Daniel Turcu, un programator de 34 de ani şi participant la concursul Invest Quest organizat de Bursa de Valori Bucureşti, a obţinut într-o lună un câştig de 25% la portofoliul său virtual de 50.000 de lei. El a speculat creşterea unor acţiuni din eşalonul doi într-o piaţă în scădere care începea să simtă efectele crizei din Grecia.
Fiecăruia dintre cei 800 de participanţi la concursul Invest Quest i-au fost alocaţi câte 50.000 de lei – bani virtuali.
Daniel Turcu, un programator de 34 de ani şi participant la concursul Invest Quest organizat de Bursa de Valori Bucureşti, a obţinut într-o lună un câştig de 25% la portofoliul său virtual de 50.000 de lei. El a speculat creşterea unor acţiuni din eşalonul doi într-o piaţă în scădere care începea să simtă efectele crizei din Grecia.
Fiecăruia dintre cei 800 de participanţi la concursul Invest Quest i-au fost alocaţi câte 50.000 de lei – bani virtuali.
Pictura din 1962 a artistului Andy Warhol, ce reprezintă o parte dintr-o bancnotă de un dolar, a fost vândută la licitaţie pentru 32,8 de milioane de dolari la casa Sotheby’s din Londra.
Opera se numeşte “Bancnota de un dolar (certificatul de argint)” şi a văzut lumina zilei în urma unei discuţii dintre Warhol şi unul dintre prietenii lui apropiaţi.
Aflându-se intr-o pană de idei, Warhol a cerut sfatul prietenului, iar acesta i-a spus să picteze ceva la care ţine mult. Warhol s-a gândit şi a zis că iubeşte banii cel mai mult. Bancnota de un dolar este singurul tablou pictat de mâna al artistului. În anii 80, Andy Warhol s-a reîntors la tema banilor şi a mai creat câteva opere. Warhol a susţinut că tot timpul a fost atras de imaginea dolarului, de design-ul acestuia.
Un tablou în ulei realizat în 1955 de Pablo Picasso în culori vibrante, ca omagiu adus prietenului şi rivalului său Henri Matisse, a fost vândut în această lună cu 179,4 milioane de dolari, la o licitaţie organizată de casa Christie’s la New York, şi a devenit astfel cea mai scumpă operă de artă tranzacţionată vreodată la licitaţie.
Când aţi analizat ultima oară o bancnotă? Dacă o veţi privi cu atenţie veţi observa anumite semne particulare menite să detecteze falsurile.
În cadrul unui experiment, specialistul în IT Markus Kuhn a încercat să copieze color o bancnotă de 20 de euro. În momentul în care a apăsat butonul, aparatul a scos un ţiuit şi nu a apărut nicio copie a bancnotei respective, ci un mesaj printat în diferite limbi, unde se explica faptul că este ilegală xeroxarea sa.
După o analiză mai atentă a bancnotei, Kuhn a observat mai multe cercuri foarte mici, dispuse sub forma unei „constelaţii” şi „camuflate” sub diverse semne. De exemplu, pe bancnota de 20 de euro cerculeţele sunt parte a notelor muzicale aflate în design-ul hârtiei.
Totuşi, xeroxarea alb-negru a bancnotei nu este detectată, fapt ce demonstrează că aparatul „ştie” când cineva vrea să falsifice bani, culoarea cerculeţelor făcând parte din acel cod. Unii consideră nu doar culoarea ca fiind o parte importantă a codului, ci şi distanţa dintre cele cinci cercuri.
Este cunoscut faptul că în procesul de printare a hârtiei banilor se foloseşte un model standard de recunoaştere a bancnotelor valide, dar acesta nu poate fi dezvăluit.
Cum detectează xeroxul particularităţile bancnotelor reprezintă, totuşi, un mister pe care reprezentanţii instituţiilor specifice nu vor să îl dezvăluie. Aceştia afirmă că se iau toate măsurile de precauţie pentru reducerea şi stoparea falsificării de bani. Întrebat dacă aparatele de copiere sunt special programate să recunoască acele semne specifice ale bancnotelor, un reprezentat al companiei a afirmat: „Xerox, împreună cu alte companii din domeniu, consultă legislaţia şi face tot posibilul pentru a stopa ameninţările de falsificare a banilor prin intermediul tehnologiei.”
Mai există, de asemenea, un nivel de codare a bancnotelor mult mai avansat decât „constelaţia” respectivă, numit Nivelul 3. Despre acesta, însă, nu discută nimeni, Banca Centrală fiind singura cunoscătoare a acestui „secret”.
Deşi a pornit o mică investigaţie pentru a-şi satisface această curiozitate, retincenţa în răspunsuri a celor întrebaţi l-a determinat pe Markus Kuhn să afirme, în cele din urmă: „Poate nu vom avea niciodată suficiente informaţii despre tehnologiile care combat falsificarea de bani, dar cred că aşa este mai bine.”
Bursele europene au închis cu scăderi de 4%, în Grecia oamenii vânează bancomatele şi nu se ştie dacă ţara va mai rămâne în zona euro. În România leul a scăzut cu 0,8%, cea mai mare depreciere din ultimii doi ani, dar situaţia băncilor cu capital elen este solidă.
Cea mai grea zi din istoria Greciei de la război încoace va lăsa urme adânci în psihicul oamenilor, după ce grecii au văzut cel mai negru coşmar îndeplinindu-se: au rămas fără bani.
Sunt cozi peste tot. Oamenii vânează bancomatele. Când află că unul a fost alimentat cu bani în doar câteva minute se creează o coadă. Oficial se ştie că băncile vor fi deschise după referendum, însă oficialii bancari spun off the record că până nu se va ajunge la un acord, de orice natură, nu vor deschide porţile băncilor pentru că se tem de un colaps“, a descris, pentru ZF, situaţia din Grecia Lazaros Beltsios, jurnalist la televiziunea Star Channel.
Prima zi din cea mai grea săptămână a Europei de după război
“Cu ocazia percheziţiilor desfăşurate cu încuviinţarea judecătorului de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii de Apel Braşov au fost ridicate mai multe înscrisuri vizând faptele cercetate în prezenta cauză, medii de stocare şi sume de bani considerabile. De exemplu, la demisolul locuinţei inculpatului Scripcaru George, într-o valiză au fost găsite sumele de 41.000 de lei şi 3.000 de euro, după ce în prealabil acesta a comunicat organelor de urmărire că deţine în locuinţă doar suma de 2.700 de lei, necesară pentru cheltuieli curente”, au spus surse judiciare, care au redat din documentele anchetatorilor.
Anchetatorii au mai ridicat din locuinţa Cristinei Antonie suma de 90.000 de lei şi 2.400 de euro, iar din locuinţa lui Mihai David, fost director Hidroelectrica SA, şi din cea a Siminei Costan, care controlează SC Bepco SRL Ghimbav, au fost găsiţi peste 300.000 de lei, au precizat sursele citate.
Primarul Braşovului, George Scripcaru, a fost reţinut, luni, de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) Braşov, după aproape două ore de audieri, el fiind acuzat de abuz în serviciu şi luare de mită, după ce ar fi facilitat unor firme încheierea de contracte cu municipalitatea, o parte din banii obţinuţi în mod injust fiind utilizaţi, din dispoziţia sa, în campania pentru alegerile locale din 2012.
De asemenea, procurorii anticorupţie au dispus reţinerea pentru 24 de ore a lui Ciprian Mihai David şi a Marianei Simina Costan, administratori ai unei societăţi comerciale, pentru două infracţiuni de complicitate la abuz în serviciu, în formă continuată, precum şi a lui Silviu Călin Pop, de asemenea administrator de firmă, pentru complicitate la abuz în serviciu, în formă continuată, şi dare de mită.
Marţi, George Scripcaru, Mihai David şi Simina Costan au fost prezentaţi Curţii de Apel Braşov, cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile. În cazul lui Călin Silviu Pop, procurorii au dispus control judiciar.
Potrivit ordonanţelor de reţinere întocmite de procurori, în perioada 2010-2012, primarul Braşovului, George Scripcaru, în baza unei înţelegeri cu Simina Costan, Mihai David şi o altă persoană, a acţionat pentru obţinerea de foloase necuvenite (sume de bani şi bunuri) prin preluarea activelor, licenţelor şi activităţii CET SA de către o societate comercială administrată de aceştia din urmă, înfiinţată în acest scop şi care nu dispunea de experienţă în domeniu.
“Concret, în urma demersurilor întreprinse, George Scripcaru şi-a îndeplinit defectuos atribuţiile de serviciu şi a determinat alţi funcţionari publici de la Consiliul Local Braşov, precum şi de la societăţile deţinute de acesta, SC CET SA şi SC Tetkron SRL, să îşi îndeplinească de asemenea defectuos atribuţiile de serviciu, consecinţa fiind adoptarea unor hotărâri şi semnarea unor contracte prin care bunurile acestor două societăţi au trecut în patrimoniul firmei administrate de ceilalţi doi suspecţi, subevaluate sau chiar cu titlu gratuit”, au scris procurorii în documentele citate.
Anchetatorii susţin că, în perioada 2011-2012, a fost achiziţionată nelegal energie termică produsă de firma administrată de cei trei oameni de afaceri, peste necesarul populaţiei. Consecinţa a fost prejudicierea Primăriei Braşov cu suma de 24.415.199 de lei, care reprezintă totodată un folos necuvenit pentru societatea respectivă, a precizat DNA.
De asemenea, în contextul derulării programului “Termoficare 2006 – 2015, căldură şi confort”, aprobat prin Ordinul MAI nr. 157/2011, ca urmare a derulării achiziţiei publice “interconexiune reţea de transport apă fierbinte, zona Nord”, în valoare de 6.136.171,18 lei, şi în urma unei înţelegeri prealabile frauduloase cu primarul Scripcaru, lucrarea a fost atribuită unei firme controlate de Călin Silviu Pop.
Contractul a fost atribuit în urma unei proceduri formale, în condiţiile în care societatea comercială administrată de Pop nu era autorizată să facă astfel de lucrări, firma respectivă fiind de altfel singurul participant la licitaţia desfăşurată în acest sens, conform DNA.
Mai mult, angajaţii SC Tetkron SRL au predat amplasamentul lucrării încă din luna septembrie 2011, deşi contractul s-a încheiat abia în luna octombrie 2011.
În schimbul atribuirii acestei lucrări, George Scripcaru i-a cerut omului de afaceri ca o parte din banii primiţi în mod necuvenit de la Primăria Braşov (aproximativ 100.000 de euro), să fie utilizaţi pentru cumpărarea de materiale electorale (pixuri, brichete etc.) şi pentru achiziţionarea a aproximativ 2.000 de pachete cu alimente, în cadrul campaniei pentru alegerile locale din anul 2012, au mai scris procurorii în ordonanţele de reţinere.
În urma auditului financiar pentru anul 2014, auditorii Curţii de Conturi, verificând relaţia comercială desfăşurată de Primăria Braşov cu firma lui Pop, au constatat că beneficiarul – Primăria Braşov – a achitat constructorului nejustificat 1.914.926,15 lei, sumă ce reprezintă prejudiciul pentru municipalitate şi un folos necuvenit pentru societatea respectivă.
Procurorii DNA Braşov au făcut, luni, percheziţii la Primăria Braşov şi la locuinţa edilului, din cartierul braşovean Şchei. De asemenea, procurorii anticorupţie au făcut percheziţii şi la punctul de lucru al SC Delcar SRL Braşov – în biroul lui Mihai Ciprian David, la sediul social al SC Bepco SRL, la sediul social al SC Transformer Energy Supply SRL, din municipiul Braşov, la sediul social al SC Tetkron SRL, tot din Braşov, precum şi la Hotel Kronwell, la punctul de lucru al SC Iporo Com SRL Braşov şi în biroul lui Daniel Popescu. Procurorii anticorupţie au făcut percheziţii şi la sediul social al SC Radioteleviziunea Transilvania SRL, în spaţiie folosite de către Antonie Cristina-Iuliana şi de primarul George Scripcaru.
În dosar sunt cercetate presupuse fapte de abuz în serviciu în legătură cu încheierea unor contracte de vânzare-cumpărare sau prestări servicii de către SC CET SA Braşov sau SC Tetkron SRL, societăţi deţinute de UAT Municipiul Braşov cu SC Bepco SRL Ghimbav, societate controlată de Simina Costan şi de Călin Filimon Costan (asociat grupul ICCO), precum şi de Mihai David, fost director Hidroelectrica SA, prin care s-a urmărit devalizarea celor două societăţi şi scoaterea acestora de pe piaţa energiei în favoarea Bepco.
Gruparea Stat Islamic a început să emită propria monedă, denumită “dinarul islamic”, a declarat un activist sirian, citat de Daily Telegraph, în ediţia electronică.
Activistul Abu Ibrahim Raqqawi, care locuieşte în oraşul sirian Raqqa aflat sub controlul SI, a postat fotografii cu aceste monede pe contul său de Twitter, afirmând că acestea urmează să intre în curând în circulaţie. Imagini au fost postate şi pe conturile de socializare ale adepţilor SI.
CUM ARATĂ NOILE MONEDE ALE STATULUI ISLAMIC ŞI DIN CE METALE SUNT FABRICATE ELE
Datoria unui stat nu se poate dubla în 5 ani, aşa cum s-a întâmplat în cazul Greciei, şi trebuie văzut unde s-au dus banii care ar fi trebuit să intre în economie, a spus la ZF Live Ioannis Alfieris, secretar general al Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Elene.
Daniela Budurea a preluat funcţia de country director al Western Union pentru România şi Bulgaria în iunie 2014. A revenit ca lider al operaţiunilor de business Western Union pe pieţele din România şi Bulgaria după o perioadă de doi ani în care a coordonat segmentul reţelelor de agenţi poştali pe zona Europei Centrale şi de Est şi a Europei de Sud.
Daniela Budurea are ca principală responsabilitate continuarea extinderii reţelei de locaţii ale agenţilor din regiune, precum şi diversificarea mixului de canale prin care consumatorii au acces la serviciile Western Union, cu accent pe canalele electronice. Din experienţa Danielei Budurea fac parte şi cei şase ani în care a deţinut funcţia de group country manager în cadrul Angelo Costa România. În această perioadă, Daniela a coordonat activităţile companiei de transfer de bani Angelo Costa Ro în calitate de director executiv, fiind totodată şi membru al Consiliului de Administraţie.
În paralel, ea a creat şi administrat Foreigners in Europe, o companie de media a Costa Group, care edita ziarul Gazeta Românească. Simultan, Daniela Budurea a condus Angelo Costa International Romanian Branch, o companie care furniza servicii de call-center şi suport pentru companiile de transfer de bani ale Costa Group din Italia şi Spania. Înainte de a se alătura echipei Angelo Costa, Daniela a ocupat poziţia de director executiv al Dollar Express România SRL. Daniela Budurea a absolvit un Executive MBA la Vienna University of Economics and Business şi a absolvit Facultatea de Economie în cadrul ASE Bucureşti.
Află poveştile celor mai de succes tineri manageri ai României!
Are 40 de ani, a abandonat şcoala la 16, iar acum locuieşte în Las Vegas şi câştigă bani dintr-o activitate pe care alţii o fac pentru a se relaxa.