Tag: Accesorii

  • Noul val al creatorilor de modă (GALERIE FOTO)

    Printre aceştia se numără, conform Financial Times, Marco de Vincenzo, care a lucrat timp de unsprezece ani ca designer de accesorii la casa Fendi, înainte să-şi întemeieze propria firmă, debutând cu o colecţie la Paris în 2009. Creaţiile sale se adresează, spune de Vincenzo, femeii care caută piese clasice, fără a fi obsedată de tendinţele momentului. Ele au reuşit să atragă atenţia gigantului din industria luxului LVMH, care  a devenit acţionar la compania lui Marco de Vincenzo.

    Un alt creator, Anthony Vaccarello, a ajuns în atenţia publicului larg odată cu selectarea sa de către casa Versace pentru a-i crea colecţia Versus. Remarcat pentru fustele şi rochiile sale asimetrice, Vaccarello are şi propria casă de modă, SS15.

    În domeniul accesoriilor se remarcă Tabitha Simmons, care a lucrat în trecut pentru Alexander McQueen, Dolce & Gabbana şi Rag & Bone şi colaborează la ediţia americană a revistei Vogue. Ea şi-a lansat prima colecţie de pantofi în 2009, modele sale fiind în general clasice, dar cu o notă aparte.

    Un alt brand de încălţăminte, Aquazarra, a apărut din dorinţa fondatorului, columbianul Edgardo Orsorio, de a realiza cel mai confortabil toc posibil, care să-i permită purtătoarei să danseze fără probleme. După ce şi-a făcut ucenicia pe la Salvatore Ferragamo, Sigerson Morrison şi Roberto Cavalli, Orsorio a ajuns să lanseze pantofi, sandale şi espadrile la producerea cărora apelează la meşteşugari tradiţionali din Columbia sau Italia.

  • Ultimul mieunat al modei: nicio vedetă fără pisici (GALERIE FOTO)

    Pe lângă apariţia lor pe articole vestimentare din divese colecţii, cum ar fi colecţia primavară/vară 2014 Miu Miu, cea de toamnă/iarnă 2014 semnată Vivienne Westwood ori cea de toamnă/iarnă 2014 de la Ashley Williams, pisicile sau rudele lor mai mari şi-au făcut loc în campanii publicitare ale companiilor din industria luxului, cum ar fi Gucci, Lanvin sau Bulgari, în ale cărei reclame actriţa Julianne Moore apărea acoperită doar câte un produs al firmei şi nişte puişori de leu.

    Nici creatorii de modă sau alţi truditori în domeniu nu au scăpat farmecelor pisiceşti. Printre cele mai cunoscute feline aparţinând acestora se numără Choupette, pisica lui Karl Lagerfeld, scrie Financial Times. Ea are propria sa gardă de corp, o colecţie de genţi de transport Louis Vuitton şi chiar şi o colecţie de accesorii care-i poartă numele.

    Mai mult, Choupette are chiar şi o carte dedicată ei cu fotografii realizate de stăpân, ceea ce i-a făcut şi pe alţi editori de carte să lanseze propriile lor albume cu pisici, cum ar fi “Parisian Cats” (editura Flammarion) ori “Hollywood Cats” (Antique Collectors Club). La rândul lor, o serie de manechine şi jurnaliste de modă nu ratează nicio ocazie să se mândrească cu pisicile lor, postând fotografii cu ele pe reţele de socializare online.

    Iar pentru cei care nu se mai satură de imagini şi materiale care au legătură cu pisicile şi iubitorii lor, de curând s-a lansat o revistă de modă care li se adresează, intitulată Puss Puss (“Pisu Pisu”).

  • Produsele şi serviciile disponibile din faţa calculatorului atrag tot mai mulţi români

    CHIAR DACĂ PENTRU ROMÂNI CONCEPTUL DE RETAIL ONLINE ESTE UNUL RELATIV NOU COMPARATIV CU CEEA CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN MULTE ALTE ŢĂRI DE ANI BUNI, EXISTĂ DESCHIDERE ŞI APETIT PENTRU ACEST MOD MODERN ŞI FACIL DE A FACE CUMPĂTĂRURI. Iar retailerii se adaptează noilor preferinţe, având promoţii speciale în magazinele virtuale, chiar dacă s-au consacrat pe piaţă ca reţele de magazine de electro-IT, sau hiper şi supermarketuri. 59% dintre cei care cumpără în mediul online aleg electronicele, electrocasnicele şi softurile, categorie plasată în topul preferinţelor şi care a înregistrat o creştere de 20% în incidenţă faţă de 2011, arată un studiu realizat de compania de cercetare de piaţă 360insights.

    O creştere de 5% a înregistrat în acelaşi interval şi categoria de haine, pantofi şi accesorii vestimentare, care atrage 37% dintre cumpărătorii din mediul online. ”Alte categorii din topul celor mai cumpărate sunt cosmeticele şi parfumurile, cărţile şi revistele şi biletele de călătorie„, spune Manuela Dănilă, client service & new business development manager în cadrul companiei de cercetare de piaţă 360insights. La coada clasamentului în ce priveşte cumpărăturile pe net se plasează produsele alimentare (5% dintre clienţi aleg produse online) şi bijuteriile (doar 4% dintre cumpărătorii din online).

    Piaţa de comerţ electronic din România a ajuns anul trecut la 1 miliard de euro, conform estimărilor, ritmul de creştere pentru viitorul apropiat fiind previzionat la 30-35% pe an, faţă de 5% în cazul altor ţări din regiune. Punctual, conform estimărilor, retailul online de fashion va creşte anul acesta în România cu 30-35%, ajungând la 140 de milioane de euro, în special graţie extinderii pe internet a companiilor care aveau doar magazine clasice.

    Diferenţele de consum faţă de alte pieţe, chiar învecinate, sunt însă clare. Conform informaţiilor integratorului de plăţi PayU România, un utilizator român cheltuie în mediul online doar 100 de euro. Spre comparaţie, în Cehia şi Polonia mediile sunt de 202 euro, respectiv 185 de euro pe utilizator, potrivit datelor EuroMonitor şi Center for Retail Research, citate de reprezentanţii PayU. În ciuda diferenţelor, de remarcat este creşterea înregistrată pe piaţa locală în ultimii ani: în 2010 coşul de cumpărături pe net avea o valoare medie de 58 de euro. Cu alte cuvinte, în patru ani, apetitul românilor de a cumpăra din magazine virtuale aproape s-a dublat.

    Fenomenul pare firesc, cel puţin din perspectiva faptului că tehnologia ne influenţează tot mai mult comportamentul de consum. Este vizibil că, pe măsură ce anii trec, românii devin din ce în ce mai dependenţi de utilizarea internetului. ”În comparaţie cu anul trecut, procentul celor care intră zilnic online a crescut semnificativ, ajungând la 74%, faţă de 66% în 2013„, spune Manuela Dănilă. Trei sferturi dintre persoanele din mediul urban accesează zilnic internetul şi petrec în medie între trei şi patru ore navigând. Conform studiului 360insights, cei mai dedicaţi sunt adolescenţii şi tinerii; iar odată cu creşterea vârstei numărul de ore petrecute online scade, observă Manuela Dănilă. Statutul este, de asemenea, proporţional cu devotamentul faţă de mediul online, utilizatori mai frecvenţi fiind cei cu venituri medii şi mari.

    Popularitatea cumpărăturilor online, arată studiul, a crescut semnificativ pe parcursul ultimilor ani: mai multe persoane caută produse vândute online (55%, cu 20% mai mult decât în 2011), fac achiziţii în magazine virtuale (32%, cu 13% mai mult decât în 2011), navighează pe site-uri de reduceri sau cupoane (30%, cu 10% mai mult decât în 2011) şi sunt interesaţi să vândă şi ei la rândul lor produse online (21%, cu 7% mai mult faţă de 2011).
    “Cei mai mulţi români preferă să plătească achiziţiile online cu numerar la livrare (81%), în timp ce plata online rămâne o opţiune secundară (47%)„, arată Manuela Dănilă. Aproximativ 70 de comenzi sunt plasate în fiecare minut în România, cu o valoare totală de aproape 11.000 de lei, în primele cinci luni ale anului valoarea medie a coşului de cumpărături achitate online înregistrând o creştere medie cu 20%, conform PayU. Mai mult chiar, dinamica ar urma să se păstreze şi în anii următori.

  • Cât costă brăţările inteligente în România şi ce funcţii au

    Câteva mii de accesorii wearable (dispozitive purtate pe corp) care monitorizează activitatea, caloriile arse şi somnul utilizatorilor sau care sunt utilizate ca o extensie a telefonului mobil au fost vândute în România la aproape un an de la lansarea lor, iar retailerii anticipează creşteri de peste 100%.

    Dispozitivele wearable includ brăţări de monitorizare a activităţilor sportive, a bătăilor inimii, precum şi a somnului, dar şi ceasuri inteligente care sunt practic o extensie a telefonului mobil – poţi vedea notificările, face poze sau vorbi la telefon.

    Sud-coreenii de la Samsung s-au numă­rat printre primii care au lansat un accesoriu wearable – ceasul inteligent Galaxy Gear prezentat în septembrie 2013 -, introducând ulterior pe piaţă şi brăţara Gear Fit care monitorizează paşii şi distanţele parcurse, bătăile inimii, dar care permite şi vizualizarea notificărilor primite pe telefonul mobil.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Detaliul care te scoate din mulţime: monograma (GALERIE FOTO)

    Monogramele se oferă astăzi clientelor care doresc ca produsele cumpărate de ele să fie personalizate mai clar. Astfel, chiar dacă nu ajung să-şi împrumute numele unui model de geantă de lux pe care să o cumpere multe alte femei, tot pot stârni invidia prietenelor dacă poartă una cu iniţialele lor, scrie The Independent.

    Unele companii au lansat deja asemenea oferte, cum ar fi producătorul de încălţăminte lucrată manual Ancient Greek Sandals sau Dove, care oferă în anumite locuri posibilitatea marcării săpunurilor sale cu iniţialele cumpărătoarei. Altele doar au anunţat că acest serviciu va fi disponibil în curând, cum ar fi Burberry. Jimmy Choo permite clientelor să aleagă înălţimea tocurilor, materialul şi monograma de pe talpă în cazul câtorva din modelele firmei. Tot un serviciu de personalizare, numit ID, are şi Nike pentru pantofii săi sport, iar Adidas a mers până într-acolo încât să le permită clienţilor să-şi pună nu numai iniţialele pe pantofi, ci chiar şi imagini de pe Instagram, acest serviciu urmând a fi disponibil din luna august a acestui an.

    Prezenţa unei monograme pe încălţăminte sau pe o geantă, dar nu numai, dă persoanei care le poartă impresia că au fost create special pentru ea, spun experţii de marketing. În acelaşi timp, le oferă companiilor posibilitatea de a atrage clienţi oferind ceva ce nu se găseşte la concurenţă.

  • A pornit o afacere cu 30 de maşini de cusut, iar acum are peste 1.000 de angajaţi şi câştigă 3 mil. de euro

    Pentru Dorel Boris Simiz, cutia Pandorei s-a deschis de mai multe ori. Au ieşit de acolo producţie de textile în lohn şi pentru piaţa mass-market, un business în agricultură şi altul în zootehnie. Ultima deschidere a cutiei şi o decizie curajoasă au fost însă decisive  pentru omul de afaceri.

    Pandora Prod este un business de familie, care are în spate o istorie de peste două decenii“, povesteşte Dorel Boris Simiz, cel care conduce alături de familia sa Pandora Prod. În 1991, tatăl său a intrat în acest business, al producţiei de textile, în asociaţie cu un partener. Trei ani mai târziu a decis să dezvolte prima fabrică doar împreună cu familia.

    La început, compania se adresa pieţei interne, însă apoi s-a orientat spre export. Dorel Boris Simiz a lucrat de la început în afacerea familiei, deşi a încercat pe parcurs şi alte businessuri, în special în agricultură: „Am avut şi alte investiţii, într-o fermă de creştere a porcilor şi în producţie agricolă, însă am vândut.către o firmă din Danemarca, pentru a mă concentra asupra producţiei de textile“.

    „Am pornit la drum cu 30 de oameni şi 30 de maşini de cusut, iar acum avem peste 1.000 de angajaţi.“ Astăzi, partenerii de business ai Pandora Prod sunt doar companii străine, în general retaileri de lux. Până la a ajunge în acest punct, drumul a fost mai complicat.

    În urmă cu aproape două decenii firma producea în sistem de lohn pentru retaileri mass market mari precum H&M, Next, Marks & Spencer sau Dorothy Perkins: „Aveam o marjă mică pentru că valoarea adăugată era mică, însă era un business sigur. În 2004 ajunseserăm să avem 1.500 de angajaţi“. Odată cu migraţia retailerilor spre Asia după forţă de muncă mai ieftină, businessul a intrat în criză, iar în 2008 familia Simiz a început restructurarea.

    „În 2008, când businessul a intrat în criză, aveam trei fabrici care lucrau în lohn. Am decis atunci să realizăm produse integrate, respectiv să primim o schiţă de la client, iar  noi să realizăm proiectarea şi dezvoltarea produsului.“ Tot producătorul român alege ţesătura şi accesoriile. Mai mult, se ocupă şi de transportul la client, având un parteneriat cu firme specializate. „Anterior, când lucram în lohn, clientul trimitea el şi materialele şi toate detaliile, noi doar executam produsul.“

    Restructurarea businessului a început treptat, compania lucrând produse integrate doar pentru unii clienţi. A ajuns la 90% produse integrate şi vrea să mai crească ponderea şi anul acesta. „Realizăm cantităţi mai mici, însă valoarea per produs este mult mai mare, putând depăşi 100 de euro, sumă ce include şi valoarea materialului, a accesoriilor, manopera. La lohn ai doar manopera.“ Dorel Simiz recunoaşte că atunci când lucrezi în sistem de lohn ai într-adevăr clienţi mulţi, forţa de muncă este mai ieftină, însă şi veniturile sunt mai mici. La produse integrate, ai nevoie de investiţii în utilaje bune, ai nevoie de angajaţi bine pregătiţi şi de clienţi buni.

    „Pentru că ne-am orientat către realizarea de produse integrate, cifra de afaceri a crescut puternic. An de an am crescut valoarea fiecărui produs realizat pentru că producem articole tot mai complexe.“ Marja de profit rămâne însă, ca şi în cazul lohnului, la 8-10%. Pandora Prod a terminat anul trecut cu afaceri de 128,8 mil. lei, în creştere cu 25% faţă de anul anterior. Profitul companiei a fost de 14,5 mil. lei, în creştere cu 38% faţă de 2012. Anul acesta compania se aşteaptă la o creştere de 3-5% a afacerilor, pe fondul creşterii uşoare a ponderii produselor integrate în total producţie.

    „Odată cu restructurarea businessului ne-am reorientat de la clienţii mass market către piaţa exclusivistă şi de lux.“ Acum lucrează cu branduri precum Ted Baker, Cos, Hugo Boss, Comptoir de Cotonniers, Massimo Dutti şi alţii, toţi clienţii firmei fiind străini. Comptoir de Cottoniers a fost primul brand de lux din portofoliul Pandora Prod, compania lucrând cu ei din 1995.

  • Comerţul auto a urcat în aprilie cu 3,9% în serie brută. Cine a avut cea mare contribuţie la această creştere

     În acelaşi timp, volumul cifrei de afaceri pentru serviciile de piaţă prestate populaţiei a scăzut în aprilie, faţă de luna precedentă, ca serie brută cu 0,1% şi a crescut ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 1,9%.

    Ca serie brută, comerţul cu motociclete, piese şi accesorii aferente, întreţinerea şi repararea motocicletelor a crescut cu 17,6%, vânzările de piese şi accesorii pentru autovehicule au urcat cu 7,5% şi la comerţul cu autovehicule s-a majorat cu 3%. În acelaşi timp, activităţile de întreţinere şi repararea autovehiculelor au scăzut cu 4%.

    În serie ajustată, comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor, s-a redus cu 1,6%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Compania chineză Alibaba a lansat un site de comerţ online în SUA, piaţă dominată de Amazon şi eBay

     Portalul 11 Main, dezvoltat de subsidiarele din SUA ale Alibaba, Vendio şi Auctiva, găzduieşte peste 1.000 de comercianţi online, din categorii diverse, precum îmbrăcăminte, accesorii şi bijuterii, decoraţiuni, obiecte de artă şi produse artizanale.

    Compania intenţionează să crească numărul de magazine pe platforma 11 Main.

    Alibaba a lansat siteul din SUA în timp ce se pregăteşte pentru listarea la bursa din New York. Oferta publică iniţială prin care compania va intra pe piaţa de capital americană ar putea fi cea mai mare din istoria SUA.

    Pe lângă lansarea 11 Main, Alibaba a intensificat în ultimul an investiţiile în SUA în companii de e-commerce, dar şi în alte domenii precum servicii de mesagerie pentru dispozitive mobile.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Câţi cai-putere are o geantă Bugatti, Mercedes sau Porsche (GALERIE FOTO, VIDEO)

    Bentley, spre exemplu, are din august anul trecut o gamă de genţi de damă de lux confecţionate din piele, cu preţuri cuprinse între 5.000 şi 7.000 de dolari. Paleta coloristică a genţilor este inspirataă din cea disponibilă pentru automobilele firmei, iar unele modele au chiar nume ce amintesc de acete automobile, cum ar fi Continental. La rândul său, Porsche are propria gamă de genţi de damă sub denmirea de Porsche Design, iar Bugatti a mers chiar mai departe, lansând nu numai genţi de damă, ci şi o colecţie de articole vestimentare şi accesorii masculine.

    De anul acesta şi Mercedes are seria de genţi şi valize numită Burnt Out Bags, la confecţionarea cărora s-a folosit piele de foarte bună calitate întinsă pe pistă peste care s-a trecut cu maşina, pentru a i se imprima urme de roţi. Iniţial, ineditele imprimeuri erau create de către clienţii care veneau să încerce maşini,  iar pielea era transformată în geantă după specificaţiile cumpărătorului. Succesul genţilor a determinat  fabricantul auto german să lanseze Burn Out Bags.

    Spre bucuria producătorilor, genţile nu au atras doar clientelă feminină nouă, ci şi pe cumpărătorii tradiţionali ai maşinilor, care au cumpărat aceste accesorii pentru a le face cadou.

  • Afacerile din comerţul cu autovehicule şi motociclete au scăzut în primul trimestru cu 1,4%

     Reducerea afacerilor din comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor a fost cauzată de scăderi înregistrate la activităţile provenite din întreţinerea şi repararea autovehiculelor (-2,5%), comerţul cu piese şi accesorii pentru autovehicule (-2,1%) şi comerţul cu autovehicule (-0,4%). Creşteri s-au înregistrat la comerţul cu motociclete, piese şi accesorii aferente, respectiv întreţinerea şi repararea motocicletelor (+2,6%).

    În primul trimestru comparativ cu perioada similară din 2013, volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a scăzut cu 1,8%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro