Tag: miliarde

  • Areva, autopsia unui dezastru nuclear. Cum a ajuns mândria industriei franceze să piardă 15 miliarde de euro

    Managementul defectuos şi igno­ranţa statului vor aduce contri­bua­bililor francezi pierderi de 15 miliarde de euro.

    Compania va disponibiliza 6.000 de angajaţi în întreaga lume. Docu­mentarul „Dovezi incrimina­toare“, difuzat de Francetv info, face autopsia acestui naufragiu industrial.

    Autorii atrag în primul rând atenţia că statul a fost prea lent în a interveni pentru a împiedica acest „sinistru industrial şi financiar“. Din factura de 15 miliarde de euro a dezastrului, 10 miliarde de euro sunt deja pierdute, iar 5 miliarde de euro reprezintă programe de recapitalizare, scrie Le Figaro.

    Dezastruos a fost în special contractul de construcţie a reactorului EPR Olkiluoto, din Finlanda, o afacere care va lovi fatal Areva. Contractul a costat deja compania 6 miliarde de euro. „Dovezi incriminatoare“ descrie bine acest „mecanism infernal“.

    „Pentru prima dată, Areva a vrut să facă totul singură“ şi a făcut tot posibilul pentru a câştiga contractul, care ar fi trebui să devină fanionul know-how-ului său, reclama supremă care ar face ca reactoarele sale să fie vândute în întreaga lume. Areva a anunţat, în raportul financiar pentru anul trecut, pierderi de 905 milioane de euro legate de proiectul finlandez, cauzate de creşterea costurilor de operare şi de „impactul probabil“ al viitoarelor discuţii cu clientul pentru rezolvarea disputelor.

    Mai multe pe www.zf.ro

  • IDC: Serviciile de Cloud vor fi principalul factor de creştere în piaţa de IT&C pentru restul deceniului

    Un studiu IDC realizat împreună cu Microsoft şi Reţeaua de Parteneri Microsoft relevă tendinţe de creştere semnificativă legate de platformele de cloud – atât pentru piaţă cât şi pentru furnizorii de servicii IT&C.

    Conform cercetărilor, peste 80% dintre clienţi utilizează sau adoptă tehnologia cloud. Iar cea mai mare piaţă de cloud —incluzând hardware, software şi serviciile profesionale şi gestionate din aria tehnologiei cloud —va depăşi 500 de miliarde de dolari până în 2020.

    Dacă vorbim de serviciile cloud disponibile public (spre deosebire de cele private, implementate intern de companii sau organizaţii) IDC estimează că venitul global din servicii IT aferente (de ex. SaaS, PaaS şi IaaS) va atinge 141,2 miliarde USD până în 2019, cu o rată compusă a creşterii anuale (RCCA) de 19,4%: de aproape 6 ori mai mult decât rata creşterii generale a cheltuielilor IT.

    IDC prezice creşteri seminificative ale pieţei serviciilor de cloud în toate regiunile. SUA au contabilizat 64% din venituri în 2015, însă se prefigurează să scadă la 60% până în 2019. America Latină (RCCA 31,4%) şi Asia Pacific, excluzând Japonia (RCCA 24,1%), vor înregistra cele mai mari rate de creştere pentru cloud-ul public în următorii 5 ani.

    Din punctul de vedere al prestatorilor de servicii IT, partenerii Microsoft ale căror venituri provin în proporţie de  50% sau mai mult din servicii de cloud au o dezvoltare de 2 ori mai mare, un profit brut de 1,5 ori mai mare şi venituri recurente de 1,8 mai mari decât cele ale partenerilor similari – în creştere faţă de cifrele rezultate în studiul similar realizat în anul 2014.

    Veniturile recurente sunt un obiectiv dezirabil pentru  orice afacere. Cercetări suplimentare ale IDC au arătat că veniturile recurente asigură cotări mai ridicate ale companiei, care pot aduce beneficii precum condiţii mai bune de împrumut şi o valoare mai mare pentru investitori.

    În ceea ce priveşte serviciile de tip SaaS (Software as a Service), PaaS (Platform as a Service), IaaS (Infrastructure as a Service), alături de toate serviciile profesionale şi gestionate din aria tehnologiei cloud (atât publice, cât şi private), precum şi software-ul şi hardware-ul adecvate pentru implementarea serviciilor cloud – se estimează să ajungă la o utilizare totală de trei ori mai mare decât în prezent.

    “Tehnologia joacă un rol din ce în ce mai mare în business, ajutând clienţii să găsească noi zone de creştere şi optimizare, iar partenerii sunt în centrul acestei transformări de business. Soluţiile cloud construite de partenerii Microsoft devin mai flexibile, scalabile şi accesibile unor segmente tot mai largi de clienţi”, a declarat Gabriela Matei, Director Comercial, Microsoft Romania

    Numeroşi furnizori de soluţii aşteaptă momentul în care clienţii sunt pregătiţi, înainte de a investi într-o arie a tehnologiei. Având în vedere că serviciile de cloud prezintă din ce în ce mai mult interes pentru majoritatea clienţilor, este esenţial ca partenerii să se adapteze şi să îşi păstreze relevanţa pentru propria bază de clienţi. Astăzi, cu aproape 80% din companii utilizând sau adoptând complet cloud-ul şi numai 8% care sunt complet opace faţă de această nouă platformă (în scădere de la 21% în 2014),  punctul critic poate fi considerat depăşit, ceea ce ne plasează în etapa de „majoritate timpurie” de pe curba adoptării.

  • Zara a raportat cea mai rapidă creştere a profitului din ultimii trei ani

    Inditex, cel mai mare retailer de îmbrăcăminte din lume, a raportat cea mai rapidă creştere a profitului anual din ultimi trei ani, alimentată de vânzările on-line şi de lanţul de magazine Zara, scrie Bloomberg.

    Venitul net a crescut cu 15%, până la 2,88 miliarde de euro, a declarat proprietarul brandurilor Zara si Massimo Dutti. Analiştii se aşteaptă la o valoare de 2,9 miliarde de euro, în funcţie de o estimare medie pe luna ianuarie. Vânzările lanţului Zara au crescut cu 18%, ajungând la 13,6 miliarde de euro, în timp ce profitul operaţional a crescut cu 16%,  la 2,5 miliarde de euro, scrie Ziarul Financiar.

    Din momentul listării la bursă din 2001, retailerul şi-a crescut vânzările de mai mult de şase ori prin extinderea agresivă a celor 8 branduri pe care le deţine în portofoliu. Compania cu sediul în Spania a declarat miercuri că va cheltui 1,5 miliarde de euro în acest an, pe extindere, urmând să adauge 460 de noi magazine şi să intre pe pieţe precum Vietnam, Noua Zeelandă şi Nicaragua.

  • PIB-ul a crescut anul trecut cu 3,7%, la 710,26 miliarde lei, susţinut în principal de consum

    Produsul Intern Brut a crescut anul trecut cu 3,7% faţă de 2014, la 710,266 miliarde lei, ca serie brută, după ce a consemnat acelaşi avans în ultimul trimestru al anului, ajungând la 209,996 miliarde lei, creşterea fiind susţinută în principal de comerţ, reparare auto şi hoteluri şi restaurante, informează Mediafax.

    Pe date ajustate sezonier, PIB-ul estimat pentru ultimul trimestru al anului s-a plasat la circa 180,05 miliarde lei preţuri curente, în creştere cu 1,1% faţă de trimestrul anterior şi cu 3,8% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, în termeni reali, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS).

    La creşterea PIB au contribuit toate ramurile economiei, cu excepţia agriculturii, silviculturii şi pescuitului.

    Comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hotelurile şi restaurantele au avut o contribuţie de 1% la creşterea economică, cu o pondere de 15,8% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 6,4%.

    Impozitele nete pe produs au avut un aport de 0,7%, cu o pondere de 12,1% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 5,7%.

    Construcţiile au contribuit cu 0,6%, având o pondere de 7,4% la formarea PIB, iar volumul lor de activitate s-a majorat cu 8,8%. Cu acelaşi procentaj au contribuit şi informaţiile şi telecomunicaţiile, cu o pondere mai redusă la formarea PIB (5,7%), dar care au înregistrat o creştere semnificativă a volumului de activitate (11,8%).

    Indutria a contribuit cu 0,5% la creşterea economică, având o pondere de 23,2% la formarea PIB, iar volumul său de activitate s-a majorat cu 2%.

  • ZF: Cele 6 evenimente care au marcat săptămâna

    Dacă în 2008 gazul rusesc reprezenta aprope un sfert din con­sum, anul trecut ponderea importurilor de la Gazprom nu mai reprezenta nici măcar 2%. Ce a determinat reducerea uneia dintre cele mai complicate dependenţe de importuri? Colapsul industriei.

    Potrivit datelor livrate de Gazprom Export, braţul de ex­porturi de gaze al gigantului Gazprom, cel mai mare produ­că­tor de gaze la nivel global, anul trecut România a mai avut nevoie de numai 0,17 miliarde de metri cubi de gaze ruseşti, cu aproape 50% mai puţin faţă de 2014.
     
    Citiţi mai multe www.zf.ro
  • A crescut pe străzi şi a vândut ziare ca să aibă ce mânca. Acum are o avere de 3 miliarde de dolari

    De la sărăcie cruntă la o avere de 3 miliarde de dolari. Aceasta este povestea lui John Paul DeJoria, fiu al unui imigrant italian si al unei grecoaice, care până la vârsta de 70 de ani a construit două imperii: John Paul Mitchell Systems, un producator de produse de lux pentru ingrijirea parului, si Patrón Spirits, cel mai puternic brand de tequila din lume.

    Copilaria si-a petrecut-o in strada, la periferia Los Angelesului, iar la 9 ani vindea ziare in intersectii pentru a-si sustine familia. Mama sa nu a mai putut să îl întreţină, aşa că s-a decis să îl trimită, alături de fratele său la un orfelinat.

    În 1980 a pus bazele companiei care comercializează produse de îngrijire alături de hair-stylistul Paul Mitchell. Cei doi au hotărât să vândă produsele direct stiliştilor, nu consumatorilor obişnuiţi. Paul Mitchell crea produsele iar DeJoria le vindea din uşă în uşă. Firma a fost fondată cu 700 de dolari luaţi cu împrumut, iar biroul companiei era de fapt maşina sa, în care locuia. Pentru convorbiri, cei doi foloseau un telefon public.

    John Paul Mitchell Systems a venit cu un şampon care necesita o singură spălare, pentru a economisi timp şi bani, plus un balsam încorporat. De asemenea, acesta avea şi o protecţie împotriva căldurii uscătorului şi neutraliza chimicalele de pe mâinile stilistului. După ce Paul Mitchell a murit, locul său ca a fost luat de fiul acestuia, Angus. Compania a ajuns astăzi la venituri anuale de peste un miliard de dolari.

    Următorul business al lui DeJoria a fost Patron, fondată în 1989. El a dorit să facă cea mai bună tequila de pe piaţă, respectiv un produs care să dea stări de rău ziua următoare. Aşa a ajuns să realizeze un produs premium, iar firma sa vinde acum anual două milioane de baxuri de băutură. A mai pus bazele unui lanţ de cluburi de noapte, pe care l-a vândut în 2006 pentru 350 de milioane de dolari. În timp, el a ajuns să deţină şi o companie care produce şampoane pentru animale de companie.

    Averea lui John Paul DeJoria este estimată la 2,8 miliarde de euro.

  • Yahoo analizează vânzarea unor active de până la 3 miliarde de dolari

    Yahoo, operatorul motorului de căutare online cu acelaşi nume, analizează vânzarea de active neesenţiale de 1-3 miliarde de dolari, inclusiv patente, a declarat, directorul financiar al companiei americane, Ken Goldman, citat de Reuters.

    O comisie din cadrul Yahoo analizează alternative la planurile de separare a operaţiunilor cheie, fiind luată în calcul inclusiv vînzarea rapidă a unor active, a spus Goldman, prezent la o conferinţă pe teme IT, organizată de Morgan Stanley.

    Directorul financiar al Yahoo a afirmat că patentele, terenurile, alte proprietăţi şi “operaţiunile neesenţiale” pot fi vândute, a afirmat el. În ultimii trei ani, compania a obţinut peste 600 de milioane de dolari din vânzarea sau licenţierea de patente.

    Compania se confruntă cu o presiune tot mai ridicată din partea acţionarilor ca Yahoo să opteze pentru vânzarea operaţiunilor de bază în loc să separe într-o nouă companie participaţiile cu valoare de miliarde de dolari pe care le deţine la Yahoo Japonia şi Alibaba Group.

  • Cine vrea să gestioneze cele 6 miliarde de euro din sistem: toţi candidaţii la şefia caselor de sănătate au picat la concurs

    Niciunul dintre candidaţii înscris pentru ocuparea a 41 de posturi de şefi ai caselor judeţene de sănătate şi OPSNAJ nu a trecut concursul organizat de CNAS. În prima etapă au ajuns şi 27 dintre actualii directori ai CAS-urilor, opt au absentat, iar ceilalţi au picat la proba scrisă, şefii de la Vâlcea şi Mehedinţi obţinând chiar 0, respectiv 1 punct. Potrivit reglementărilor în vigoare era necesară obţinerea a minimum 70 de puncte pentru a intra în etapa finală, cea a susţinerii într-un interviu a proiectului de management. CNAS şi CAS-uri judeţene gestionează bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate. Pentru 2016, bugetul aprobat pentru CNAS este de 26,4 miliarde de lei, aproape 6 miliarde de euro, mai mare cu 11,9% faţă de anul precedent, scrie Gândul.info

    Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a organizat pe 2 martie concurs pentru ocuparea funcţiilor de preşedinte-director general ai caselor de sănătate judeţene. Funcţii  erau ocupate interimar după decizia 30 octombrie anul trecut, când ca urmare actualizării indicatorilor de performanţă, contractele de management ale şefilor instituţiilor au încetat.

    După depunerea dosarelor de concurs, pentru proba scrisă s-au calificat 47 de candidaţi. Aceştia au susţinut un examen scris pe data de 2 martie, constând în verificarea cunoştinţelor de legislaţie în domeniu. Niciunul dintre candidaţi însă nu a obţinut însă punctajul minim de 70 de puncte care era necesar pentru a trece în etapa finală, respectiv a susţinerii planului de management pentru instituţiile pe care voiau să le conducă.

    Citiţi continuarea pe www.gandul.info

  • Cea mai scumpă gară din lume va fi inaugurată la New York: 3,8 miliarde de dolari

    Costul acesteia: 3,85 miliarde de dolari. Lansat în 2004, proiectul a fost criticat pentru costul său ridicat, dar şi pentru designul său. Noua gară din World Trade Center îşi deschide porţile, scrie Le Figaro. Gara nu va fi complet funcţională, partea din nord-est fiind în prezent închisă. Un eveniment oficial este prevăzut pentru deschiderea acestei secţiuni, care va avea loc „la începutul primăverii“, a declarat un purtător de cuvânt al arhitectului care s-a ocupat de proiect, Santiago Calatrava.

    În momentul finalizării, gara va lega trenurile de suburbie care deservesc New Jersey-ul şi unsprezece linii de metrou. Gara va adăposti un vast centru comercial de aproape 34.000 de metri pătraţi, denumit Westfield, care va cuprinde magazine şi restaurant, care nu se vor deschide mai devreme de luna august. 

  • Românii aduc bani la bănci la fel ca acum un an, dar bancherii plătesc dobânzi la jumătate

    Marja de câştig a băncilor a ajuns la 5,8 puncte procentuale în ianuarie pe segmentul în lei, maximul din septembrie 2013.

    Clienţii persoane fizice au adus la bănci în luna ianuarie depozite în lei de 7,1 miliarde de lei (echi­valentul a 1,6 miliarde de euro), cu doar 500 mil. lei în scădere faţă de nivelul din prima lună din 2015.

    În intervalul de 12 luni, bonificaţia medie plătită de bancheri s-a înjumătăţit, la 1,3% pe an, potrivit datelor BNR.

    Citiţi continuarea pe www.zfcorporate.ro