar abia în 2018 şi-a făcut curaj să scoată în lume obiectele cărora cu măiestrie le dă formă. „Desigur, la început, nu am avut aşteptări mari. Totuşi, cu timpul, feedbackul a fost din ce în ce mai fain şi încurajările tot mai dese, iar dacă la început le traduceam ca pe o politeţe, cu timpul am simţit sinceritatea şi emoţia celor care îmi scriau sau îmi spuneau cât de mult îmi apreciază munca.” În primii doi ani, Laura mai mult a investit decât a câştigat, dar lucrurile au început să se echilibreze în ultima perioadă, astfel că totul se îndreaptă pe drumul cel bun din punct de vedere financiar.

    „Rezultatele financiare au fost satisfăcătoare în 2020, în ciuda pandemiei. Oamenii au reacţionat şi m-am simţit susţinută şi sprijinită. Sunt singura care lucrează pentru Ceramiceanu, iar tot ceea ce fac cu ceramica este o activitate part-time, pe lângă un job din care îmi susţin traiul şi cheltuielile aferente.” Din 2018 încoace, tot ce îşi doreşte Laura Ungureanu este să nu ajungă în punctul în care să se oprească din muncă, iar acesta este planul şi pentru perioada următoare.

    Lucrează totul la ea acasă, unde a reuşit să-şi împartă spaţiul astfel încât să aibă un loc dedicat pasiunii ei, cea care poartă numele Ceramiceanu. Nu e neapărat simplu, dar până acum a fost un succes. Totuşi, Laura Ungureanu admite că i-ar plăcea să aibă un atelier propriu pentru businessul ei şi are încredere că într-o zi dorinţa îi va deveni realitate. Cât despre locurile de vânzare…

    „…înainte de pandemie, se organizau târguri la care participau diverşi artişti creatori. De când cu pandemia, ne-am mutat în online şi rămânem în contact unii cu ceilalţi, organizând astfel de târguri împreună. Clienţii mei sunt cei mai faini oameni, ei îmi dau de multe ori puterea de a continua totul.” Piesele Ceramiceanu, fie ele cercei, broşe sau chiar ceşti, decoraţiuni pentru brad şi mărţişoare, au preţuri care reflectă, pe cât posibil, munca din spatele fiecăreia. Ele pornesc de la 35 de lei şi ajung la 120 de lei. Semnificaţia lor este însă inestimabilă.

    Laura Ungureanu: „Înainte de pandemie, se organizau târguri la care participau diverşi artişti creatori. De când cu pandemia, ne-am mutat în online şi rămânem în contact unii cu ceilalţi, organizând astfel de târguri împreună.”

    Piesele Ceramiceanu, fie ele cercei, broşe sau chiar ceşti, decoraţiuni pentru brad şi mărţişoare, au preţuri care reflectă, pe cât posibil, munca din spatele fiecăreia. Ele pornesc de la 35 de lei şi ajung la 120 de lei.


     

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Prăvălia Penciu – băcănie (Bucureşti)

    Fondatori: Iuliana şi Răzvan Penciu

    Investiţie iniţială: 35.000 de euro

    Prezenţă: zona Iancului din Bucureşti

    Cearfisă – brand de bere (Iaşi)

    Fondatori: Cătălin Vişan, Gheorghe Parfeni şi Marius Ivanov

    Investiţii: 600.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2020: 510.000 de lei (104.000 de euro)

    Prezenţă: HoReCa, magazine din Iaşi, Cluj, Timişoara, Carrefour, Mega Image, Auchan şi Cora

    Cuore Handmade Pasta – producţie de paste (Constanţa)

    Fondatoare: Renata Miron

    Investiţii: 15.000 de euro

    Prezenţă: Bucureşti, Constanţa

    Meloni Care – comerţ cu mini-frigidere pentru produse de beauty (Bucureşti)

    Fondatoare: Alexandra Vasile

    Investiţie iniţială: 100.000 de euro

    Cifră de afaceri în prima lună de funcţionare: 40.000 de lei (8.300 de euro)

    Murami – plantaţii de fructe de pădure (jud. Neamţ)

    Fondatori: Ramona Drăghici şi familia ei

    Investiţii: 25.000 de euro

    Cifră de afaceri în decembrie 2020 – ianuarie 2021: 15.000 de lei
    (3.100 de euro)

    Prezenţă: jud. Neamţ, Bucureşti

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Povestea tinerilor care la un pahar de vin au pus bazele unei afaceri. După ce au deschis afacerea aceştia au decis să plece din Bucureşti şi să se mute la ţară

    „Far too good” s-a născut la un pahar de vin, chiar dacă în centrul atenţiei sale sunt ceaiurile. Vasi Hîrdo şi Vladimira Horotan se ştiu dintotdeauna pasionaţi de reviste, cărţi, ceai şi cafea. Cum însă de cafea de specialitate şi cărţi nu duce lipsă peisajul antreprenoriatului românesc, ei au hotărat să se axeze pe ceai organic şi reviste independente.

    Proiectul a început cu o lungă perioadă de testare a ceaiurilor. Am trecut prin multe degustări, de la mai mulţi furnizori, pentru a găsi ceea ce căutam: ceai cu adevărat gustos şi ingrediente organice. La reviste a fost simplu, sunt atât de multe reviste faine în lumea asta!”, povestesc cei doi antreprenori.

    Perioada în care au fondat far too good a fost, pentru ei, una de tranziţie. La puţin timp după lansarea proiectului, au decis să se mute din Bucureşti înapoi în judeţul Cluj, iar de atunci locuiesc la ţară înconjuraţi de natură. Vasi Hîrdo şi Vladimira Horotan deţin fiecare câte 50% din businessul pe care împreună l-au crescut de la zero.

    Pe lângă antreprenoriat, el este şi manager de marketing la un centru de limba engleză şi fondator al revistei Ceramics Now, iar Vladimira este de profesie technical support representative şi novice în design de bijuterie. far too good rămâne ceva ce fac din pasiune, în timpul rămas liber de la job. „Ideea care stă la baza brandului far too good este de a-i inspira pe oameni să îşi creeze tabieturi sănătoase. Sănătoase pentru corp şi pentru minte. Ne petrecem atât de mult timp la job, în faţa ecranelor, încât uităm să ne deconectăm. far too good încearcă să aducă relaxare într-o rutină modelată după necesităţile jobului.”

    Investiţiile făcute de cei doi tineri nu au fost mari, mergând către stocul de produse. De branding, etichete, site şi promovare s-au ocupat chiar ei, iar acolo unde s-au lovit de dificultăţi, au învăţat pe cont propriu. Nu au avut fonduri de la început pentru investiţii, iar în primii doi ani afacerea a consumat mult din buzunarele lor. „Abia după doi ani far too good a devenit o afacere autosustenabilă, aşa cum ne doream de la început. Suntem încă un business mic. Nu ţinem stocuri mari, mai ales în materie de ceai, deoarece ne dorim să avem un produs proaspăt în fiecare sezon.” Totul se întâmplă la ei acasă, după ce far too good a călătorit cu Vasi şi Vlada din Bucureşti până în Cluj-Napoca, iar anul trecut a făcut o ultimă mutare din Cluj-Napoca în zona rurală din judeţul Cluj. Principalul canal de vânzare este site-ul micii afaceri, care a adus venituri de 10.000 de euro în 2020, cu un profit de 10%. „Avem blenduri de ceai permanente şi testăm în mod frecvent unele noi, dar introducem numai ceea ce se remarcă prin gust şi unicitate. În toamnă vom introduce pachete cu accesorii care sunt esenţiale unei infuzii corecte. În rest, ne dorim cel mai mult să creştem organic şi să fim un partener bun pentru clienţii noştri.” Cine sunt clienţii? Atât oameni care pur şi simplu rezonează cu brandul, cât şi persoane juridice, în general cafenele şi bistrouri. În Bucureşti, cei doi antreprenori au o colaborare cu Papila şi Grain Trip, iar printre partenerii din ţară se numără
    112 Coffee & Co din Târgu-Mureş şi Viniloteca din Timişoara, alături de alţii. Ceaiurile far too good au ajuns chiar şi în Spania la o cafenea din Granada. Locurile unde se găsesc ceaiurile ambalate în Cluj sunt însă multe, astfel că Vasi şi Vlada lucrează la o hartă pe care să le marcheze.

    Vasi Hîrdo şi Vladimira Horotan, fondatori far too good:„Toate blendurile noastre de ceai sunt făcute din ingrediente organice atent alese, acesta fiind motivul pentru care preţul lor este peste medie.”

    Preţurile ceaiurilor sunt cuprinse între 11 şi 16 lei pentru pachetele mici de 20 de grame şi între 23 şi 34 lei pentru pachetele de 50 de grame. „Meniul” cuprinde blenduri de ceai verde organic, ceai negru organic şi ceai rooibos organic, cu ingrediente precum merişoare, frunze de măslin, mango, ghimbir, verbină sau nuci. „Toate blendurile noastre de ceai sunt făcute din ingrediente organice atent alese, acesta fiind motivul pentru care preţul lor este peste medie.”

    Anul pandemiei a fost bun pentru far too good, asta şi pentru că a fost anul în care cei doi fondatori au găsit timpul necesar pentru a se ocupa mai mult de mica lor afacere. Aşa că businessul a crescut şi a ajuns la mai multe persoane fizice. Mai mult, oamenii au stat mai mult în casă, aşa că au rezonat cu ideea de a-şi crea tabieturi noi, de a evada dintre pereţii casei într-o lume a aromelor şi a poveştilor globale. La finalul anului 2020, Vasi Hîrdo şi Vladimira Horotan au lansat două blenduri noi pe bază de ceai negru şi ceai verde, unul dintre ele fiind Wild în Gărâna, dedicat festivalului de jazz din localitate. Iar portofoliul continuă să crească, pentru că varietatea nu poate fi niciodată prea mare când vine vorba de ceai.

     

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    Tripsylvania Tiny House – unitate de cazare (Şirnea, jud. Braşov)

    Fondatoare: Mădălina Dumitru

    Investiţie: 30.000 de euro

    Push Design – atelier de accesorii din lemn, piele şi hârtie (Iaşi)

    Fondatori: Denisa şi Marcel Puşcaşu

    Profit în 2020: 11.000 de euro

    Prezenţă: online, naţională

    Alter Medico – asistent digital pentru medici şi pacienţi

    Fondatori: Daniel Oancea, Saşa Pastor şi alţi trei antreprenori

    Cifră de afaceri estimată pentru primul an de activitate: peste 1 mil. euro

    Prezenţă: în România

    Tiny House BF – unitate de cazare (Baia de Fier, jud. Gorj)

    Fondator: Cosmin Tiriplică

    Investiţie: 50.000 de euro

    Prezenţă: în apropierea Transalpinei

    Blood from Transylvania – vin din fructe (jud. Bihor)

    Fondator: Florin Chirodea

    Investiţie iniţială: 100.000 de euro

    Prezenţă: online şi în 20 de magazine din ţară

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Afaceri de la Zero. Cristina Frei a pornit un business de la pasiunea sa pentru desenat şi şi-a lăsat jobul pentru domeniul ilustraţiilor şi printurilor de artă

    ♦ În perioada Crăciunului, tânăra antreprenoare a lucrat la peste 250 de ilustraţii pentru proiectele sale ♦ Trendul spre online şi cadouri speciale a ajutat-o în pandemie, când oamenii au căutat legătura cu arta.

    Cristina Frei, o tânără absolventă a Universităţii de Artă şi Design din Cluj-Napoca, a decis în urmă cu doi ani să înceapă un business pe cont propriu în domeniul în care s-a pregătit şi a pornit un site – cristinafrei.com, pe care listează portofoliul său de ilustraţii, desenate în mare în mod tradiţional. Cea mai mare comandă de ilustraţii a fost în perioada Crăciunului, când antreprenoarea a avut în lucru peste 250 de ilustraţii, iar mai nou abordează şi zona corporate – companiile care vor cadouri speciale.

    „Am pornit în domeniul creativ de multă vreme, de când eram mică am desenat. Mai serios am luat decizia aceasta acum doi ani, când circumstanţele au făcut să îmi dau demisia de la job şi am zis că trebuie să fac doar ce îmi place şi mă axez numai pe asta, să trag foarte tare astfel încât să pot trăi doar din asta. Lucram tot în domeniul creativ, lucram într-un magazin de home&deco, decoram vitrinele şi rafturile”, a povestit Cristina Frei. Ea a avut susţinere din partea familiei pentru a lua decizia de a se dedica doar zonei de ilustraţii şi a pornit la drum cu un buget redus de investiţii, mai ales că procesul de desenat se întâmplă în propria ei locuinţă.

    „Mi-am dorit să am un site, aceasta a fost prima investiţie, dar m-am ocupat tot eu pentru că mi-am dorit să fac fiecare detaliu aşa cum îmi place mie, iar acum pot să fac orice schimbări vreau. Inspiraţia o iau din viaţa mea de zi cu zi, din oamenii care mă înconjoară, din plante, îmi place să desenez ce mi se întâmplă sau ce gândesc, iar când mă uit peste desenele mele îmi aduc aminte de anumite perioade, e un fel de jurnal vizual”, a mai spus Cristina Frei. Ea foloseşte cerneală şi hârtie pentru desenat, însă mai nou are şi un iPad pe care desenează şi digital, unde poate face orice modificări până la produsul final, procesul fiind mai uşor decât metoda tradiţională. Crearea unei ilustraţii poate să dureze de la o oră la câteva zile, dacă este vorba despre proiecte unde trebuie să gândească inclusiv conceptul, să facă mai multe schiţe.

    „În ultima vreme, feedbackul a fost pe instagram şi pe reţelele de socializare, mai nou vin şi de pe site. Îmi doresc să mă găsească oamenii şi pe site, dar în principiu am o comunitate pe Instagram şi acolo este baza oamenilor care mă urmăresc şi cărora le place ce fac eu. Prima mea colaborare mai mare pe partea aceasta a fost cu reţeaua Regina Maria”, a mai spus Cristina Frei.

    Preţul pentru o ilustraţie porneşte de la 100-130 de lei, în funcţie de dimensiune. Planurile antreprenoarei pentru anul 2021 urmăresc deschiderea unui atelier propriu care să funcţioneze şi ca showroom în care oamenii să poată veni să vadă ilustraţiile. Pandemia de COVID-19 nu a oprit-o pe tânăra antreprenoare, ci dimpotrivă, ea spune că a fost un an productiv pentru domeniul creativ.

    „Anul 2020 pentru mine nu a fost atât de rău, mi se pare că am avut mai mult de lucru şi de desenat. Mi se pare că zona creativă şi domeniul acesta au avut un pic de câştigat, mai ales celor care au lucrat în online. Mi se pare că s-a dezvoltat zona de cadouri mai speciale, a devenit un trend foarte bun, care este în creştere.“

    „Oamenii caută cadouri mai speciale, nu mai au timp să se plimbe prin oraş şi aleg diferite cadouri realizate de artiştii favoriţi. Pentru mine a fost un lucru bun. Oamenii au cumpărat chiar pentru ei, au vrut să-şi decoreze casa, au căutat altceva”, a explicat Cristina Frei.

    Antreprenoarea spune că intrarea ei în zona de business a fost treptată, având unele momente când s-a simţit copleşită de comenzi, cum a fost perioada Crăciunului. Ea adaugă însă că vede o evoluţie de la un proiect la altul. „Învăţ pe parcurs, uneori mă ia pe neaşteptate, dar de la un proiect la altul învăţ tot mai mult şi mă îndrept unde trebuie”, a concluzionat Cristina Frei.

    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. 

    ⇒ Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    ⇒ În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

  • Afacerea interesantă începută de doi veri de 26, respectiv 25 de ani, din Curtea de Argeş

    Răzvan Retevoescu şi Andrei Turcu au 26, respectiv 25 de ani, sunt veri, prieteni şi antreprenori. Împreună sunt Hommy Concept, un brand de lămpi pentru copii, produse în Curtea de Argeş şi răspândite în camerele tuturor piticilor care au nevoie, pe lângă veghea părinţilor, şi de cea a unor obiecte de iluminat prietenoase.

    Am început cu lămpi de veghe, dar nu ne vom opri aici. Feedbackul primit de la clienţi ne-a bucurat enorm, pentru că ni s-a transmis că lămpile Hommy îi ajută cu adevărat pe cei mici: ei nu se mai trezesc speriaţi pe timpul nopţii, dorm liniştiţi până dimineaţa. Lampa are lumină caldă, iar intensitatea este atent setată, astfel încât în cameră se creează ambientul perfect în care cei mici să doarmă liniştiţi”, spun împreună Răzvan şi Andrei.

    Au schimbat până acum mai mulţi furnizori până au ajuns la o conexiune perfectă cu un atelier din Curtea de Argeş, la fel de mic ca Hommy, dar şi ca beneficiarii acestor lămpi de veghe. Răzvan Retevoescu este absolvent al Academiei de Studii Economice din Bucureşti şi a profesat vreme de trei ani în domeniul bancar, iar Andrei Turcu a îmbinat pasiunea pentru finanţe cu cea pentru online, dar şi pentru muzică. Primul lor business împreună a fost în domeniul transporturilor, însă pandemia nu i-a ajutat, aşa că au fost nevoiţi să o ia de la capăt cu o nouă idee de afacere, care s-a concretizat în Hommy.

    „Până acum, nu am avut nevoie de angajaţi, întrucât aceasta este o activitate pe care o putem realiza doar noi doi, cel puţin deocamdată. Andrei se ocupă de partea de marketing online, iar eu mă ocup de clienţi şi de administrare”, explică Răzvan Retevoescu. Hommy le-a adus în 2020 afaceri de 112.000 de lei (circa 23.000 de euro) şi un profit de 27.000 de lei (5.500 de euro), după investiţii care s-au ridicat la 3.000 de euro, în produsele necesare, înfiinţarea magazinului online şi marketing. De altfel, site-ul este singurul punct de desfacere pentru Hommy în acest moment. „Suntem recunoscători pentru anul 2020, pentru că, deşi a fost anul nostru de debut, în plină pandemie, am reuşit să avem vânzări foarte bune. În prima lună, am facturat aproximativ 40.000 de lei, vânzând doar patru tipuri de produse. Nu considerăm că pandemia ne-a afectat businessul în mod direct.”

    În 2021, cei doi tineri antreprenori vor să crească, să dezvolte noi produse, pentru mai multe categorii de clienţi. De asemenea, Răzvan şi Andrei şi-au propus să atragă fonduri pentru a putea scala businessul şi se gândesc chiar la un atelier propriu, în care să producă de la zero lămpile de veghe pentru cei mici. „Clienţii noştri sunt preponderent părinţi, bunici, dar şi persoane care doresc să facă un cadou personalizat unui copil drag din viaţa lor, fie al prietenilor sau rudelor mai îndepărtate. Preţurile variază, în funcţie de modelul şi culoarea dorite, între 249 lei şi 329 lei”, spun cei doi antreprenori.

     

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    Bee Farming – brand de miere (jud. Vâlcea)

    Fondator: Silviu Ionuţ Tărăsincă

    Investiţie iniţială: 10.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2020: 12.000 de euro

    Prezenţă: online, naţională

    Generock – brand de cosmetice (Bucureşti)

    Fondatori: Georgiana Pană şi Ion Cătuţoiu

    Investiţie iniţială: 200.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2021: 500.000 de euro

    Prezenţă: online

    Ramona Pintea – artist

    Cifră de afaceri în 2020: 50.000 de lire sterline (58.300 euro)

    Prezenţă: internaţională

    Sweet Sophie – atelier de dulciuri (Bucureşti)

    Fondatoare: Adelina Cîrstian

    Investiţie iniţială: 12.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2020: 25.000-
    30.000 de euro

    Prezenţă: Bucureşti

    ECRIN – ATELIER DE BIJUTERII (BUCUREŞTI)


    Fondatoare: Mihaela Sari Drăgoiu

    Investiţie iniţială: 7.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2019: 60.000 de euro

    Prezenţă: naţională şi internaţională

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Ideile de afaceri par nesfârşite. Doi tineri din Cluj au reusit sa transforme o BACTERIE într-o afacere de succes

    Peste colonia de bacterii, adică ciuperca numită kombucha sau scoby, se adaugă ceai negru sau verde şi zahăr, care urmează a fi transformat şi consumat în procesul de fermentaţie, ce durează în jur de două săptămâni. Şi aşa apare Kombucha it’s alive!, o băutură ieşită din tipare, dar intrată în baruri şi cafenele. Ideea le aparţine lui Mihai Sbîrciu şi Florin Moldovan, doi antreprenori care au ales ca drumul lor în antreprenoriat să ia formă de kombucha produsă artizanal, după reţeta tradiţională.

    „Povestea noastră a început în anul 2018, după ce Florin a venit la o serie de evenimente în ceainăria Samsara, unde eu sunt şi asociat, şi a împărtăşit cu noi kombucha. Mi-a plăcut efectul ei energizant şi, înţelegând şi efectul terapeutic, s-a trezit o pasiune care, ulterior, a născut ideea unui business. Aşadar, suntem singura companie producătoare de kombucha după o reţetă tradiţională, dezvoltată de-a lungul a douăzeci de ani de experienţă”, spune Mihai Sbîrciu. Aşa se face că Florin a adus în echipă reţeta experimentată o perioadă îndelungată, iar Mihai a venit cu contribuţia financiară şi know-how-ul necesar pentru a gestiona o afacere. De la zero. Toată magia se întâmplă într-o fabrică din Cluj-Napoca, dar se răspândeşte peste tot în ţară, până în Braşov, Bucureşti, Sibiu, Iaşi, Târgu-Mureş. Curioşii sunt primii care aleg să cumpere Kombucha it’s alive.

    „Având în vedere că este o băutură nouă pe piaţa din România şi oarecum de nişă, feedbackul clienţilor a fost pozitiv, am putea să spunem chiar că există o piaţă receptivă şi curioasă, însă este necesară o muncă de cultivare a calităţii consumului în general.” Motivele pentru care clienţii aleg kombucha sunt diferite: unii o fac din pură curiozitate, alţii – pentru efectele benefice pe care le are asupra florei intestinale şi a aparatului digestiv, alţii – pentru efectul de energizare. Gustul unic atrage şi el o altă categorie de cumpărători. „Avem aşadar un nucleu constant de oameni care au adoptat un mod de viaţă sănătos şi au încorporat produsul în dieta lor”, mai spune Mihai Sbîrciu. Iar planul este ca publicul să devină şi mai mare, aşa că un obiectiv pe care fondatorii Kombucha it’s alive şi l-au setat pentru 2021 este să iasă cât mai mult posibil din zona de nişă, mai ales că trendul actual este de susţinere a afacerilor autohtone, un moment prielnic aşadar, pentru produsele fabricate în România din domeniul alimentar şi nu numai. „Această perioadă s-a resimţit şi pentru noi la fel ca pentru multe alte businessuri, în principal pentru că ne desfăşurăm o mare parte din activitatea de distribuţie în domeniul HoReCa. Momentan, accesibilitatea cea mai mare este pe piaţa de magazine naturiste şi suntem deschişi şi către zona de retail, chiar dacă, din păcate, nu am avut parte de nicio propunere până acum. „În magazinele în care brandul este deja prezent, o sticlă de 330 de mililitri de Kombucha it’s alive costă între 10 şi 14 lei, iar varianta de jumătate de litru are preţuri între 13 şi 20 de lei. Kombucha nu ar fi prins însă viaţă dacă cei doi antreprenori nu ar fi făcut investiţii, care s-au ridicat, în timp, la aproximativ 30.000 de euro, bani din sursele proprii ale celor doi. Afacerile din 2020 au depăşit acest prag, situându-se la 35.000 de euro. Dar Kombucha it’s alive (Kombucha este vie – trad.), aşa că sunt toate premisele să mişte rezultatele către ţinte şi mai înalte.

    În magazinele în care brandul este deja prezent, o sticlă de 330 de mililitri de Kombucha it’s alive costă între 10 şi 14 lei, iar varianta de jumătate de litru are preţuri între 13 şi 20 de lei.