BusinessMagazin

Tag: scadere

  • Piaţa asigurărilor a crescut anul trecut după trei ani de scădere

    “Pe segmentul asigurărilor generale, subscrierile asigurătorilor s-au situat la 6,47 miliarde lei, înregistrându-se astfel un avans de 6,3% faţă de anul anterior. Asigurările de viaţă au generat subscrieri de 1,8 miliarde lei, nivel cu 3,8% mai mare faţă de cel raportat în 2011”, se arată într-un comunicat al CSA.

    În portofoliul de asigurări generale, ponderea cea mai mare, respectiv de 79% din total, a fost deţinută de subscrierile pentru clasele de asigurări auto – CASCO şi RCA – şi de cele pentru asigurările de incendiu şi alte calamităţi naturale.

    Poliţele facultative CASCO au atins o pondere de aproape 30% din portofoliul total de asigurări generale, cu subscrieri de peste 1,9 miliarde lei, în scădere cu 3,72% faţă de 2011.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • HP a raportat în primul trimestru fiscal venituri şi profit în scădere, dar peste estimările pieţei

    Deşi în scădere, rezultatele HP pentru perioada noiembrie – ianuarie au depăşit estimările analiştilor de pe Wall Street, potrivit Bloomberg.

    Compania a prezentat o prognoză pozitivă pentru perioada februarie – aprilie, al doilea trimestru al anului fiscal, datorită măsurilor de reducere a cheltuielilor şi evoluţiei peste aşteptări a afacerilor în zona serviciilor.

    HP continuă programul de disponibilizări pentru a-şi consolida profitul în contextul scăderii cererii pentru computere personale şi imprimante. Planul de restructurare pe cinci ani adoptat de directorul general, Meg Whitman, a început să se facă simţit în situaţia financiară a companiei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul a dat undă verde pentru timbrul de mediu. Taxa intră în vigoare de la jumătatea lunii martie. Scădere de 90% a taxei pentru motoarele non-Euro

    Guvernul a avizat ieri introducerea timbrului de mediu care va înlocui actuala taxă auto, aceasta urmând să fie percepută la înmatricularea maşinilor din data de 15 martie. Formula de calcul a “noii taxe auto” va duce la o creştere cu circa 10% a sumelor de plată pentru maşinile Euro 3 şi Euro 4 şi la o scădere cuprinsă între 60% şi 90% pentru maşinile non-Euro, Euro 1 şi Euro 2. “Timbrul de mediu completează principiul că poluatorul plăteşte. Pe piaţă s-ar fi înregistrat un blocaj la vânzarea autoturismelor vechi. Această taxă ţine cont de elementul de depreciere, de perioada mai scurtă de viaţă decât în cazul autoturismelor noi”, a declarat ieri Rovana Plumb, ministrul mediului, în cadrul unei conferinţe la Palatul Victoria. Noua formă a “taxei auto” impactează direct asupra pieţei de autoturisme second-hand şi reprezintă o mişcare de relaxare fiscală în cazul înmatriculării de maşini vechi.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Guvernul a dat undă verde pentru timbrul de mediu. Taxa intră în vigoare de la jumătatea lunii martie. Scădere de 90% a taxei pentru motoarele non-Euro

    Guvernul a avizat ieri introducerea timbrului de mediu care va înlocui actuala taxă auto, aceasta urmând să fie percepută la înmatricularea maşinilor din data de 15 martie. Formula de calcul a “noii taxe auto” va duce la o creştere cu circa 10% a sumelor de plată pentru maşinile Euro 3 şi Euro 4 şi la o scădere cuprinsă între 60% şi 90% pentru maşinile non-Euro, Euro 1 şi Euro 2. “Timbrul de mediu completează principiul că poluatorul plăteşte. Pe piaţă s-ar fi înregistrat un blocaj la vânzarea autoturismelor vechi. Această taxă ţine cont de elementul de depreciere, de perioada mai scurtă de viaţă decât în cazul autoturismelor noi”, a declarat ieri Rovana Plumb, ministrul mediului, în cadrul unei conferinţe la Palatul Victoria. Noua formă a “taxei auto” impactează direct asupra pieţei de autoturisme second-hand şi reprezintă o mişcare de relaxare fiscală în cazul înmatriculării de maşini vechi.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Cele mai mari scăderi de preţuri la garsoniere şi apartamente de două camere

    Pentru exemplificare, www.imobiliare.ro prezintă o analiză a evoluţiei preţurilor pe categorii de apartamente pentru marile oraşe ale ţării, în intervalul ianuarie 2012 – ianuarie 2013.
    Garsoniere:

    Pe segmentul garsonierelor, Constanţa este oraşul în care a fost înregistrată cea mai mare scădere de preţ în perioada analizată – 14,3%. O astfel de locuinţă costă azi 844 de euro, comparativ cu 985 de euro pe metru pătrat util în prima lună a anului trecut. în Bucureşti, garsonierele din blocurile vechi s-au ieftinit cu 5,2%. O unitate locativă monocamerală costă acum 1.085 de euro, faţă de 1.145 de euro pe metru pătrat util, în urmă cu 12 luni. în Cluj-Napoca, apartamentele cu o cameră au consemnat un declin de 2,2% al preţurilor, de la 1.020 de euro pe metru pătrat, la 998 de euro pe metru pătrat.

    Timişoara este oraşul cu cea mai mică rată de scădere a preţurilor. În intervalul ianuarie 2012 – ianuarie 2013, pe segmentul garsonierelor a fost consemnată o scădere de 0,9%, de la 860 la 852 de euro pe metru pătrat util. Pe de altă parte însă, Braşovul este singurul oraş în care apartamentele cu o cameră s-au scumpit în ultimul an, cu o marjă de 3,1%, de la 877 de euro, la 904 euro pe metru pătrat.
    Apartamente cu două camere:

    Pe segmentul locuinţelor cu două camere, tot Constanţa se situează pe primul loc în topul ieftinirilor. Aici, marja de scădere consemnată în ultimele 12 luni este de 7,3%, de la 920 la 853 de euro pe metru pătrat. Locul secund este ocupat de data aceasta de Timişoara, unde un apartament bicameral costă acum cu 6,7% mai puţin decât anul trecut, respectiv 774 de euro pe metru pătrat, de la 830 de euro pe metru pătrat. în Capitală, un apartament cu două camere costă azi, în medie, 1.049 de euro pe metru pătrat, cu 6,3% mai puţin decât nivelul consemnat în urmă cu 12 luni, respectiv 1.120 de euro pe metru pătrat util. în Braşov, declinul consemnat pentru această categorie de locuinţe a fost de 4% – de la 885 de euro la 850 de euro pe metru pătrat. Cluj-Napoca este oraşul cu cele mai mici ieftiniri pe segmentul unităţilor locative cu două camere. O astfel de proprietate costă azi 970 de euro pe metru pătrat util, în scădere cu 3%, de la 1.000 de euro.

    Apartamente cu trei camere:
    În cazul unităţilor locative tricamerale, Bucureştiul ocupă primul loc în clasamentul scăderilor de preţ. O astfel de locuinţă poate fi achiziţionată astăzi în Capitală cu 997 de euro, în scădere cu 5,1%, de la 1.051 de euro pe metru pătrat util. în Timişoara, pe de altă parte, declinul consemnat pe acest segment în ultimele 12 luni a fost de 4,7%, de la 792 de euro, la 755 de euro pe unitatea de suprafaţă utilă. în Constanţa, apartamentele cu trei camere costă în momentul de faţă cu 3,9% mai puţin decât în ianuarie 2012, respectiv 869 de euro, faţă de 904 euro pe metru pătrat util. în Cluj-Napoca, locuinţele tricamerale s-au ieftinit în decurs de 12 luni cu 2,1%, de la 963 de euro, la 943 de euro pe metru pătrat. Braşovul este, încă o dată, oraşul în care proprietarii au ţinut cel mai tare la preţ în ultimele 12 luni. Preţul cerut pentru un apartament cu trei camere se ridica, la finele lui ianuarie 2013, la 815 euro pe metru pătrat util, în scădere cu 1,3%, de la 826 de euro pe metru pătrat în aceeaşi perioadă a anului precedent.

  • Cea mai proastă veste: În timp ce politicienii se sfâşie investiţiile străine s-au prăbuşit în 2012 la 1,6 mld. euro

    România nu a fost anul trecut foarte atractivă pentru nerezidenţi, investiţiile străine directe (ISD) continuând să se prăbuşească la 1,6 mld. euro, minimul ultimilor 10 ani. Evoluţia ISD-urilor a fost influenţată atât de criza din Europa, cât şi de tensiunile politice interne şi de modul în care a fost tratată criza de către decidenţii de politici mone­ta­re şi fiscale, după cum spun analiştii. Pentru 2013, analiştii anticipează o uşoară creştere a investiţiilor străine. “În condiţiile în care investiţiile străine au crescut anul tre­cut în majoritatea ţărilor din regiune, este greu să dăm vina pe contextul regional”, spune Vlad Muscalu, senior eco­no­mist la ING Bank. Iar rezultatele foarte slabe ale siste­mu­lui ban­car din 2012 sugerează că o bună parte din aceste ISD-uri s-au îndreptat către acest sector, ceea ce nu a dus la o creştere a capacităţii de producţie. Pe de altă parte, analis­tul economic Au­relian Dochia, consideră că determinantă în evoluţia ISD a fost criza din Europa şi mai puţin turbulenţele politice in­ter­ne. Volumul ISD-urilor reflectă atât atractivitatea me­diu­lui de afaceri autohton, cât şi percepţia investitorilor străini, evo­­luţia economiei fiind unul dintre indicatorii analizaţi.

    Mai multe pe zf.ro

  • Scăderea resurselor în valută împinge firmele de leasing către finanţările în lei

    Companiile de leasing au început să promoveze mai agresiv finanţările în lei pe modelul băncilor care, sub presiunea scăderii resurselor în valută şi a noilor reglementări, au mutat integral creditul de consum pe lei şi încearcă acum să convingă mai mulţi clienţi să ia credite ipotecare în monedă locală. De exemplu, Garanti Leasing acordă de luna aceasta finanţări în lei pentru achiziţia de autovehicule, echipamente şi imobile, valoarea minimă a unei finanţări fiind de 20.000 de lei. Compania speră să acorde credite noi în lei de circa 10 mil. lei anul acesta. Şi Porsche Leasing urmează să anunţe săptămâna viitoare lansarea unui produs de leasing în lei. Companiile mari de leasing afiliate băncilor, precum UniCredit Leasing, Raiffeisen Leasing sau BCR Leasing, au testat deja piaţa cu produse de finanţare în lei încă de anul trecut, dar clienţii sunt încă reticenţi vizavi de acest tip de credite în principal datorită dobânzilor semnificativ mai mari. Companiile de leasing au ignorat practic până recent varianta finanţărilor în lei, în condiţiile în care bunurile finanţate – autovehicule, imobile sau echipa­mente din import – au preţuri exprimate în euro.

    Mai multe pe zf.ro

  • Exporturile au intrat pe scădere pentru prima dată în ultimii trei ani

    Luna decembrie a fost cea mai slabă de anul trecut pentru schimburile comerciale externe, cu 5% sub anul trecut. Exporturile au revenit anul trecut în teritoriul ne­gativ şi au scăzut cu 0,5%, în condiţiile con­tracţiei unor economii din zona euro, prin­cipalii partenerii comerciali ai României, deşi se estima o creştere de 7%. Declinul vi­ne după ce în 2011 exporturile înregistrau un avans de 20%. Economia Ro­mâniei este în­că puternic de­pen­dentă de zo­na euro, ceea ce re­prezintă o vul­ne­rabilitate, dar se ob­ser­vă con­ti­nuarea creşterii gra­dului de di­ver­sificare geo­gra­fică, ex­portu­ri­le către ţă­rile non-UE fiind în creştere anul trecut. Luna decembrie a fost cea mai slabă de anul trecut pen­tru schimburile co­merciale ex­ter­ne, exporturile to­tali­zând doar 3,1 mld. euro, cu 5% sub nivelul din 2011. Evo­lu­ţia a fost influ­en­ţa­tă de ex­por­tu­rile intra-UE, ca­re au scăzut cu 8,6%, în timp ce schim­burile co­mer­ciale în afara Uniunii Euro­pe­ne au crescut cu 3%. Aceasta este pri­ma scădere din ul­timii trei ani. În 2010 şi 2011 exporturile au crescut cu 20-25% pe an.

    Citiţi pe www.zf.ro editorialul lui Claudiu Doltu, “De unde poate veni creşterea economică?”

     

  • Exporturile au intrat pe scădere pentru prima dată în ultimii trei ani

    Luna decembrie a fost cea mai slabă de anul trecut pentru schimburile comerciale externe, cu 5% sub anul trecut. Exporturile au revenit anul trecut în teritoriul ne­gativ şi au scăzut cu 0,5%, în condiţiile con­tracţiei unor economii din zona euro, prin­cipalii partenerii comerciali ai României, deşi se estima o creştere de 7%. Declinul vi­ne după ce în 2011 exporturile înregistrau un avans de 20%. Economia Ro­mâniei este în­că puternic de­pen­dentă de zo­na euro, ceea ce re­prezintă o vul­ne­rabilitate, dar se ob­ser­vă con­ti­nuarea creşterii gra­dului de di­ver­sificare geo­gra­fică, ex­portu­ri­le către ţă­rile non-UE fiind în creştere anul trecut. Luna decembrie a fost cea mai slabă de anul trecut pen­tru schimburile co­merciale ex­ter­ne, exporturile to­tali­zând doar 3,1 mld. euro, cu 5% sub nivelul din 2011. Evo­lu­ţia a fost influ­en­ţa­tă de ex­por­tu­rile intra-UE, ca­re au scăzut cu 8,6%, în timp ce schim­burile co­mer­ciale în afara Uniunii Euro­pe­ne au crescut cu 3%. Aceasta este pri­ma scădere din ul­timii trei ani. În 2010 şi 2011 exporturile au crescut cu 20-25% pe an.

    Citiţi pe www.zf.ro editorialul lui Claudiu Doltu, “De unde poate veni creşterea economică?”

     

  • România a înregistrat în luna decembrie cea mai mare scădere din UE a vânzărilor de retail

    Cele mai mari scăderi lunare din UE, după volum, au fost consemnate în România (-3,2%), Spania (-2,2%) şi Slovenia (-2,1%), în timp ce Polonia (2,2%) şi Estonia (1,9%) au raportat cele mai mari creşteri, se arată într-un comunicat al Biroului de statistică al UE.

    Dintre cele 21 de state care au raportat date, vânzările de retail au scăzut în 12 state, au urcat în 8 şi au stagnat în Finlanda.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro