BusinessMagazin

Tag: rusia

  • Rusia afirmă că poate dovedi implicarea unui avion militar ucrainean în doborârea cursei MH17

    “Anchetatorii au reuşit să intre în contact ieri seară cu un militar ucrainean care confirmă că şi-a părăsit de bunăvoie unitatea şi a venit pe teritoriul rus“, scrie într-un comunicat Comitetul de anchetă, responsabil cu principalele investigaţii în Rusia.

    “Potrivit acestui martor, avionul de linie Boeing 777 care efectua cursa MH17 ar putea să fi fost doborât la 17 iulie de un avion militar de tip Su-25 al Forţelor armate ucrainene, pilotat de căpitanul Voloşin“, adaugă comunicatul.

    Conform anchetatorilor, acest martor, care a fost supus testului cu detectorul de minciuni şi care ar putea fi plasat într-un program de protecţie, a văzut avionul decolând de la o bază aeriană unde el însuşi era staţionat, în apropiere de Dnipropetrovsk, în estul Ucrainei.

    El a afirmat că a văzut aparatul în timp ce era armat cu rachete aer-aer de tip R-60, în timp ce rebelii nu dispuneau de aviaţie.

    “Martorul a remarcat imediat că la întoarcerea avionului pe aerodrom, rachetele erau absente şi l-a auzit pe pilotul Voloşin spunându-i altui soldat: S-a aflat în locul nepotrivit la momentul nepotrivit“, continuă Comitetul de anchetă, care adaugă că este pregătit să prezinte dovezile anchetatorilor internaţionali.

    Avionul Boeing 777 al companiei Malaysia Airlines, care zbura de la Amsterdam spre Kuala Lumpur, s-a prăbuşit pe 17 iulie în estul Ucrainei. Toate cele 298 de persoane aflate la bord au murit.

    Ucraina şi Statele Unite afirmă că aparatul a fost doborât de o rachetă sol-aer furnizată separatiştilor ucraineni proruşi de Moscova, ceea ce Rusia neagă, acuzând în schimb forţele ucrainene.

    Într-un prim raport de anchetă publicat în septembrie, anchetatorii internaţionali au apreciat că Boeingul a fost perforat în zbor de “proiectile cu mare viteză”, fără a confirma ipoteza unei rachete. Un raport final este aşteptat în vara lui 2015.

  • Ucraina a plătit tranşa de 1,65 de miliarde de dolari către Gazprom pentru livrarea de gaze

    În luna octombrie, Rusia, Ucraina şi Uniunea Europeană au semnat un acord pentru reluarea livrărilor de gaze către Ucraina. Înţelegerea a vizat un total de 4,6 miliarde de dolari, cuprinzând atât plata datoriei la gaze a Ucrainei faţă de Rusia, în valoare de 3,1 miliarde de dolari, cât şi plata livrărilor de gaze ruseşti până martie. Preţul a fost fixat la 385 de dolari pe mia de metri cubi.

    Ucraina a achitat prima tranşă din datoria către Gazprom, în valoare de 1,45 miliarde de dolari, la începutul lunii noiembrie.

    În aceste condiţii, Rusia a reluat pe 9 decembrie livrările de gaze către Ucraina, după o întrerupere de şase luni cauzată de disputa privind preţul gazului şi de datoria neplătită de guvernul de la Kiev către Gazprom, în valoare totală de 5,3 miliarde de dolari.

    Marţi, ministrul rus al Energiei, Alecadr Novak, a avertizat că Rusia va întrerupe din nou livrările de gaze către Ucraina dacă autorităţile de la Kiev nu achită Gazprom suma de 1,65 miliarde de dolari până la finalul anului.

    Potrivit lui Novak, Ucraina va plăti în primul trimestru al anului viitor între 340 şi 360 dolari pentru 1.000 metri cubi de gaz rusesc.

    În aprilie, când expiră acordul actual cu Ucraina, preţul gazelor va urca probabil la 440 dolari, a spus ministrul Energiei, menţionând că Rusia este dispusă să negocieze o nouă reducere a preţului cu guvernul de la Kiev.

  • S&P ar putea coborî ratingul de investiţii al Rusiei la categoria “junk” în următoarele 90 de zile

    S&P a pus ratingul Rusiei sub supraveghere negativă şi a anunţat că există cel puţin 50% şanse ca ratingul Rusiei să fie coborât la categoria “junk” în următoarele 90 de zile, potrivit unui comunicat al agenţiei de evaluare financiară S&P, scrie Bloomberg.

    “Analizăm evaluarea noastră în ceea ce priveşte flexibilitatea monetară a Rusiei şi impactul economiei din ce în ce mai slabe asupra sistemului financiar al Rusiei”, conform comunicatului agenţiei.

    Scăderea preţului petrolului la cel mai jos nivel din ultimii cinci ani şi sancţiunile impuse de Uniunea Europeană şi Statele Unite pe fondul conflictului din Ucraina au contribuit la deteriorarea situaţie economice din Rusia.

    De altfel, marţi, premierul rus Dmitri Medvedev a declarat că economia Rusiei riscă să intre într-o recesiune gravă, în lipsa unor acţiuni mai hotărâte ale guvernuluipotrivit agenţiei ruse de presă Sputnik News.

    Medvedev a afirmat că situaţia actuală este mai dificilă decât cea din 2009, atunci când Rusia “a ieşit din recesiune alături de restul lumii, iar acum o serie de ţări creează obstacole în calea creşterii economiei ruse”.

    Avertismentul S&P a venit pe fondul încercărilor băncii centrale şi a guvernului de la Moscova de a evita declanşarea unei crize bancare.

    Banca centrală a Rusiei a cheltuit o cincime din rezervele internaţionale şi a crescut dobânda cheie de şase ori, la 17% din luna martie, când Rusia a anexat peninsula Crimeea, iar ţările din Vest au adoptat sancţiuni împotriva Moscovei.

    Marile companii exportatoare cu capital de stat rus, inclusiv gigantul petrolier Gazprom, au fost somate de guvern să aducă, până la 1 martie, deţinerile nete în valută la nivelul de la începutul lunii octombrie.

    Luni, Rusia a salvat de la faliment banca de dimensiuni medii Trust, care a primit de la banca centrală 30 de miliarde de ruble (530 milioane dolari), în primul bailout acordat de instituţie de la declanşarea crizei ruble.

    La începutul lunii decembrie, ministrul adjunct al Economiei în guvernul de la Moscova, Alexei Vedev, a avertizat că Rusia ar putea reintra în recesiune anul viitor. Vedev a afimat că, cel mai probabil, economia Rusiei va scădea în trimestrul al patrulea din acest an şi se va contracta, de asemenea, în primele trei luni ale anului viitor.

  • Rusia a testat cu succes o versiune grea a noii rachete de tip Angara: Consolidăm în mod serios securitatea Rusiei

    Lansarea modelului Angara A5, supervizată de către preşedintele rus Vladimir Putin printr-o videoconferinţă, a avut loc la baza de la Pleseţk, în nordul Rusiei, la ora 5.57 GMT (7.55, ora României), a anunţat Ministerul Apărării într-un comunicat.

    Versiunea uşoară a rachetei de tip Angara a fost lansată prima dată în iulie, la puţin timp după un prim test eşuat la sfârşitul lui iunie. Ea este prezentată ca fiind prima creată de Rusia după dezmembrarea fostei Uniuni Sovietice şi urmează să înlocuiască lansatorul de tip Proton, afectat de eşecuri în ultimii ani.

    Modelul greu lansat marţi cântăreşte 773 de tone şi are o capacitate de 24 de tone. În septembrie, Guvernul şi-a dat acordul pentru o versiune ultra-grea.

    Putin a salutat, prin videoconferinţă, un “eveniment foarte important” atât pentru industria spaţială, cât şi pentru Rusia, subliniind că racheta de tip Angara A5 ar putea transporta în spaţiu sateliţi de vârf, atât civili cât şi militari.

    “Ele sunt destinate sistemelor de prevenţie antirachetă, informaţiilor, navigării, telecomunicaţiilor şi transmisiunilor. Consolidăm, astfel, în mod serios, securitatea Rusiei”, a subliniat el.

    Catalogată de premierul rus Dmitri Medvedev drept o rachetă de o “importanţă strategică”, Angara urmează să permită Moscovei să-şi reducă dependenţa faţă de cosmodromul de la Baikonur, în Kazahstan, atât pentru lansări comerciale, cât şi militare.

    Angara utilizează o tehnologie mai “curată”, deoarece este propulasată de un amestec de kerosen şi oxigen lichid, mai puţin poluant decât carburantul toxic folosit de lansatoarele de tip Proton.

    Programul spaţial rusesc este celebru pentru trimiterea primului om în spaţiu, în 1964, considerat o mândrie naţională.

    Dar Rusia, ale cărei lansatoare de tip Soyouz asigură transportul echipajelor la Staţia Spaţială Internaţională, s-a confruntat cu o serie de probleme în ultimii ani, în domeniul spaţial.

  • Scăderea preţului petrolului a fost ştirea anului 2014 după jumătate de deceniu de stabilitate

    O întâlnire a Organizaţiei Ţărilor Exportatoare de Petrol, care controlează 40% din piaţă la nivel mondial, a avut loc la Viena la sfârşitul lunii noiembrie, cei mai mulţi dintre participanţi având un interes legitim şi urgent de aşezare a preţului petrolului la un nivel similar ultimilor cinci ani.

    Rezultatul întâlnirii a fost însă surprinzător, OPEC luând decizia să men-ţină producţia la 30 de milioane de barili pe zi, ceea ce a ridicat multe sprâncene şi semne de întrebare în piaţă. Cu alte cuvinte, OPEC şi-a asumat riscul unei scăderi şi mai mari a preţului, care ar putea ajunge şi la 40-45 de dolari pe baril. Mulţi analişti cred că OPEC s-a angajat într-un adevărat război al preţurilor contra producătorilor din afara cartelului, în principal împotriva Statelor Unite şi Rusiei, ipoteză infirmată însă de şeful OPEC, Abdullah al-Badri: „Au fost voci care au afirmat că decizia a fost îndreptată către SUA şi gazele de şist. Nu este adevărat. De asemenea, nu este adevărat nici că ar fi fost îndreptată către Iran şi Rusia“.

    Cotaţiile petrolului au scăzut cu peste 45% anul acesta. Preţul petrolului Brent a scăzut în 12 decembrie la 62,83 de dolari pe baril, în timp ce petrolul West Texas Intermediate a coborât la 58,9 dolari pe baril, acestea fiind cele mai reduse niveluri din iulie 2009 până în prezent. OPEC a estimat că cererea mondială de petrol va scădea în 2015 la cel mai redus nivel din ultimii 12 ani în timp. La numai o zi diferenţă, Agenţia Internaţională pentru Energie (AIE) a redus, pentru a patra oară în ultimele cinci luni, prognoza privind creşterea de petrol de anul viitor, alimentând temerile privind intrarea în incapacitate de plată a unor companii şi chiar a unor state cu expunere ridicată pe sectorul petrolier.

    Dincolo de pierderile pe care căderea preţului petrolului le aduce ţărilor producătoare, precum Rusia, Nigeria, Iran sau Venezuela, preţul în scădere accelerată duce cu gândul la vara lui 2008, când preţul petrolului a scăzut brusc şi a fost urmat de cea mai profundă criză economică. Sunt motivele de scădere a preţului aceleaşi? Cât de mult din această scădere de preţ indică o scădere generalizată a economiilor lumii? Conform analiştilor de pe pieţele internaţionale, citaţi de Economist, motivele nu sunt aceleaşi, dar efectele ar putea fi similare. Cererea pentru petrol este scăzută deoarece activitatea economică este scăzută, o scădere dintr-o parte antrenând cealaltă parte. Un alt motiv este că ţări tensionate politic, precum Irak şi Libia, au continuat să producă în acelaşi ritm. În paralel însă, America şi-a îndeplinit visul de a deveni cel mai mare producător de petrol din lume, iar, în tot acest context, saudiţii şi aliaţii din Golf nu vor să cedeze din cota lor de piaţă pentru a restabili preţul sau pacea globală. În acest context, decizia OPEC de a păstra ritmul producţiei intact se explică prin faptul că, dacă ar produce mai puţin, preţul s-ar echilibra, dar din asta ar câştiga mai mult producători precum Rusia sau Libia. 

    Deşi ar trebui să fie o veste bună pentru pieţele consumatoare (net importatoare), scăderea de preţ nu se simte peste tot la fel.  În SUA, preţul benzinei reflectă constant evoluţia cotaţiei petrolului şi a ajuns la mijlocul lui decembrie sub 3 dolari galonul (1 galon are aproximativ 3,8 litri) pentru prima dată după 2010, iar în Franţa, a doua economie ca mărime din UE, benzina a continuat să se ieftinească în decembrie, ajungând la 1,4 euro pe litru, iar motorina, care reprezintă 80% din consum, a ajuns la 1,2 euro. 

    În România, preţurile la benzină şi motorină au scăzut la minimul ultimilor trei ani, preţul mediu la benzină fiind acum de 5,52 de lei, la fel ca în octombrie 2011, în timp ce motorina costă circa 5,63 lei. Americanii consideră că un preţ pe galon mai mare de 3 dolari (aproximativ 2,7 lei pe litru) este mult prea mare. Românii nu au o părere, iar faptul că vânzările de carburanţi au scăzut nesemnificativ atunci când benzina ajunsese la 6,5 lei înseamnă că preţul mare chiar nu este un motiv pentru români de a nu mai merge cu maşina.

  • Cel mai bun scenariu pesimist în economie: pariurile pierdute în 2014 se reportează pentru 2015

    Tema obsesivă a ultimilor ani – pot să funcţioneze din nou pe picioarele lor economiile lovite de criză, fără a mai avea plasa de siguranţă a programelor de relaxare monetară cantitativă derulate de băncile centrale din 2008 încoace? – n-a dispărut nici în 2014, doar că şi-a deplasat treptat focusul de la SUA spre Europa.

    În primele luni ale anului a persistat zvonistica referitoare la iminenţa unor turbulenţe masive la burse şi la prăbuşiri ale monedelor, mai ales pe pieţele emergente, dacă Rezerva Federală îşi va pune în practică planul de a subţia şi apoi a încheia de tot în luna octombrie infuziile de bani din ultimul program de acest fel, pe măsură ce economia americană va arăta că îşi revine. Apoi, când economia SUA nu doar şi-a revenit, ci s-a evidenţiat drept singura economie capabilă de o redresare coerentă (estimările Citi vorbesc de o creştere a PIB aproape de 3% în următorii câţiva ani), pieţele financiare s-au orientat, în căutarea unui robinet nou de bani, spre Europa.

    Aici, efectele austerităţii prelungite s-au dovedit atât de nefavorabile în ţările cu probleme, încât au început să taie din şansa de relansare inclusiv pentru Germania şi celelalte ţări bogate, aducând zona euro aproape de stagnare şi apoi de perspectiva unei noi recesiuni. Analitşii Credit Agricole estimează pentru 2015 o creştere a PIB sub 0,5% atât în zona euro, cât şi în Germania, Franţa sau Italia, singura dintre economiile occidentale cu perspective mai bune fiind în afara zonei euro (Marea Britanie, dar şi aceasta cu o creştere estimată la mai puţin de 1%).

    În asemenea condiţii, tema principală a celei de-a doua părţi a anului a fost dacă BCE va trece sau nu la ultima armă din arsenalul său, respectiv un program de relaxare monetară cantitativă fără sterilizare ulterioară, aşa cum zona euro nu a avut până acum de la declanşarea crizei încoace (inclusiv pentru că în afara SUA, astfel de programe fie nu au avut succes, ca în Japonia, fie au dus la supraîncălzirea din nou a unor sectoare, ca în Marea Britanie). Şi foarte probabil că, în funcţie de satisfacţiile de moment oferite investitorilor speculativi, presa financiară se va reumple şi în 2015 de critici fie la adresa lui Mario Draghi de la BCE pentru că nu e suficient de prompt sau generos la capitolul tiparniţei de bani, fie chiar la adresa lui Janet Yellen de la Fed pe motiv că ar dori să majoreze prea repede dobânzile în reacţie la creşterea economică (o temă omniprezentă în analizele financiare pe parcursul toamnei), ori chiar pe motiv că nu reporneşte tiparniţa, de data aceasta probabil pentru a combate pericolul de deflaţie atras de ieftinirea brutală a petrolului, efectele de bumerang asupra Vestului pe care le-ar putea avea sancţiunile economice şi financiare contra Rusiei ori o performanţă economică sub aşteptări în China sau Japonia.

    Iar dincolo de pârghiile monetare se întinde teritoriul aproape nelimitat de acţiune al stimulentelor fiscale şi al investiţiilor publice, invocate uneori direct ca mijloace de a menţine pacea socială şi de a evita ascensiunea populismului şi a extremismului în zonele sau ţările afectate de sărăcie şi de şomaj. După ce ieftinirea petrolului spre 60 dolari/baril a început să descurajeze exploatările de zăcăminte de şist din SUA au apărut deja apelurile la subvenţionarea cu orice preţ a acestor exploatări, atât cu argumentul evitării declinului economic al unor zone, cât şi cu argumentul păstrării avantajului pe piaţa energetică mondială câştigat de SUA graţie boomului exploatărilor de şist.

    În Europa, noul program de investiţii public-private în valoare totală de peste 300 mld. euro, iniţiat de noua Comisie Europeană în frunte cu Jean-Claude Juncker, ar urma să întemeieze reducerea şomajului în UE pe mari proiecte de infrastructură în transporturi, internet în bandă largă, energie sau şcoli şi spitale, consolidarea pieţei digitale unice, a pieţei muncii ori a educaţiei. Conform estimărilor actuale ale CE, noul Fond european pentru investiţii strategice ar putea fi gata în iunie 2015.

    Deşi Juncker a anunţat clar că extinderea UE se amână sine die, iar dincolo de aderarea la 1 ianuarie 2015 a Lituaniei la zona euro nu se mai profilează clar nicio altă trecere a vreunei ţări la moneda unică, necesitatea politică a asigurării unei zone de confort în raport cu Rusia la graniţa UE va stimula şi la anul o relaţie specială cu Ucraina şi R. Moldova. La fel va funcţiona însă şi complexul de factori care anul acesta au situat UE net în urma SUA la capitolul fermităţii faţă de Rusia: lipsa de dorinţă a aceloraşi de a-şi asuma susţinerea unei Ucraine falite, unde necesităţile de ajutor financiar cresc de la o zi la alta; avantajele economice ale relaţiei bune dintre Bruxelles/Berlin şi Moscova existente înainte de conflictul din Ucraina; riscul economic al perturbării în aprovizionarea cu gaze ruseşti a ţărilor UE care depind mai mult de aceste gaze; lipsa unei politici energetice comune.

    Soluţiile care se prefigurează acum în culise pentru 2015 nu dovedesc însă deloc lipsă de fermitate, pentru că este în joc interesul economic al UE: experţii institutului Bruegel din Bruxelles au propus deja un plan în cinci paşi, destinat să împiedice atât recăderea Ucrainei în orbita Rusiei, cât şi transformarea Ucrainei într-o gaură neagră financiară pentru statele UE. Planul prevede desfiinţarea de către Kiev a subvenţiilor pentru sectorul de gaze, inclusiv până la permiterea falimentului pentru compania de stat Naftogaz, urmată de o „preprivatizare“ a sistemului de conducte ucrainean, prin preluarea lui iniţială de către o entitate europeană ca BERD şi apoi eficientizarea managementului în vederea privatizării ulterioare.

  • Vladimir Putin susţine că nimeni nu va reuşi “să intimideze sau să izoleze” Rusia

    “În mod evident, nimeni nu va reuşi să ne intimideze, să domine sau să izoleze Rusia. Nimeni nu a reuşit vreodată acest lucru şi nimeni nu va reuşi”, a afirmat Putin într-un discurs susţinut cu ocazia Zilei angajaţilor agenţiilor de securitate.

    Amintind că tentative similare împotriva Rusiei au fost făcute de mai multe ori de-a lungul istoriei, Vladimir Putin a adăugat că ţara ar trebui “să fie pregătită să treacă prin unele dificultăţi şi să ofere un răspuns adecvat tuturor ameninţărilor la adresa suveranităţii, stabilităţii şi unităţii societăţii”.

    Occidentalii au impus vineri noi sancţiuni împotriva Moscovei, Statele Unite interzicând toate schimburile comerciale cu Crimeea, anexată de Rusia în primăvară, în timp ce Canada a interzis intrarea pe teritoriul său a 20 de oficiali politici ruşi şi separatişti ucraineni, vizând sectoarele petrolului şi gazelor.

    “Rusia plăteşte scump poziţia sa independentă şi susţinerea pentru compatrioţii din Crimeea, Sevastopol, şi uneori parcă doar pentru simplul fapt că existăm”, a declarat preşedintele rus.

    Anexarea Crimeei şi conflictul dintre forţele ucrainene şi rebelii proruşi în estul Ucrainei au provocat cea mai gravă deterioriare a relaţiilor dintre Moscova şi Occident de la sfârşitul Războiului Rece.

  • Moscova denunţă noile sancţiuni impuse de SUA şi Canada

    “Sancţiunile urmăresc să perturbe procesul politic” în Ucraina, a declarat Ministerul rus al Afacerilor Externe într-un comunicat. “Noi sfătuim Washingtonul şi Ottawa să reflecteze la consecinţele unor astfel de acţiuni”.

    Aceste discuţii între Kiev şi separatişti, care urmează să aibă loc la Minsk cu participarea Rusiei şi OSCE au fost amânate în numeroase rânduri în pofida presiunii occidentale asupra Kievului şi Moscovei pentru a avansa în rezolvarea conflictului soldat cu peste 4.700 de morţi de la jumătatea lui aprilie.

    Preşedintele Petro Poroşenko, ce afirmase anterior că întâlnirea de la Minsk va avea loc duminică, a convocat sâmbătă la ora 14.00 GMT (16.00 ora României) Consiliul de securitate naţională şi apărare în cadrul căruia va fi abordată această problemă.

    În zilele următoare, Kievul va primi doi aliaţi ai lui Vladimir Putin din fosta URSS, pe preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko, duminică, şi pe preşedintele kazah Nursultan Nazarbaiev luni, îngrijoraţi de repercusiunile crizei asupra ţărilor lor.

    Aflat în vizită la Kiev vineri, şeful diplomaţiei germane Frank-Walter Steinmeier a apreciat că trebuie să se facă tot posibilul pentru ca negocierile de la Minsk să fie reluate, dacă este posibil duminică, dar un oficial separatist a anunţat că, din partea lor, acest lucru nu este posibil până luni.

    Nici o dată nu a fost fixată vineri la încheierea unei videoconferinţe între protagonişti.

    Slăbită după anexarea peninsulei ucrainene Crimeea de sancţiunile occidentale care agravează criza monetară, Rusia a fost afectată vineri de noi sancţiuni americane şi canadiene.

    “Salutăm aceste sancţiuni. Aceasta arată susţinerea pentru Ucraina din partea acestor ţări”, a comentat sâmbătă pentru AFP purtătorul de cuvânt al diplomaţiei ucrainene, Evghen Perebiinis.

    Statele Unite au interzis toate schimburile comerciale cu Crimeea, de “bunuri, tehnologie şi servicii” în direcţia sau provenind din această regiune, a precizat preşedintele Barack Obama la o zi după sancţiuni similare impuse de Uniunea Europeană.

    “Cer din nou Rusiei să pună capăt ocupaţiei şi tentativelor sale de anexare a Crimeei (şi) să pună capăt susţinerii acordate separatiştilor din estul Ucrainei”, a declarat preşedintele american.

    Acuzată de Kiev şi occidentali că înarmează rebelii proruşi din estul Ucrainei şi că a trimis trupe în aceste teritorii, Rusia dezminte orice implicare în conflict.

    Întrebat care este numărul militarilor ruşi în Ucraina, preşedintele Vladimir Putin a declarat joi că cei care sunt acolo “urmează chemarea conştiinţei”.

  • Canada impune noi sancţiuni Rusiei

    Interdicţia de a călători în Canada vizează în principal membri ai Dumei de Stat, Camera inferioară a Parlamentului rus, dar şi miniştri ai “aşa-zisei Republici Populare Doneţk” din estul Ucrainei, a precizat premierul canadian, Stephen Harper.

    “Canada nu va accepta ocuparea ilegală a Crimeei şi activitatea militară persistentă şi provocatoare desfăşurată în estul Ucrainei”, a explicat Harper, citat într-un comunicat, evocând posibilitatea impunerii altor sancţiuni.

    De asemenea, Canada a impus restricţii pentru exportul către Rusia de tehnologii legate de exploatarea şi extracţia petrolului în Arctica şi la adâncime, precum şi a petrolului de şist, în coordonare cu “măsuri similare adoptate de Uniunea Europeană şi Statele Unite”.

    Economia Rusiei se bazează pe vitalitatea sectorului său petrolier şi al gazelor naturale.

    Noile restricţii interzic “exportul, vânzarea, furnizarea sau livrarea unei liste de bunuri specificate către Rusia sau către orice persoană din Rusia” având legături cu sectorul petrolier.

    Potrivit acestor restricţii, se mai interzice furnizarea Rusiei sau oricărei persoane din Rusia “de servicii financiare, tehnice sau de alte bunuri vizate de interdicţie”.

  • Parchetul rus cere zece ani de închisoare pentru opozantul Aleksei Navalnîi

    Navalnîi, de profesie avocat, este acuzat împreună cu fratele său Oleg, pentru care Parchetul a cerut opt ani de închisoare, că a deturnat 27 de milioane de ruble (360.000 de euro) în detrimentul firmei Yves Rocher.

    De asemenea, justiţia rusă a decis prelungirea arestului la domiciliu pentru Navalnîi până la 15 februarie, la solicitarea Parchetului. Justiţia urmează să anunţe decizia finală în dosarul Yves Rocher la o dată ulterioară.

    Firma franceză a anunţat, însă, prin intermediul directorului financiar al filialei din Rusia, Christian Melnik, că nu a suferit “niciun fel de daune” în urma colaborării cu firma de transport a fraţilor Navalnîi, Glavpodpiska. Aceasta a desfăşurat servicii de transport şi livrare a comenzilor pentru firma franceză în perioada 2008-2012.

    Blogger şi denunţător al corupţiei în rândul elitelor ruse, Aleksei Navalnîi a mai fost condamnat în 2013 la cinci ani de închisoare cu suspendare, într-un alt dosar în care a fost acuzat de deturnare de fonduri.

    Alte acuzaţii, printre care şi cea care implică firma Yves Rocher, au fost ulterior formulate la adresa sa. Navalnîi a respins acuzaţiile şi a afirmat că acestea reprezintă o tentativă de intimidare la adresa sa.