BusinessMagazin

Tag: sua

  • SUA şi China, concurenţi de la distanţă

    Din iunie până acum, preţul ţiţeiului a scăzut cu peste 30%, iar OPEC a admis că în 2015, cererea globală de petrol livrat de ţările membre s-ar putea reduce cu cca un milion de barili pe zi, ca urmare a boom-ului exploatărilor de şist din SUA. Acesta a fost contextul în care liderii celor 21 de ţări din Forumul Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC) au convenit la reuniunea de la Beijing asupra unui document pregătitor pentru crearea unei zone de liber schimb regionale Asia-Pacific (FTAAP). Economiile statelor membre APEC reprezintă aproximativ 40% din populaţia lumii, 57% din PIB mondial şi 44% din schimburile comerciale internaţionale.

    FTAAP reprezintă o replică, iniţiată de China, la Parteneriatul Trans-Pacific (TPP), iniţiat de SUA şi cuprinzând 12 state, între care Japonia, Mexic, Australia, Canada, Singapore, Peru sau Chile, dar nu şi China. Revista Time scrie că SUA văd TPP ca pe un mod de a redirecţiona comerţul din regiunea Asia-Pacific, în condiţiile în care anul trecut numai 14,2% din exporturile asiatice de mărfuri au avut destinaţia SUA, faţă de 23,7% în 2000, dar şi de a presa China să se conformeze unor practici comerciale şi de afaceri mai apropiate de standardele occidentale.

    Concurenţa pentru influenţă globală între SUA şi China va depinde, deci, şi de ritmul în care vor avansa cele două proiecte rivale: dacă de FTAAP ar urma să se ocupe, conform comunicatului final al reuniunii APEC, un comitet care va studia toate aspectele chestiunii timp de doi ani, negocierile TPP sunt deja avansate şi nu mai întârzie decât din cauza rezistenţei Japoniei faţă de dereglementarea sectorului agricol. Concurenţa indirectă între SUA şi China pe acest front nu exclude însă nevoia ambelor ţări de a coopera, atâta vreme cât accesul pe piaţa americană este vital pentru creşterea economică a Chinei, iar companiile americane depind de accesul la piaţa chineză. De altfel, lunea trecută, şi SUA şi China au semnat o înţelegere privind extinderea numărului de produse acoperite de un alt pact comercial, de data aceasta bilateral – Acordul pentru Tehnologia Informaţiei (ITA).

  • Barack Obama a avertizat în privinţa pericolului unor dispute teritoriale în Marea Chinei

    Evocând “pericolele care ar putea ameninţa progresele” înregistrate în Asia, Obama a menţionat “disputele teritoriale (…), care ameninţă să degenereze în confruntări”.

    Preşedintele american a făcut această remarcă într-un discurs ţinut la Universitatea din Brisbane, în marja summitului G20, care a început sâmbătă şi se va încheia duminică.

    “Considerăm că naţiunile şi popoarele au dreptul de a trăi în siguranţă şi în pace, că securitatea în Asia nu trebuie să se bazeze pe sfere de influenţe, pe coerciţie sau pe intimidare, cu ţări mari hărţuind ţări mici, ci pe respectarea dreptului şi normelor internaţionale şi soluţionarea paşnică a disputelor”, a continuat Obama.

    În Marea Chinei de Sud, tensiunile între Beijing şi vecinii săi s-au multiplicat în ultimii ani. O zonă strategică, pentru că este traversată de căi maritime internaţionale, această mare este, de asemenea, bogată în resurse piscicole şi are importante rezerve de petrol şi gaze.

    Relaţiile dintre Tokyo şi Beijing au devenit tensionate în ultimii doi ani din cauza statutului Insulelor Senkaku, în Marea Chinei de Est, administrate de Tokyo dar revendicate de Beijing, sub denumirea Diaoyu.

    Instalarea unei platforme petroliere în mai – retrasă între timp – în ape maritime revendicate de Hanoi a provocat revolte sângeroase antichineze în Vietnam.

  • RAPORT intern: Erori comise de Secret Service în cazul intrusului de la Casa Albă

    Potrivit unui raport întocmit de către Departamentul pentru Securitate Internă, după care The Washington Post (WP) şi The New York Times (NYT) au obţinut o copie, “responsabilul cu câinii” din cadrul serviciului, însărcinat cu oprirea oricărei persoane care încearcă să pătrundă în Casa Albă, vorbea la telefonul mobil personal în momentul faptei şi nu purta casca pentru comunicaţii speciale în ureche.

    Din această cauză, el nu a auzit comunicaţiile radio despre faptul că o persoană a sărit gardul şi astfel a sosit prea târziu la faţa locului.

    În seara lui 19 septembrie, Omar Gonzalez, în vârstă de 42 de ani, un fost combatant în Irak, s-a căţărat şi a sărit gardul înalt de 2,30 metri din nordul Casei Albe, a parcurs peste 60 de metri pe peluză, după care a fost urmărit şi somat de către un agent Secret Service să se oprească.

    El a reuşit să pătrundă pe intrarea principală de la parter şi să traverseze mai multe încăperi, după care a fost oprit, până la urmă, în “East Room”. Gonzalez avea asupra sa un briceag, iar o cantitate de muniţie a fost găsită în maşină.

    Potrivit WP, raportul intern dezvăluie că un element ornamental al gradului sărit de Gonzalez lipsea. Elementul respectiv ar fi trebuit să-i îngreuneze escaladarea.

    De asemenea, lucrări de construcţie în partea de nord blocau vederea a numeroşi agenţi, care nu şi-au dat seama unde se afla intrusul şi nici cum să reacţioneze la comunicările prin radio, care au devenit în mod brusc haotice.

    Au existat cel puţin zece elemente care au contribuit în a-i permite lui Gonzalez să treacă de o serie de inele de protecţie, potrivit acestei anchete interne.

    Potrivit NYT, care citează din raport, a avut loc o succesiune de eşecuri – atât de natură “organizatorică, cât şi tehnică” – ale Secret Service, poliţia specială însărcinată cu securitatea preşedintelui Statelor Unite. Raportul evocă, de asemenea, proasta funcţionare a sistemelor de alarmă şi echipamentelor radio.

    Barack Obama şi familia sa nu se aflau la Casa Albă în acea seară, însă incidentul a provocat o polemică aprinsă cu privire la eşecul procedurilor privind protecţia preşedintelui, conducând la deschiderea unei anchete, demisia directoarei Secret Service şi inculparea lui Gonzalez pentru pătrundere ilegală într-un complex protejat şi agresarea câinilor Secret Service.

     

  • Subsecretarul de Stat SUA Rose Gottemoeller, în vizită în România şi Rusia pe probleme de securitate

    Biroul purtătorului de cuvânt al Departamentului de Stat american anunţă într-un comunicat postat pe site că sebsecretarul însărcinat cu Controlul Armamentului şi Securitatea Internaţională va efectua un turneu, în perioada 14-26 noiembrie, în cadrul căruia va participa la o serie de conferinţe, evenimente şi întâlniri bilaterale în Iordania, România, India, Rusia şi Marea Britanie.

    Gottemoeller va avea întâlniri bilaterale cu omologi din România în probleme legate de securitatea internaţională, precizează Departamentul de Stat. De asemenea, ea va susţine un discurs la Conferinţa pe tema Apărării multinaţionale împotriva rachetelor balistice de la Universitatea pentru Apărare Naţională a României.

    În cadrul vizitei, subsecretarul de Stat va susţine, de asemenea, un discurs la Colegiul Naţional Sava, pe tema educaţiei în domeniile ştiinţei, tehnologiei, ingineriei şi matermaticii (STEM).

    Oficialul american de rang înalt va veni la Bucureşti din Iordania, ţară în care se va afla în perioada 15-16 noiembrie, după care va co-prezida, la New Delhi, Dialogul Strategic Statele Unite-India în perioada 19-20 noiembrie.

    Ea participă, ulterior, la Moscova, în perioada 21-22 noiembrie, la Conferinţa Neproliferării, şi la discuţii despre programul de eliminare a arsenalului chimic din Siria.

    Departamentul de Stat mai anunţă că oficialul american de rang înalt îşi va încheia turneul la Londra, unde se va întâlni cu oficiali în perioada 24-25 noiembrie.

  • Martin Luther King a primit în 1964 o scrisoare “anonimă” de la FBI, care-l acuza că era “un animal anormal”

    Scrisoarea – trimisă ca anonimă – este scrisă la maşina de scris. Senatul american a confirmat că provine de la FBI.

    Ea era menită să-l facă să creadă că a fost trimisă de către un militant din cadrul mişcării pentru drepturi civice, în text apărând expresia “noi, persoanele de culoare”.

    Această scrisoare deosebit de virulentă, de o pagină, trimisă campionului drepturilor civice în 1964, îl acuză că este un “impostor”, “glonţ”, “diavol, un animal anormal”.

    Acest document, publicat integral pentru prima dată de către The New York Times (NYT) în ediţia de miercuri, ilustrează ostilitatea poliţiei federale americane, condusă la acea vreme de către implacabilul J. Edgar Hoover, faţă de mişcarea pentru drepturi civice a lui Martin Luther King.

    Potrivit ziarului, scrisoarea a fost scrisă de către un adjunct al lui Hoover, William Sullivan, şi a fost trimisă lui MLK împreună cu o înregistrare audio care dovedeşte că pastorul avea o relaţie extraconjugală.

    “Ascultă-te, dezgustătorule, animal anormal”, este îndemnat în scrisoare. “Ai fost înregistrat, (ţi s-au înregistrat) toate adulterele, orgiile sexuale, de mult timp. Ai aici un mic eşantion”, se mai rată în misivă.

    “Nu-ţi mai rămâne decât un singur lucru de făcut, ştii tu care”, se arată în continuare în scrisoare, aparent un îndemn la sinucidere.

    Atunci când a primit această misivă, Martin Luther King i-a spus unui prieten că cineva vrea să-l ucidă.

    “Nu poţi să crezi în Dumnezeu şi să faci ceea ce faci”, este acuzat în scrisoare.

    Misiva relevă cât de paranoic devenise FBI sub jugul lui J. Edgar Hoover, al cărui nume a fost dat clădirii uriaşe în care funcţionează în prezent sediul poliţiei federale la Washington.

    Hoover considera că Martin Luther King era influenţat de către comunişti. MLK îl acuza, în schimb, că nu poate să pună capăt violenţelor asupra persoanelor de culoare în statele segregaţioniste din Sud.

    În 1963, Martin Luther King a susţinut cel mai celebru discurs al său, “I have a dream”, la Washington, la un miting uriaş.

    Acest marş a deschis calea către Civil Rights Act, în 1964, prin care au fost scoase în afara legii principalele discriminări rasiale.

    Martin Luther King a fost asasinat pe 4 aprilie 1968, la Memphis, la vârsta de 39 de ani.

  • SUA trimit 70 de procurori în ţări din Balcani şi Orientul Mijlociu pentru combaterea terorismului

    Secretarul american al Justiţiei Eric Holder a făcut acest anunţ în cursul unei conferinţe de presă, după o reuniune de lucru cu omologii săi europeni.

    “Cu sprijinul Biroului Antiterorism al Departamentului de Stat, Departamentul Justiţiei a detaşat procurori federali şi consilieri de rang înalt (…) în regiuni-cheie (…), pentru a lucra cu ţările care caută să-şi amelioreze capacitatea de a ancheta şi a aduce în justiţie combatanţi străini terorişti”, a declarat Holder.

    Secretarul american a anunţat că aceşti profesionişti din domeniul juridic vor oferi “o asistenţă crucială aliaţilor noştri pentru a-i ajuta să-i ancheteze pe cei care se întorc din Siria”.

    Cooperarea se va face în materie “de schimb de informaţii, anchete, urmăriri penale şi de luptă împotriva extremismului violent”, a spus el.

    Un oficial de rang înalt al Departamentului american al Justiţiei a precizat pentru câţiva jurnalişti că aproximativ 70 de procurori sunt detaşaţi în acest scop în Albania, Bosnia şi Herţegovina, Kosovo şi Serbia, dar şi în ţări din Africa de Nord şi Orientul Mijlociu.

    Un procuror regional specializat în antiterorism a fost trimis recent în Albania pentru a coordona activitatea în Balcani, iar directorul Institutului Internaţional pentru Justiţie şi Stat de Drept (International Institute for Justice and the rule of law) tocmai s-a stabilit în Malta.

    “Ei nu se află acolo pentru a implementa un sistem judiciar american”, a insistat acest oficial, ci pentru a verifica dacă aceste ţări dispun de “legi conforme Convenţiei ONU privind lupta împotriva terorismului”.

  • Statele Unite acuză Rusia de incursiune în Ucraina: Vorbeşte de pace şi continuă să alimenteze războiul

    Ambasadoarea Statelor Unite la ONU Samantha Power a acuzat Moscova de duplicitate, prin continuarea războiului în Ucraina în timp ce vorbeşte despre pace. Adjunctul ambasadorului rus la ONU Aleksandr Pankin a respins aceste acuzaţii drept propagandă, relatează BBC News online.

    Statele Unite au convocat Consiliul de Securitate al ONU miercuri, după ce NATO a acuzat Rusia că trimite trupe, artilerie şi sisteme de apărare antiaeriană în Ucraina.

    “Tiparul este clar”, a declarat Power în cadrul acestei reuniuni, subliniind că “Rusia şi-a asumat angajamente pe care nu le-a îndeplinit”. “Rusia a negociat un plan de pace, iar apoi l-a subminat în mod sistematic pas cu pas. Ea vorbeşte de pace şi continuă să alimenteze războiul”, a acuzat Power.

    Însă Pankin a declarat că afirmaţiile NATO “nu reflectă situaţia de pe teren” şi i-a acuzat pe membrii Consiliului de Securitate al ONU de o “incursiune în propagandă”.

    De asemenea, adjunctul secretarului general al ONU însărcinat cu Afaceri Politice Jens Toyber-Frandzen a avertizat în legătură cu o “revenire la un război total”. În opinia sa, scenariul alternativ – un conflict îngheţat “cu lupte sporadice de mică intensitate” – ar reprezenta în egală măsură “o catastrofă pentru Ucraina”.

    Comandantul suprem al NATO, generalul american Philip Breedlove, a declarat miercuri că mobilizarea de trupe ruseşti în Ucraina poate viza consolidarea “buzunarelor” de rezistenţă separatiste “cu scopul de a deţine controlul asupra lor pe termen lung”. El nu a precizat care este numărul militarilor, armamentului şi vehiculelor observate. Un oficial din cadrul Alianţei Nord-Atlantice a confirmat pentru BBC că NATO a “evaluat” că trupele şi echipamentele sunt de origine rusească.

    Însă un oficial din cadrul Apărării ruse, generalul-maior Igor Konaşenkov a declarat că “nu au existat şi nu există probe” care să susţină afirmaţiile generalului Breedlove.

    De asemenea, ministrul rus al Apărării Serghei Şoigu a anunţat că avioane cu rază lungă de acţiune urmează să înceapă misiuni de patrulare din Oceanul Arctic şi până la Insulele Caraibe şi Golful Mexic. El a apreciat că situaţia actuală determină Rusia să reia aceste zboruri, întrerupte la sfârşitul Războiului rece.

    Ministrul ucrainean de Externe a anunţat anterior că forţele guvernamentale se mobilizează împotriva unei posibile noi ofensive a rebelilor proruşi. Tiruri de artilerie grea s-au intensificat în ultimele zile la Doneţk, în estul Ucrainei, unde au fost ucişi mai mulţi membri ai forţelor de securitate ucrainene.

    Potrivit ONU, peste 4.000 de persoane au murit în conflictul armat dintre forţele guvernamentale şi rebelii proruşi în estul ţării. Aproape un milion de persoane au fost nevoite să-şi părăsească locuinţele de când a început conflictul, în aprilie.

    Violenţele continuă în pofida armistiţiului pe care cele două tabere l-au încheiat la Minsk în septembrie, iar relaţiile dintre Rusia şi Occident se află la cel mai slab nivel de la sfârşitul Războiului Rece din cauza acestui conflict.

     

  • Casa Albă exclude o nouă întâlnire Obama-Putin la Summitul G20

    “Nu mă aştept” la o nouă întâlnire, a declarat Ben Rhodes, consilierul lui Obama, într-o conferinţă de presă la Naypyidaw, capitala Myanmarului, unde are loc Summitul ASEAN, la care preşedintele american participă.

    Întrebat despre natura discuţiilor pe care le-au purtat cei doi lideri marţi, la Beijing, la Summitul APEC, Rhodes a evocat discuţii “scurte, directe”, în care Obama a insistat asupra “importanţei respectării acordurilor de la Minsk”.

    “În afară de (situaţia din) Ucraina, au abordat negocierile privind (dosarul nuclear al) Iranului, în care noi am cooperat cu ruşii, şi situaţia din Siria”, a spus el.

    Într-o convorbire telefonică, miercuri, şefii diplomaţiilor rusă Serghei Lavrov şi americană John Kerry au îndemnat la ajungerea cât mai rapid la un acord în dosarul nuclear iranian.

    Precedenta întâlnire dintre Putin şi Obama, aflaţi de mai multe luni într-un conflict din cauza crizei ucrainene, a avut loc la începutul lui iunie, în Franţa, la festivităţile prin care s-au marcat 70 de ani de la Debarcarea aliată în Normandia.

     

  • SUA au trimis la o expoziţie aviatică din China un avion vizat de hackeri chinezi

    Expoziţia Internaţională pentru Aviaţie şi Aeronave spaţiale de la Zhuhai, care a început marţi, a coincis cu vizita preşedintelui american Barack Obama la Beijing, cu ocazia summitului statelor din Asia-Pacific (APEC). Taxa de participare la expoziţie este de 350.000 de dolari, potrivit site-ului Defense One. Planul de a participa la această expoziţie ar fi aparţinut Forţelor aeriene din Pacific ale Statelor Unite, parţial ca un semn de bunăvoinţă faţă de armata chineză.

    “Trimiterea (avionului) C-17 consolidează încrederea şi parteneriatul cu China şi statele din Asia-Pacific“, a declarat pentru Defense One locotenent-colonelul Christopher Karns, un reprezentant al Forţelor aeriene americane. Aeronava “C-17 reprezintă capacitatea Forţelor aeriene de a livra ajutoare umanitare (…) în regiunea Asia-Pacific şi peste tot în lume”, a adăugat el.

    Potrivit unor oficiali citaţi de Defense One, Statele Unite au decis să trimită avionul cargo la expoziţie în pofida riscurilor de securitate şi după ce Washingtonul a interzis Coreei de Sud să participe la acelaşi eveniment pe motiv că avioanele pe care voia să le aducă includ tehnologie americană.

    În plus, avionul cargo a fost vizat în această vară de un atac comis de hackeri chinezi. Su Bin, un fost angajat al companiei chineze de aviaţie Lode Technologies, a fost arestat în Canada în iunie, la cererea FBI. El şi alţi doi complici din China sunt acuzaţi că au furat numeroase date de la Boeing şi alte companii din Europa. Hackerii au obţinut date despre avioanele de vânătoare americane F-22 şi F-35, precum şi despre avionul cargo C-17 al companiei Boeing.

  • Associated Press protestează faţă de FBI după ce un agent s-a dat drept jurnalist al agenţiei

    Într-o scrisoare adresată şefului poliţiei federale James Comey şi secretarului Justiţiei Eric Holder, preşedintele şi CEO-ul AP Gary Pruitt afirmă că această practică “corupe principiile cele mai fundamentale ale presei libere – independenţa noastră faţă de Guvern şi responsabilitatea Guvernului de a da socoteală”.

    Comey a recunoscut recent, într-o scrisoare adresată The New York Times (NYT), că un agent FBI “s-a prezentat ca angajat al agenţiei de presă pentru a prinde în capcană un suspect care ameninţa că va comite un atentat cu bombă într-o şcoală”.

    “Furându-ne identitatea, FBI ne pătează reputaţia, minimalizează valorile libertăţii presei înscrise în Constituţia noastră şi pune în pericol jurnaliştii de la AP şi alţi culegători de informaţii din întreaga lume”, consideră Pruitt.

    Documente judiciare publicate la sfârşitul lui octombrie au dezvăluit că FBI a scris o ştire falsă AP pentru a determina un suspect să descarce un virus pentru a-l localiza.

    Această practică “ne slăbeşte capacitatea de a colecta informaţii şi intimidează surse care ar putea să vorbească liber cu jurnaliştii noştri, degradând contribuţia noastră la obiectivitate, adevăr, acurateţe şi integritate”, adaugă Pruitt.

    Practicile FBI “pun în pericol” jurnaliştii AP aflaţi în zone de război şi pe cei de la alte instituţii de presă, deoarece ele “aruncă suspiciuni asupra faptului că noi lucrăm în mod independent şi liber faţă de Guvernul american”.

    Precizarea lui Comey că aceste practici ar fi “rare” “nu oferă asigurări AP şi nici celorlalte mass-mediae”. “Avem nevoie să ştim cine a aprobat această practică în 2007, care a fost procesul aprobării ei şi ce deosebeşte imposturile de acum şapte ani de cele din prezent”, scrie CEO-ul AP.

    FBI nu a răspuns încă solicitărilor AP.